Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


FORME ALE JURNALISMULUI PE INTERNET

Jurnalism

+ Font mai mare | - Font mai mic



FORME ALE JURNALISMULUI PE INTERNET

Tipuri de publicatii online



In jurnalismul online putem vorbi de patru tipuri de site-uri/publicatii, in functie de relatia care exista intre concentrarea pe un continut jurnalistic sau unul produs de utilizatori si posibilitatea participarii acestora (moderat sau nemoderat) la discutii :

Site-urile institutiilor media traditionale (Exemple: CNN https://www.cnn.com, BBC https://news.bbc.co.uk). Acestea reprezinta cea mai mare parte a producatorilor de stiri online si ofera o gama larga de continut jurnalistic, dar o participare minima si filtrata a utilizatorilor. Continutul e produs fie pentru Web, fie este „importat” dintr-un alt mediu (in general din presa scrisa). Aceste site-uri sunt principalele instrumente de lucru pentru profesorii de jurnalism online. Ele nu difera radical de modul traditional de a face jurnalism.

Site-urile „index” (Exemple: Google News https://news.google.com , Revista Presei https://www.revistapresei.ro). Acest al doilea tip de jurnalism online poate fi gasit pe numeroase tipuri de site-uri, de la un search directory cum este Yahoo (https://www.news.yahoo.com), la un portal de stiri cum este Revista Presei (https://www.revistapresei.ro) pana la un site personal ca Paperboy (https://www.paperboy.net). Aceste site-uri ofera link-uri catre materiale jurnalistice sau site-uri de stiri aflate in alta parte pe Web. Aceste link-uri sunt deseori impartite pe categorii (politic, social, economic, divertisment etc.) de catre echipe editoriale, care uneori compileaza materiale de pe alte site-uri pentru a produce continut. Se poate spune ca site-urile care au un continut jurnalistic original limitat si in plus folosesc sistemul trimiterilor catre alte pagini de stiri intra in aceasta categorie. Aceasta practica poate fi intalnita pe site-uri cum ar fi Romania Online (https://www.rol.ro) sau Drudge Report (https://www.drudgereport.com).

Aici poate fi incadrat si weblog-ul sau blog-ul, un periodic foarte personal (de multe ori similar unui jurnal), apartinand unui utilizator sau unui jurnalist, care vorbeste despre experiente online si ofera link-uri si texte despre continut gasit pe Web. Blog-urile fac tranzitia intre site-urile „index” si cele de comentariu.

Site-urile de comentariu sau metasite-urile de stiri (Exemple: Online Journalism Review (https://www.ojr.org), Poynter (https://www.poynter.org), Indymedia (https://www.indymedia.org). Aceasta a treia categorie de site-uri contine informatii despre media si produsele aferente. Ele sunt create fie ca si caini de paza ai altor institutii de presa (OJR, Poynter), fie ca niste site-uri index extinse (Europemedia, https://www.europemedia.net). Continutul este produs de jurnalisti care scriu despre alti jurnalisti si despre continutul altor produse media, folosind o abordare analitica a muncii acestora. Acest tip de jurnalism online este in mare voga in acest moment. Tot in aceasta categorie intra si sursele alternative sau site-urile alternative de stiri (exemplu: Guerilla News Network - https://www.gnn.com), care se definesc ca fiind opusul a tot ceea ce reprezinta institutiile media patronate de corporatii. Aceste site-uri fac munca jurnalistica si raporteaza asupra problemelor pe care considera ca jurnalistii din „mainstream” nu le-au acoperit corespunzator. In aceasta categorie intra si Anchete.ro (https://www.anchete.ro).

Metasite-urile sunt pagini care permit si incurajeaza participarea activa a utilizatorilor prin folosirea forum-urilor, listelor de discutii sau chat-urilor. Aceste site-uri permit utilizatorilor sa introduca sau sa trimita continut produs de ei.

Site-urile de discutii si schimb de informatii (Exemple: Slashdot (https://www.slashdot.org). Aceste tipuri de site-uri nu sunt intretinute neaparat de jurnalisti si ele utilizeaza lipsa de granite a Internetului. Deasemenea, faciliteaza schimbul de idei sau articole, fie in jurul unei comunitati, fie in jurul unui anumit subiect. Site-urile de discutii pot fi considerate niste blog-uri colective, pe care diversi indivizi isi expun parerile despre un subiect de interes comun acelui grup.



2 Blogul si podcastul

2.1 Blogul

„Un blog (prescurtat de la expresia engleza web log) este o publicatie web ce contine articole periodice sau cu actualizare neintrerupta, ce au de obicei caracter personal. Acest gen de publicatie este in principiu accesibil publicului larg”, conform Wikipedia Daca in perioada de inceput (sfarsitul anilor ’90) se putea spune despre bloguri ca sunt jurnale online, astazi definitia este depasita si poate fi aplicata cel mult blogurilor personale. Cele mai multe definitii considera blogul drept o pagina web cu o serie constanta, regulata si cronologica de insemnari (posts sau entry), despre un subiect sau o multitudine de subiecte.

O insemnare este compusa obligatoriu din titlu, text, data de publicare, adresa URL, si contine optional, fotografii, fisiere audio si video si linkuri catre informatii de pe alte siteuri sau bloguri. Fiecare insemnare este stocata pe o pagina individuala intr-o arhiva cu teme specifice si poate fi accesata oricand prin intermediul unei adrese internet unice (permalink). Blogurile pot fi creatii individuale sau pot reprezenta suma contributiilor mai multor persoane. Suma blogurilor si a legaturilor dintre acestea alcatuiesc blogosfera.

Cititorii pot trimite comentarii sau adauga insemnari, in functie de gradul de acces acordat si de permisivitatea aleasa in administrarea blogului. Exista bloguri cu acces nelimitat si bloguri la care accesul este acordat numai anumitor membri, pe baza de parola si cont de utilizator. Comentariile sunt de cele mai multe ori moderate de detinatorul blogului, in functie de conditiile de utilizare impuse.

Un element care evidentiaza caracterul social al blogului este asa-numitul blogroll, adica lista de legaturi (linkuri) catre bloguri citite si recomandate de autorul unui blog. Blogroll-ul este si un mod, indirect, de a creste (reciproc) vizibilitatea in mediul online. De aceea, la prima vedere, prezenta mai multor linkuri in blogroll poate echivala cu incercarea unui blogger de a obtine cat mai multe linkuri catre blogul propriu si, ca efect, o cotare mai buna a blogului sau in algoritmii folositi de motoarele de cautare. Un alt element important pentru caracterul social al blogului il reprezinta ,,etichetele” (tags), adica acele cuvinte-cheie cu care bloggerii isi asociaza insemnarile. Si tagurile reflecta, ca si blogroll-ul, personalitatea autorului si interesele sale si au menirea de a descrie pe scurt continutul insemnarilor si de a le plasa in categorii binedefinite.

In ceea ce priveste tipologia blogurilor, acestea pot fi colective sau pot apartine unui singur autor. In functie de statutul autorului, blogul poate fi personal sau de organizatie. Daca ne referim la scopul lor, blogurile pot avea intentii publicitare (cel putin la un anumit moment), pot promova produse sau servicii, pot sustine campanii sau proiecte, pot contribui la crearea si mentinerea unei imagini bune pentru o persoana, proiect, institutie. La randul ei, tematica insemnarilor poate plasa blogul intr-o categorie sau alta, astfel incat blogurile pot fi considerate, pentru a oferi doar cateva exemple, generaliste, culturale, politice, jurnalistice, artistice, sportive, de razboi, de fotografie sau video. La ora actuala aproape ca nu exista tematica sau domeniu care sa nu fie abordate prin intermediul blogurilor.



,,Teoreticienii comunicarii afirma ca, din motive tehnologice si sociale, este nevoie de cateva zeci de ani pentru ca un mijloc de comunicare nou sa atinga masa critica si sa fie prezent in toate colturile lumii. Aparut in 1997, blogul a parcurs tot acest drum in doar cativa ani. Asemenea unui personaj de poveste” . In prezent exista zeci de solutii tehnologice pentru blogging, majoritatea gratuite. Unele dintre ele sunt interantionale (Wordpress.com, Blogger.com), altele nationale (de exemplu, Weblog.ro).

In conditiile in care schimbarile aduse de noile media sunt atat de rapide, e imposibil de estimat dimensiunea globala a blogosferei, care este numarul real de bloguri, cate dintre ele sunt active si care este impactul lor real.

Podcastul

Un alt membru al familiei web 2.0, cu o mare popularitate (desi mai mica decat a blogului), este podcastul. Termenul desemneaza o inregistratre audo digitala, pusa la dispozitie pe internet pentru a fi descarcata in computer sau pe un alt mijloc de redare audio. Popularitatea podacstului s-a construit incet, dar sigur.

Un podcast poate fi facut de orice persoana care are un computer, microfon si o conexiune la internet. Podcastul este o inregistrare audio realizata pe computer, disponibila online, care poate fi ascultata pe site-ul pe care a fost creata sau descarcata pe un computer si ascultata in music player. Aceasta lipsa a constrangerilor de timp si spatiu reprezinta elementul cel mai important care deosebeste podcastul de alte inregistrari audio sau bloguri.

Intrebarea care se cere pusa este insa daca podcastul a afectat existenta posturilor de radio, asa cum blogurile si editiile online au afectat tirajele si audientele mass-media traditionale. Nu intr-un mod atat de drastic, deocamdata. Caracterul asincron reprezinta un avantaj (elimina constrangerile de timp si spatiu) dar si un dezavantaj. In cazul evenimentelor neprevazute, stirile de ultima ora nu pot fi aflate prin intermediul podcastului. Media traditionale si editiile online isi mentin deocamdata avantajul transmisiilor in direct. Oamenii de radio sunt optimisti si nu considera aparitia podacstului drept o amenintare majora.

La popularitatea podcastului au contribuit si mass media traditionale. Sesizand potentialul noului instrument de comunicare, marile trusturi media au creat in scurt timp servicii de podcasting. Posturile de televiziune americane au fost primele care au transmis informatii prin podacst, insa in scurt timp s-au alaturat televiziuni din intreaga lume. Si presa a ales sa transmita informatii nu numai in format tiparit, ci si audio, prin intermediul podcasturilor. In 2006, revista electronica Slate (https://slate.com) a inceput primele actiuni de textcasting, adica articole scrise, atasate la fisiere audio goale, transmise in mod constant prin intermediul podcastingului.

La randul lor, companiile au fost nevoite sa accepte si sa adopte noul instrument de comunicare cu scopul de a informa jurnalistii si consumatorii dincolo de traditionalul comunicat de presa.



Dorina Gutu, New Media, ed. Tritonic, Bucuresti, 2007, p. 33.





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1001
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site