Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


CONTROLUL si PREVENIREA FENOMENULUI DE VIOLENTA

Jurnalism

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
MANIPULAREA PRIN TELEFON
Etica in stirile de televiziune
Ziarul ca mijloc de publicitate
Comunicarea mass media si mesajul mediaimagologic
Televiziunea – campioana mesajelor apocaliptice
Actorii comunicarii media - Publicul si audienta
Violenta in televiziune: reconsiderarea efectelor
Contestatarii libertatii presei
Functiile limbajului jurnalistic
ORGANIZATIA NATIUNILOR UNITE


CONTROLUL si PREVENIREA FENOMENULUI DE VIOLENTA

1. COMBATERA FENOMENULUI DE VIOLENTA



DIN PERSPECTIVA INSTITUTIILOR IMPLICATE

Etimologia conceptului de violenta variaza datorita diferentelor de opinie de la o societate la alta, impersonal si evolutiv.

Prin caracterul sau profund nociv, problema violentei este astazi in centrul tuturor autoritatilor si opiniei publice romanesti, in contextul in care organizarea prevenirii violentei pe plan national este determinata de dinamica si continua crestere a infractionalismului, de diversificarea formelor sale de manifestare si de ridicarea ponderii criminalitatii cu un grad sporit de pericol social.

Realitatea de dupa revolutie a demonstrat ca actele de violenta au sporit considerabil, cuprinzand cetatenii slab pregatiti sau dezintegrati familial. Guvernul Romaniei a stabilit un program unitar de prevenire si de combatere a criminalitatii, care cuprinde dispozitii speciale privind stavilirea violentei ca „dusman al democratiei”. La nivelul Parlamentului a fost constituita o Comisie de ancheta a actelor de violenta, care prezinta la sfarsitul fiecarui mandat o analiza amanuntita a acestui fenomen.

Problema impiedicarii fenomenului de violenta, atat la nivel national cat si european a preocupat si conducerea Ministerului de Interne care aadoptat masuri coroborate avand rezultat final crearea unor organisme specializate care vin sa aplice prin exercitarea actiunilor de serviciu tocmai reprimarea fenomenului de violenta.

In cadrul Inspectoratului General al Politiei au fost infiintate structuri noi cum ar fi formatiuni specializate in combaterea violentei in diferite compartimente de prevenire a infractiunilor.

La nivelul Ministerului de Interne exista premise, (fiind elaborate si adoptate strategii si politici generale si sectoriale), consistente si viabile, inclusiv strategia de participare a Ministerului de Interne la programe si reuniuni internationale in vederea combaterii violentei.

Reuniunile nationale ale organismelor statului in activitatea de prevenire si combatere a violentei, au condus la stabilirea de noi strategii, precum si la inchegarea relatiilor dintre departamente. Astfel, se constata o imbunatatire a cooperarii cu Ministerul Justitiei si Parchetul General, precum si cu Serviciul de Protectie si Paza si Serviciul Roman de Informatii.

Strategiile de reprimare a criminalitatii impun mai multe masuri. Pentru prevenirea si stoparea violentei pe plan intern exista mai multe solutii cum ar fi : redresarea economica, morala si politica a societatii; stoparea extensiei criminalitatii economico-financiare; asigurarea unui mod de viata decent pentru toti cetatenii ti, impunerea ferma a legii penale.

Ministerul de Interne are de asemenea, o conceptie proprie in ceea ce priveste lupta impotriva violentei si - anume:

executarea de actiuni radicale impotriva violentei;

promovarea unei initiative legislative pentru extinderea prerogativelor de constatare a faptelor de violenta;

desemnarea strategiilor antiviolenta;

incurajarea raportarii cazurilor de violenta de catre public;

cooperarea internationala;

instituirea de proceduri interne pe linie de violenta;

initierea adoptarii de acte normative privind solicitarile de probe.

Combaterea nu poate avea eficienta decat prin redresarea economica, morala si politica a societatii, ca o conditie esentiala pentru a asigura respectarea legislatiei de catre cetateni.

Violenta se poate diminua printr-un complex de masuri menite sa asigure un mod de viata decent pentru toti cetatenii, dar si prin impunerea ferma a legii penale, care sa descurajeze orice tendinte de proliferare a acestui fenomen exhaustiv.

Succesul luptei impotriva acestui flagel depinde in mare masura de facilitatile legale de care trebuie sa beneficieze structurile specializate pentru a avea acces la informatiile „create” in jurul acestui fenomen.

Elaborarea unei legislatii adecvate va constitui un pas important in directia stapanirii problemei violentei.

q Reglementari legislative



Codul Penal romanesc are prevazute reglementari clare in toate infractiunile si contraventiile ce tin de agresiuni, incepand cu vatamarea corporala simpla sau grava si terminand cu alungarea, abandonul sau omorul. In unele cazuri, Codul Penal face discriminari intre infractiunile petrecute in familie si infractiunile de acelasi fel (loviri, vatamari grave, viol, omor) petrecute intre alti indivizi.

Libertatea presei are un ceva indispensabil democratiei; in societatile moderne este un obiectiv sau mai degraba un deziderat. In mare masura, libertatea presei este o institutie abstracta, pur relationara, iar pentru definirea ei este nevoie de o suma a acestor inter-relatii.

O societate este un numar de grupuri de interese: importante, puternice, in opozitie cu altele, mai slabe, mai putin influente. La aceasta granita tectonica se naste opinia. Dar numai o opinie agresiva face ca libertatea presei sa fie un subiect controversat si il compromite pe ziaristul care o sustine. Ba chiar ii limiteaza libertatea de miscare ca profesionist de presa, fie si numai dintr-o normala reactie de autoaparare a grupului agresat; grup care nu reuseste sa genereze un mesaj mass-media destul de penetrant, opozabil.

Libertatea presei a inceput sa se manifeste ca necesitate in Romania odata cu aparenta transformare a institutiilor vechii oranduiri, in altele noi. Dar pentru a vorbi de transformare, e nevoie de schimbari de mentalitate care nu apar niciodata peste noapte, asa ca putem vorbi de o „cosmetizare”. Ziaristul este veriga dintre textul Constitutiei si realitatea presei. Tocmai de aceea el este cel care sa cunoasca si sa respecte cel mai bine litera legii si, nu in ultimul rand, un cod deontologic strict. In functie de fiecare stat, legislatia are diverse precizari in ceea ce priveste agresiunea, indiferent de forma pe care ar imbraca-o.

q   Reglementari deontologice

Experienta ultimilor ani, in Romania, unde notiunile de libertate a presei si deontologice sunt la inceput de drum, a dovedit ca practicienii institutiilor mass-media, in dorinta de a publica stiri      senzationale, cu orice pret, nu au tinut seama de „minima moralia”.

Mass-media are nevoie de niste reguli particulare, deoarece ea reprezinta sursa primara de informatie intr-o democratie. Informatia credibila si corecta reprezinta elementul vital al procesului democratic, de aceea opinia publica are dreptul sa pretinda un anumit nivel al comportamentului etic din partea institutiilor mass-media. Astfel un cod deontologic este indispensabil. Pentru a intari aceasta afirmatie, citez codul sintetic din lucrarea lui Jean-Paul Bertrand[1] (vezi pag. 75).

Dincolo de curiozitatea publicului, chiar si stirile fierbinti trebuie sa fie relatate temperat. Pentru a respecta acest criteriu au fost enuntate reguli generale in cazul folosiri unor anumite informatii cum ar fi:

Crimele pasionale si violurile. Crimele sunt, prin definitie, de interes public si identitatea victimelor, in general, este dezvaluita in timpul anchetelor. Dar, prin traditie, jurnalistii omit numele victimelor violului, cu exceptia cazurilor in care acestea au fost ucise sau sunt persoane cunoscute. Faptul ca acestea sunt de interes public, nu justifica automat publicarea lor, mai ales din punct de vedere etic. Violul si-a mai pierdut din valoarea de stigmat social in ochii opiniei publice, dar jurnalistii tin sa scoata in evidenta ca este un fapt antisocial. Din punct de vedere al altor jurnalisti, anumite justificari, odata ce acuzarile au fost aduse si se desfasoara procese intr-o curte de justitie, mass-media poate relata despre caz. Aceasta politica necesita publicarea atat a numelui victimei, cat si a vinovatului deoarece problema vinovatiei urmeaza a fi stabilita.

Consecintele pe termen lung vor aparea in sanul societatii atunci cand sunt dezvaluite numele victimelor unor acte sexuale sau crime. S-ar putea spune ca astfel de practici permit protejarea inocentilor si deteriorarea acuzatiilor frivole si malitioase. Pe de alta parte, presa poate traumatiza in continuare victimele si le poate transforma in martori atunci cand se ajunge la proces. Mai mult, o astfel de publicitate ii poate determina pe altii sa nu mai declare politiei atacurile.

Pedofilia. Traditionalistii ar putea obiecta ca atunci cand sunt facute publice informatii despre pedofili si abuzuri sexuale asupra minorilor se interpune o piedica in incercarea reabilitarii persoanelor in cauza deoarece se vor simti stanjeniti din cauza publicitatii. Totusi, sporirea numarului de crime juvenile a capatat interesul publicului si, baza de la care pleaca, justificarea este ca majoritatea lumii, in special adolescentii, stie sa faca diferenta dintre bine si rau.



Bertrand J.-P., Deontologia mijloacelor de comunicare, 2000, p.71





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 755
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site