Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Valorile politice ale tineretului contemporan

Jurnalism

+ Font mai mare | - Font mai mic



valorile politice ale tineretului contemporan

Tineretul este un grup social in care societatea isi vede prezentul si viitorul sau. Tineretul studios este partea cea mai activa a acestui grup social, fapt pentru care politicienii mizeaza pe sustinerea lor. Astfel, relatiile dintre tineri si politica capata dimensiunea unei probleme importante, cercetarea careia poate oferi rezultate relevante.



Sondajul sociologic, datele caruia reprezinta substanta articolului, a fost realizat de catre noi in anul 2003 si a cuprins zece institutii de invatamant superior din Chisinau. In total la chestionare au participat 520 de studenti. Scopul principal al sondajului a constat in determinarea orientarilor politice ale tineretului studios.

Drept prima constatare poate fi remarcat faptul atentiei acordate de catre studenti comunicarii politice ca un element organic al comunicarii spirituale si o valoare incontestabila: mai mult de 80 % din cei chestionati sint dispusi sa faca un schimb de opinii despre realitatea din tara si strainatate. Ei discuta problemele politice in familie, cu prietenii si in colectivul studentesc. Intiietatea le apartine in acest proces prietenilor. presupunem totusi, ca aceste discutii se produc la nivel comun, in baza unei informatii superficiale, deoarece in total citesc ziare 64 %, iar zilnic culeg informatii din ele doar 14 %, surse principale fiind televiziunea si radioul. Aceasta concluzie se confirma si prin faptul ca tineretul studios isi autoapreciaza cultura politica drept una destul de scazuta.

Pentru aprecierea cunostintelor politice a fost propusa o scala de zece puncte. Cu punctele 5, 6, 7 au apreciat cultura politica a tineretului studios 65% din respondenti, cu 8, 9, 10 puncte numai 9 %, ceilalti au dat o apreciere negativa a nivelului de cultura politica. Un respondent a remarcat ca „tineretul este momit de guvernanti, atunci cind acestia au nevoie de el”. Iar ca sa nu fie momit de oricine tineretul trebuie sa-si dezvolte cultura politica – element obligatoriu al careia este capacitatea de a analiza realitatea sociala si faptele politicienilor la justa lor valoare. O cultura politica adecvata ar ajuta tinerii sa actioneze conform vointei, convingerilor si cugetului propriu.

lipsa deprinderilor de lectura permanenta a ziarelor, revistelor ce abordeaza probleme politice reprezinta o deficienta a procesului de socializare. In consecinta, se reduce posibilitatea de a discuta la un nivel mai avansat problemele de ordin politic din tara si din lume.

Oricum, dorinta tineretului de a evolua in domeniul politic este destul de mare. Aceasta concluzie se bazeaza pe optiunea tineretului de a participa la cluburi de discutii si dezbateri politice. Dorinta respectiva a fost exprimata de 76 % de respondenti. Seminarele politice tin deja de domeniul trecutului. Numai 12 % din cei chestionati si-au exprimat dorinta sa participe la ele. De fapt, si seminarele pot fi organizate in forma de dezbateri, de confruntari de idei. Partidele politice, in cadrul organizarii unor manifestari speciale, profesorii ce tin cursuri de stiinte sociale ar putea lua in considerare preferintele respective.

Un club de discutii sau de dezbateri politice ar permite tinerilor sa se intilneasca cu oameni eruditi, interesanti, ce au nu doar cunostinte teoretice, dar si o practica semnificativa in domeniu, care si face ca aceste intilniri-discutii sa fie apreciate inalt de respondenti. Ele contribuie la dezvoltarea spontana a analizei evenimentelor si interpretarea aprofundata a informatiei politice, formeaza deprinderi de depistare a contradictiilor din mesajul participantilor la discutii. Politicienii, de asemenea, pot face anumite concluzii importante, generate de astfel de intilniri – gindirea tinerilor este foarte dinamica si sensibila la distorsiuni.

Tineretul are nevoie de un climat politic favorabil, pentru ca sa-si demonstreze optiunile, fara a fi manipulati. Intr-un climat politic sufocant, de neincredere si de cultivare a fricii este dificil sa exprimi ceea ce gindesti. Distorsiunile dintre aspiratii si realitate contribuie la manifestare efectului de bumerang in politica. Nu intimplator, tineretul studios are rezerve fata de climatul politic existent in Republica Moldova. Aceasta parere au exprimat-o 54% de respondenti.



Studentilor li s-a propus, in cadrul sondajului intreprins, sa efectueze un rating al valorilor politice la care ei adera. Conditia era ca fiecare valoare politica – echitatea, dreptatea, evitarea conflictelor, pacea, ordinea si libertatea – sa fie plasata pe unul dintre sase locuri. Pe primul loc tineretul situeaza dreptatea, ca valoare necesara in toate timpurile. In acest top de valori pacea ocupa locul al doilea, ordinea – locul al treilea. Respectiv, echitatea – locul al patrulea, evitarea conflictelor – al cincilea, iar libertatea ocupa ultimul loc. Tineretul considera ca acolo unde este dreptate – societatea se dezvolta cu succes. Pacea se plaseaza pe locul al doilea nu pentru ca ar fi mai putin importanta, dar in fiecare tara unde domina dreptatea, discordia si conflictul sint fenomene intilnite mai rar. Astfel, dreptatea este acea valoare care apare si in calitate de factor stabilizator al societatii civile. Plasarea libertatii pe ultimul loc unii studenti au motivat-o in felul urmator – unde este dreptate este prezenta si libertatea, pentru ca omul are dreptul sa-si exprime optiunile nu numai in domeniul politic de activitate, si invers – unde dreptatea lipseste, libertatea este prigonita.

Din aceste sase valori, cele mai apreciate si dorite sint, astfel: dreptatea, pacea si ordinea. Aici putem vorbi de intuitia perfecta a tineretului contemporan in ceea ce priveste organizarea vietii sociale, fiindca acolo unde domina aceste valori viata nu poate fi alta decit decenta. Unde este ordine nu exista coruptie, unde este ordine nu exista someri, unde este ordine cei saraci nu reprezinta o clasa sociala, unde este ordine – economia creste cu adevarat, unde este ordine si dreptate oamenii nu mai parasesc tara lor.

prezinta interes este aprecierea actualei guvernari. Zece procente dintre cei chestionati au mentionat ca aceasta guvernare este benefica, 31 % (ei pot fi numiti, in viziunea noastra, respondenti cumpatati) au remarcat ca uneori ei intreprind activitati care merita aprobare, 31 % apreciaza activitatea guvernarii comuniste negativ. Ceilalti respondenti n-au dorit sa-si exprime pozitia.

Respondentii au fost invitati sa argumenteze de ce ei apreciaza negativ sau pozitiv activitatea guvernarii comuniste. Printre itemii pozitivi sint: „au marit bursele, pensiile”, „se misca, nu stau pe loc”, „macar ceva fac”, „sint si schimbari pozitive”, „fac si lucruri bune”. Printre aprecierile negative sint: „viata n-a devenit mai usoara”, „manipuleaza poporul”, „soarta tarii nu-i intereseaza, ci a partidului”, „ei sint manipulati de Rusia”, „nu se ocupa de problemele economice”, „au o politica antinationala”.

Sondajul a fost realizat in ajunul alegerilor locale. Din raspunsurile primite puteau fi intrevazute optiunile politice ale tineretului. Este elocvent faptul ca tineretul s-a aratat destul de rezervat in ceea ce priveste exprimarea opiniilor sale despre preferintele electorale si, intr-o masura semnificativa, indecis. La momentul chestionarii, 53 % din respondentinu se hotarasera ce formatiuni politice vor sustine. Iar majoritatea dintre cei ce si-au exprimat optiunea – 15% au fost pentru sustinerea aliantei „Moldova noastra”, 13% - pentru PPCD, 10% - pentru PCRM si 2% - pentru PSD-PSL; ca nu vor participa la votare au declarat 7% dintre respondenti. Numai un procent din cei chestionati s-au exprimat in favoarea altor formatiuni politice, fapt care ne permite sa facem concluzia, ca tineretul recunoaste in calitate de forte politice patru formatiuni.



Un aspect care merita atentie din partea institutiilor de invatamant superior (si nu numai) este problema aspiratiei/indiferentei a tineretului studios pentru liderism. Intrebarea lansata in cadrul sondajului a fost: „Daca, eventual, ati fi lider politic, ce ati schimba?”. Mai mult de jumatate dintre cei chestionati nu si-au exprimat dorinta de a fi lider politic, chiar si conventional. Unii dintre ei chiar declarau ca nu vor sa fie lideri. Cei care au raspuns afirmativ la aceasta intrebare, au remarcat ca ar introduce schimbari in viata politica (30 %), in economie (28 %), in viata spirituala (25 %) si in alte domenii (17 %). Modificarile caracteristice care sint propuse pentru renovarea vietii politice sint: ei ar contribui la reducerea numarului de partide, ar sustine opozitia, „mai putine vorbe, mai multe fapte” – optiune prin care tineretul isi exprima pragmatismul. Ei ar promova mai activ tineretul, n-ar accepta „cumatrismul”, ar introduce in programul de invatamint mai multe ore de politologie, ar pune la conducere oameni competenti, ar promova pluralismul de opinii, ar imbunatati colaborarea dintre putere si opozitie, ar pune obstacole traficului de fiinte umane, ar reduce birocratia. Mai multi studenti au mentionat ca ei ar imbunatati imaginea Republicii Moldova in lume, ar dezradacina coruptia, ar face o tara democratica reala.

Merita atentie propunerile tineretului in ceea ce priveste imbunatatirea vietii economice. Studentii ar da posibilitate afacerilor private sa-si ia avint, ar renova intreprinderile pentru a reintoarce oamenii in tara, ar contribui la instaurarea echilibrului preturilor si la atragerea investitorilor din strainatate, ar grabi integrarea europeana, ar micsora inflatia si impozitele, ar crea conditii pentru exportul produselor, ar dezvolta businessul mic. Nu este uitat nici aspectul social al dezvoltarii tarii: studentii ar scadea preturile la serviciile comunale, ar micsora somajul, ar crea locuri de munca pentru tineri, ar mari bursele si salariile.

De remarcat ca tineretul este preocupat mai mult de viata economica si politica decit de cea spirituala. Conform raspunsurilor, televiziunea, radioul satisfac intr-o anumita masura interesele multor tineri, iar institutiile culturale carora nu le ajung cadre, instrumente muzicale, carti, editii periodice, etc. ramin pe planul secund. Totusi, cei care au un spirit de observatie mai elevat au propus, in caz daca vor ajunge lideri, sa sustina bisericile, sa „deschida mai multe lacase de suflet”, sa „lichideze orice cenzura”. Unii au mentionat ca pentru transformari in domeniul spiritual „este nevoie de a schimba mentalitatea”, altii au accentuat necesitatea organizarii mai multor activitati culturale, si-au exprimat intentia de a sponsoriza cultura si a promova oameni din domeniul artelor.

Sondajul a mai demonstrat ca, desi doar 9 % din studentii chestionati sint membri ai unor partide politice si numai 29 % participa la demonstratii, mitinguri politice, ei constientizeaza faptul ca ar fi necesar sa fie mai activi, sa participe mai evident la viata sociala. Constientizarea acestui fapt de majoritatea respondentilor este un semn ca societatea civila se va completa cu tineri care nu vor fi indiferenti fata de ceea ce se intimpla in tara lor si vor opta in favoarea dezvoltarii democratice a proceselor sociale, politice, economice si spirituale.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1156
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site