JURNALISMUL DE INVESTIGATIE

JURNALISMUL DE INVESTIGATIE:

se deosebeste de celelalte genuri prin: timp de documentare, spatiu editorial, cantitatea si calitatea informatiilor obtinute, gravitatea faptelor prezentate

subiectul vine din initiativa jurnalistului sau acesta are o contributie proprie la material

subiectul sa fie de mare interes public si sa denunte un individ, mecanism, sistem

jurna de investigatie tinteste fapte de coruptie sau abuzuri, nedreptati, erori in diferite sisteme

info prezentate sunt necesare publicului si sunt tinute ascunse de catre persoane, grupuri, autoritati etc.

INVESTIGATIA JURNALISTICA

-cercetare amanuntita- profunda, in vederea obtinerii de informatii prin mijloace specifice profesiei de journalist

- scopul publicarii- menita sa demonstreze un fapt negativ ascuns vederii

-prosusul investigatiei jurnalistice

-publicabile( investitie) -audio- video- scris

-info transformate in probe

ANCHETA JURNALISTICA= produsul investigatiei jurnalistice

-o foma publicabila

-demosntratie publica convingatoare a unui fapt negativ

- info transformate in probe

Probe- dovezile sub forma de info , publicabile, obtinute de jurnalist prin documentare, ce sustin afirmatiile, scuzatiile, dezvaluirile acestuia referitoare la un subiect

Materiale-acte, documente, rapoarte, communicate, expertive, date specifice, carti, audio, video, foto, corpuri delicate etc.

Ancheta-> judiciara- merge strict pe lege - orice informatie, proba obtinuta pe cai in contradictie cu pasii strcit legali de urmat nu poate fi adusa in instanta

Jurnalistica

Subiectul anchetei-provine din : stire, ziare, jurnale, declaratie, formulare, discutie, intamplare

Jurnalistul de investigatie : 'nu crede' nimic, nu accepta coincidentele, pune tot la indoiala, oberva, cerceteaza, face conexiuni

Subiectul : - din initiativa jurnalistului

prin atitudine

prin urmarirea unor licitatii si proiecte

prin citirea unor executii bugetare

prin descifrarea unei declaratii de avere

prin buna/ continua informare

prin realizarea conexiunilor- aparent fara semnificatie- privire dincolo de perdea- in spatele usilor inchise

Subiectul :- de la o victima a sistemului

-sa fie de interes genral

-sa fie reprezentativ

Victima e caract prin : subiectivitate, risc, disperare

Jurnalistul : receptivitate, precautie, discernamant

Sursa : -sa fie bine plasata

-sa fie statornica

-sa fie sigura

- sa fei co/ interesata sa dea declaratii

Jurnalistul : -sa aiba experianta in munca cu sursele

-sa 'descoase' profesionist sursa

- sa obtina cat mai multe info

- sa negocieze

Baza de date : - ponturi, zvonuri, observatii personale, expresii auzite, pareri, intrebari, concluzii, nume, functii etc.

Conturarea subiectului :

1. banuiala : ar putea fi ?- ponturi, barfe, zvinuri, reclamatii, discutii auzite, contradictii, miscari surpriza, fapte similare, experienta, sceptism, fler
2. ipoteza : ce ar putea fi ?- posibile interese ascunse, cine , cum, cat castiga/ pierde ?, care este traseul banilor, care este deviatia de la functionarea normala/ legala a sistemului
3. planul de lucru : cum s-ar putea face ?- o schita, un desen : fixarea tintei/tintelor, trecerea in revista a locurilor de und ear putea obtine informatii

modalitati de investigare/ documentare

4. verificarea preliminara : se confirma ?- inventarierea informatiilor brute

verificarea sumara a lor

verificarea sursei : valoare, tangenta

5. evaluare primara : merita sa fie facuta ?- maximum care se poate obtine- minim     

la care se poate spera

-este subiect de ancheta sa u doar zvon ?

- este cumva ascuns sau il stie toata lumea ?

- este de interes general sau un fapt izolat ?

- evaluare a raportului dintre efectul necesar realizarii anchetei si rezultatele posibile

-rezultatul- continuarea anchetei sau renuntarea la subiect

Sursele de informare : - orice pers sau obiect care furnizeaza informatii referitoare la un subiect

-subiect de ancheta

-probe jurnalistice

-importanta surselor in jurnalismul de investigatie

-umane, materiale, observarea directa a jurnalistului

-sursele umane 'informatorii' : - identificare : pozitie, greutate, profil psihologic

- racolare : disponibilitate, interes, cointeresare, castigarea increderii

- cultivare: durata, profunzime, continuitate

Clasificare :- dupa confidentialitate : surse explicite, semiconspirate, conspirate

dupa atitudinea fata de subiect : obiective, subiective, de interes uman

Sursele umane explicite :- complet identificabile : nume ,functie, varsta etc

pot fi citate explicit si detaliat cu acordul lor

asigura credibilitate si protectie jurnalistului

discutiile tebuie inregistrate si pastrate ca dovezi ; inregistrarea se face cu acordul pers si ofera maxima acuratete materialului

Sursele umane semiconspirate:- utilizate la modul complet, dar citate in forma generica

ex: un official din, un reprezentant al, un functionar, surse judiciare etc

sunt utilizate la nevoie, in alternanta cu sursele explicite

dezavantaje : credibilitatea mai scazuta, folosire selectiva, expunerea sursei

avantaje : impresia de veridicitate a informatiilor prin citare, un plus de infoematii, evitarea unor riscuri, protejarea identitatii sursei, pastrarea sursei

Sursele umane conspirate : -fara nume, fara semne de identificare, fara citare, incredere reciproca

pot fi : ofiteri, funcitonari, angajati (Finante, Curte de Conturi, Politie, Parchete etc), fosti avocati, notari etc.

Pot face : dau subiecte de ancheta, ofera informatii noi, verificarea unor informatii brute

Dezavantaje : nu pot fi citate, info trebuie verificate si prin alte surse,

sursa trebuie sa fie mereu protejata, publicarea se negociaza, situatia de jurnalist 'captiv' sursei, risc de intoxicare/ manipulare, situatii riscante

- avantaje : info de prima mana, de mare impact, puternice, info ascunse, explicatii si detalii necesare intelegerii unui sistem, mecanism etc., exclusivitate, protejarea completa a sursei -> pastrarea sursei

Clasificare dupa atitudinea fata de subiect : surse obiective, subiective, de interes general

Sursele obiective : - specialistl, expertul, cercetatorul, profesorul, oameni cu experienta si credibilitate

-Credibilitate :- cunostinte temeinice in domeniu

Autoritate si reputatie

Expertiza neutra, punct de vedere obiectiv

Neimplicare in problema disputata

limbaj tehnic- accesibil, citate simple, cu cat mai putini termeni tehnici

Sursele subiective : partizane, interesate

-pers implicate direct in subiect pot fi : tintele, persj principale ale anchetei

-victimele sau victime colaterale

- pers care au de castigat/ pierdut in urma publicarii anchetei

- pers care au declansat ancheta

Clasificare dupa pozitionarea fata de subiect : surse ostile si surse binevoitoare

Sursele ostile :- Atitudinea jurnalistului : - rabdare, perseverenta, iscusinta, luciditate, integritate

precizarea clara a scopului anchetei: interesul public si nu vreun interes personal (compromitere, razbunare, interese comerciale, alte interese ascunse etc)

Surse binevoitoare: -transmit multe informatii, detalii

- perspective favorabila lor

- 'pluseaza'

-victime, traumatizati, oameni interesati

- cunoscute/ necunoscute jurnalistului

- informatiile trebuie corect evaluate

Surse subiective : ostile-

-tintele anchetei, tintele indirecte

persoanele solidare cu acestea

vor incerca sa ascunda adevarul

vor incerca sa evite orice discutie

vor transmite informatii false, partiale, favorabile lor

vor incerca sa blocheze ancheta

vor incerca sa faca presiuni

Atitudinea sursei: - refuzul, raspunsurile partiale, ocolite, starea psihica, agresivitatea, incercarea de a ajunge la un 'acord', incercarile de blocare a anchetei

-consemnarea acestor detalii in ancheta

Sursele de interes general : -persoane neimplicate direct

experiente asemanatoare

cazuri identice

anchete similare

utilizate pentru : intregirea unui subiect , imaginea in oglinda ca termen de comparatie

Relatia cu sursele :- precautie, prudenta, simt critic

de stiut : motivatia reala a fiecarei surse

sursele trebuie convinse ca e in interesul lor sa prezinte un punct de vedere

trebuie negociat cu sursa pana la detaliu : ce poate fi citat si cum, ce ramane anonim, ce trebuie confimat prin alte surse etc

surseke care nu inteleg riscul expunerii trebuie protejate

accentul pus pe interesul profesional, nu pe cel personal

Sursele :- tratate cu loialitate

motivate moral si material

tintele nu vor fi acuzate direct

Sursele materiale : -site-uri , institutii importante- Guvern, ministere, agentii, primarii, prefectura etc

site-urile principalelor ziare si agentii de presa, posturi tv si radio

Cercetarea documentatiei : - demonstratia jurnalistica- foloseste mai multe ( toate) probe : citate, anonime, semianonime ; info oficiale, documente scrise, fotografii etc

Confruntarea diferitelor tipuri de probe :- intre comunicate de presa, info de pe site-uri, info publice, observatia directa si delcaratii directe, sesizarea contradictiilor, a nepotrivirilor, a neconcordantelor

Documentele trebuie citite si interpretate :- bilanturile contabile ale unor firma- contabil

-o expertiza medico- legala - medic

- un rechizitoriu- sedinta- jurist

-un raport ( expertiza tehnica- inginer/ specialist)

- doc si info pot fi vechi- trebuie verificate- actualizate

Actele originale: - probe jurnalistice puternice- nu necesita acordul

se pot da fragmentar, acte intregi in facsimile

- unele sunt greu accesbibile: necesita surse

ex: contracte de privatizare: SIDEX, PETROM, BCR etc.

Contracte de concesionare/ munca/ studii/ acte imprumut

Unele- acces direct publicului

Registre ale comertului- acte despre firme

Istoric/ actionari/ asociati/ bilant/ administrator

Rapoarte ale CNVM- firmele cotatea la Bursa

Rapoarte periodice ale societatii

Date ale Ministerului, Finante

Brosuri de prezentare

Proiecte de legi votate

Dete de recensamant

Acte si dosare juridice

Observatia directa : sursa principala de informare pentru jurnalistul de investigatie

-jurnalistul martor

-jurnalistul narator

-avantaje : multe informatii intr-un timp scurt

- valorifica momentele de emotie si de amintiri precise

- informatii la prima mana

- dau viata si concretete articolului

Informatia la prima mana :- informatia nemijlocita, obtinuta direct de catre jurnalist la fata locului

-scurteaza documentarea

-elimina martorii nesiguri

-poate fi greu negata

Descrierea :- o prezentare amanuntita a unui loc,, fapt, scena, imobil, personaj, vestimentatie, atmosfera etc

-detaliile si descrierile dau concretete, culoare

-da credibilitate, vizualizeaza

Reguli : - selectie riguroasa a detaliilor

-echilibru figurativ ( adjectival)

-descrierea sa nu fie alterata de comentarii personale

INVESTIGATIA SUB ACOPERIRE= o metoda de investigare exceptionala, o solutie extrema

-percutarea unui mediu sau a anturajului unor persoane- tintele anchetei

-fara declararea intentiei, dara declararea identitatii

- mediul sau pers respective devin surse de informare ale jurnalistului

- asimilabila une actiuni de spionaj

- cea mai grea metoda de investigare

- potential periculoasa

- descoperirea poate duce la urmari imprevizibile si incontrolabile

- solicita p maxima experienta jurnalistica

Reguli : -sa se asigure ca nu incalca legea, ca nu este asimilat unui instigator

sa se realizeze o documentare riguroasa

- sa se stabileasca scopul si tinta anchetei

sa se analizeze riscul expunerii si pericolul deconspirarii, atat in timpul cat si dupa publicarea anchetei

sa se camufleze cu mediul in care intra

sa anticipeze persoanele cu care va intra in contact, dialogurile, ce info ar putea obtine

sa se asigure in privinta adunarii probelor( inregistrari, fotografii, alte proba materiale etc)

sa pastreze continuu si discret legatura cu redactia sau cu cineva apropiat, la care sa poata apela in caz de nevoie

sa prevada solutii de iesire din situatii neprevazute sau de criza

Riscurile investigatiei sub acoperire :- sa fie simtit ca intrus in mediul respectiv si ocolit

-urmari : blocare accesului la info

-declansarea unor situatii penibile sau hazlii

- sa-I fie descoperite intentiile, nu si identitatea

-urmari : -excluderea din mediul/ grupul tinta

- ratarea anchetie

- repercusiuni profesionale

ex: anchetarea spagii, cadouri la diverse controale, traficul d einfluenta in institutii etc.

-sa-i fie deconspirate identitatea si ocupatia

- urmari : esecul anchetei

- amenintata integritatea sau viata

- ex : infiltraree in lumea traficantilor de droguri, recuperatorilor, a celor care practica taxa de protectie etc.

Calitati personale : -stapanire de sine

putere de disimulare

capacitate de improvizatie

prezenta de spirit

capacitate de adaptare

curaj

ambitie, determinare

inteligenta

Sursele materiale :- intelegerea subiectului

-aprofundarea subiectului

-documentarea acestuia

- probe in instanta intr-un eventual procea

-taietura din propriul ziar

-documente originale : contacte- de munca, de prestari servicii etc, acte aditionale la contracte, autorizatii, sentinte judecatoresti, acte de urmarire in justitie

-comunicate de presa

-carti, reviste, reviste de specialitate

-legi, hotarari, ordonante

-hotarari ale CL si CJ

-lucrari de referinta

-teze de doctorat

-cd-uri, dvd-uri, dischete, casete audio video

-buletine informative

-rapoarte bursiere

-rapoarte ale diferitelor institutii (Garda Financiara, Garda de Mediu, INS, ISC)

- internetul

- dosarul de presa- dosarul de subiect cuprinde toate informatiile legate de un subiect (institutie, persoana, partid, firma etc)

-comunicate de presa

- documente originale

- taieturi, articole din ziare

- carti de vizita

- brosurim documente de prezentare

-alte documente citite

Internetul- sursa importanta de informatii utile si usor accesibile

-riscul internetului

- selectie riguroasa a info luate de pe internet

-verificarea acestor informatii

Site-uri romanesti utile pentru firme  https://roleg-db.ccir.ro https://roleg.ccir.ro

https://recon.onrc.ro- Registrul Comertului

site-ul bursei: www.bub.ro

site-ul Ministerului de Finante : www.mfinante.ro

site-uri pentru identificarea persoanelor : www.paginiaurii.ro www.paginialbe.ro

site-uri pt legi si alte informatii : www.indaco.ro www.dsclex.ro

Camera Deputatilor : www.cdep.ro

-Pentru informatii de orice fel : - site-urile institutiilor importante : Guvern ministere, agentii, Primarie, Prefectura, Consiliu Judetean, regii, directii etc., toate fiind obligate sa aiba site-uri

-site-urile principalelor ziare si agentii de presa, posturi tv si radio

-motoare de cautare : google etc.

INTERVIUL :

o discutie inregistrata dintre un jurnalist si o persoana anume, programata la o anumita ora, cu o tematica prestabilita, in scopul de a aduce informatii noi, de interes public

orice discutie dintre un ziarist si o sursa, incare unul pune intrebari, iar celalalt ofera raspunsuri

cea mai mare parte a timpului de lucru a jurnalistului e ocupata cu interviuri (discutii)

70-80% din informatiile obtinute in urma unor interviuri

reticenta persoanelor intervievate- demersuri pentru convingerea

intrelocutorului: telephonic, adresa trimisa prin fax, scrisori recomandate la serviciul sau acasa, ocazional, in aparitii publice

insistentele sunt suparatoare, dar sunt necesare

Argumente:- prezentarea pozitiei- gest de curtoazie si echitate

discutia cu persj cheie poate aduce info noi sau poate schimba total perspectiva anchetei

pers interogata ar putea furniza informatii de mai buna calitate

raspunsul ar putea fi tacere deplina, care poate fi semnificativa si trebuie consemnata

Tipuri de interviu :-deschis

discret

de confruntare

Interviul deschis :- interlocutorul este dispus sa furnizeze info

pers este direct implicata sau a generat subiectul

interlocutorul este neutru, dar dispus sa dea info

Atitudinea jurnalistului : -neagresiva

neamenintatoare

interogativa (cat mai multe intrebari interogative)

Interviul deschis - dsicutia este destinsa

atmosfera este de colaborare

- jurnalistul doreste sa inteleaga subiectul , mecanismele, sistemele, persoanele etc

se va inregistra esentialul, declaratiile ce pot constitui probe jurnalistice

interlocutorii sunt : diferite victime, participanti la licitatii, alti nemultumiti, experti, politisti, juristi etc.

Intervul discret - interlocutorul nu este binevoitor, din diverse motive

prejudecata ca 'nu e bine sa te incurci cu presa'

impresia ca el este tinta anchetei

anticiparea unui pericol prin ricoseu

solidaritate uman, de breasla etc

nu doreste schimbarea sistemului, deoarece ii convine si lui

teama de a nu fi considerat 'tradator'

Jurnalistul trebuie sa uzeze de toate tertipurile pentru a-l face sa colaboreze : - prin modul de abordare

prin precizarea scopului discutiei

prin precizarea tintei reale sau a lipsei de tinta

motivand un controlde rutina

Important este locul : intr-un cadru neoficial (l ao cafea) esentiala este pastrarea discretiei asupra discutiei, intalnirii, scopului

fara reportofon si aparat foto

jurnalistul nu-si va trada tinta, numele persoanelor investigate sau faptele de care sunt acuzate

atitudine inocenta

Scopul :- a provoca discutia, a-l face sa vorbeasca

Interlocutorii pot fi :- membri ai sistemului investigat, colegi de institutie ai reclamantului sau al celui investigat, subordonati, prieteni/ dusmani ai acestora

Interviul de confruntare :

momentul cheie al investigatiei

interlocutor : tinta anchetei

poate avea loc : la inceputul documentarii sau la finalul acesteia

Avantaje si dezavataje :

Prima reusita : - interviul sa aiba loc, sa devina posibil

tinta- va incerca sa refuze dialogul

ziaristul : atitudine neutra, neagresiva, rationala, convingatoare

intentia declarata : a lamuri lucrurile in amanunt

'tupeistii'

'timizii'

A doua reusita: - sa fie puse intrebarile dificile si incommode

- ton neagresiv, firesc, cu zambetul pe buze

- atitudine inucenta, aparent nestiutoare

- sa faca posibile intrebari suplimentare

- de retinut toare raspunsurile si detaliile

Reusita deplina : - recunoasterea vinovatiei, a faptelor, acuzatiilor

sa obtii discutia dorita

sa folosesti la maximum info obtinute

sa evaluezi critic ceea ce ai obtinut

locul fiecarui detaliu in economia anchetei, in logica si cursul evenimentelor

Reguli : - formulati intrebarile la fata locului, avand notate cateva cuv cheie

puneti intrebarile cu naturalete, privind interlocutorul in ochi pe ton cald, da ferm

atitudine vigilenta : nici prieten, nici dusman, nici fraier

intrebarile sa fie de tip deschis (cine, ce , unde, cand, cum , de ce) pentru a nu se raspunde cu 'da' sau 'nu'

pune intrebari simple, pentru a nu lasa loc la divagatii si denaturari de la subiect

foloseste arma tacerii (dupa un raspuns nesatisfacator) pentru a

scoate din ritm interlocutorul si a-l face sa spuna lucruri la care nu s-a gandit

nu pune doua intrebari in una singura : va raspunde la cea convenabila, uitand-o pe cea mai dificila

nu emite judecati de valoare, opinii, pareri personale

nu pune intrebari cu raspuns cunoscut sau previzibil

nu intra in amanunte in care este induficient documentat- oferi o cale de scapare

evitati expresiile dure, acuzatiile directe, invechite, de genul 'hot'. 'escroc', 'dosar penal' etc pentru a evita surprizele

pregateste cu atentie si precautie intrebarile dure, dificile, stanjenitoare, pune- le la mom potrivit, in contextul potrivit, pentru a le face suporatebile si a obtine un raspuns, oricare ar fi acesta

la sfarsit, intreaba interlocutorul dc nu are ceva de adaugat

Redactarea :- nu este o simpa prezentare a unor fapte

explica mecaniste, sisteme, fenomene

cine le genereaza, ce se afla in spatele acestora

care sunt culisele

De avut in vedere : - gradul de generalitate al faptelor prezentate

conjunctura

factorii favoriznati- legislativi, politici, economici, sociali etc

mecanismul, sistemul, fenomenul

victime directe si colaterale ale anchetei

datele statistice revelatorii pt subiect

data comparative semnificative la nivel local, national, international

La redactare, jurnalistul de investigatie are nevoie de :

1. Informatii, date precise, probe indubitabile
2. O imagine de perspectiva, o vedere de ansamblu, o panorama a campului investigatiei sale

Dificultatea redactarii anchetei :

cantitatea informatiilor

complexitatea acestora

nevoia de selectie

intinderea materialului

nevoia de logica, claritate, coerenta

Reguli de constructie si redactare :- fiecare parte a subiectului trebuie tratata pe rand, separat, clar, fara sarituri si reveniri, pentru a evita confuziile

de evitat constructiile cu 'dar', 'totusi', 'intre timp', 'cu toate acestea', care introduc o informatie contradictorie in raport cu ce s-a spus mai inainte

de folosit intro-urile care rezuma continutul si starnesc interesul cititorului

Reguli :- de folosit constructia cronologica, unde este posibil, simpla si usor de urmarit

dezmintirile, negarile, contrazicerile trebuie sa urmeze imediat dupa acuzatii. Se evita confuzia, de face economie de spatiu

explicati cat mai mult si cat mai clar, mai ales situatiile/ lucrurile complicate, termeni tehnici etc

de evitat formularile juridice

evitati citatele lungi si combinati citatele directe cu cele indirecte si cu citarea altor pesonaje

citatele din intro vor fi sustinute cu citate mai ample in text

de evitat excesele de limbaj, acuzatiile directe, invectivele, intrebarile

retorice, tonul revoltator, indignarea, parerile personale. Lasati cititorului placerea de a-si exprima o parere

parerile personale, necesare in context, trebuie precizate

de folosit subtitlurile, supratitlurile, intertitlurile, care fac textul mai accesibil, mai usor de inteles

se pot folosi desene, scheme grafice, schite ce clarifica retele, legaturi,

increngaturi, lanturi de firme ce ar necesita multe cuvinte pentru a fi explicate

se pot folosi casetele pentru anumite detalii- portrete, CV-uri, evenimente paralele, date statistice, cronologie, liste, tabele etc

Citarea :- uneori citarea nu este necesara : date geografice, cataclisme, inundatii, evenimente cunoscute de toata lumea

se va atribui unei surse clare informatia controversata sau care poate deveni controversata

de evitat atribuirea pasiva : 'se spune', 'se zice', 's-a inteles' etc

de lamurit modul in care a fost obtinuta informatia, printr-o declaratie, comunicat, conferinta de presa, exclusivitate etc

dati toate detaliile despre sursa, nume, functie, grad, vechime, experienta, calitate

dc sursa este anonima, se vor da cat mai multe detalii posibile despre ea

atribuirea se va face la inceput, fara a marca de fiecare data detaliile

dc este o singura sursa, acest lucru nu se va repeta la nesfarsit, devenind subinteles

Finalul :- nu va fi abrupt

nu va contine verdicte

poate fi : o anecdota potrivita, o scena semnificativa, un citat bun, logo-ul jurnalistului