Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Modelul „dependentei'

Jurnalism

+ Font mai mare | - Font mai mic



Modelul „dependentei'

In 1976, S. Ball-Rokeach si M. De Fleur au propus o noua versiune a teoriilor efectelor putemice ale mass-media. Ei sustin ca indivizii depind in mod diferit de mesajele presei, in functie de variabilele socio-culturale prin care sunt definiti si indeosebi de gradul in care au nevoie de informatiile furnizate de mass-media. „Sistemele politice, economice sau de alta natura din societatile moderne depind de mass-media pentru a stabili relatii de comunicare. Altfel spus, presa controleaza resursele de informare si comunicare de care celelalte sisteme au nevoie pentru a functiona eficient'. In consecinta, „dependenta indivizilor fata de mass-media este determinata, in mare parte, de reteaua de relatii dintre presa si celelalte sisteme'. Oamenii au nevoie de mass-media pentru ca traiesc si sunt angrenati in diferite sisteme (fabrici, institutii, firme comerciale, viata politica, divertisment, educatie, activitate culturala etc.) care, la randul lor, nu pot sa functioneze fara datele oferite prin ansamblul comunicarii de masa. Relatia nu mai este acum bilaterala (presa - individ), ci trilaterala: presa - institutii sociale - individ. De aici se deduce faptul ca puterea presei scade atunci cand instantele mediatoare (sistemele sociale) sunt puternice si creste atunci cand acestea sunt slabe. Or, institutiile societatii se „clatina' de obicei in situatii de criza generate fie de catastrofe naturale, fie de procese de schimbare sociala rapida, fie de declansarea unor conflicte militare; atunci, pe fondul de insecuritate astfel creat, „aranjamentele sociale stabile devin inadecvate [], iar dependenta oamenilor fata de presa, ca sursa de informare, creste'; drept urmare, „atunci cand presa ramane unicul sistem de distribuire a informatiei, potentialul mesajelor mass-media de a avea efecte variate, de tip cognitiv, emotional sau comportamental, creste'.



In momentele de criza, oamenii experimenteaza stari de neliniste, teama si dezorientare. In asemenea momente, apelul la presa, ca factor de regasire a echilibrului (prin distributia de informatii), este mai intens. Aceasta dependenta este deosebit de accentuata in zonele metropolitane, unde si informatiile privind viata politica si economica, si cele de „orientare' in cotidian, vitale pentru bunul mers al existentei zilnice, sunt inaccesibile prin canalele uzuale de comunicare interpersonala sau institutionala. in felul acesta, cu cat societatile sunt mai industrializate, mai urbanizate, mai complexe, cu atat creste dependenta indivizilor de mass-media.

Daca in situatiile de criza singurul mijloc prin care oamenii pot afla „ce se petrece' si pot reduce starile de disconfort, deruta ori spaima este accesul la presa, atunci inseamna ca audientele vor creste dramatic in asemenea momente.

In SUA, in aprilie 1986, in noaptea atacului asupra Libiei, postul CNN a avut o audienta de 2,1 milioane, enorma in raport cu audienta sa medie de 400.000 de persoane pe noapte. Cativa ani mai tarziu, pe 16 ianuarie 1991, cand s-a declansat razboiul din Golf, la o ora de noapte in Irak, care insa corespundea orei de prime time din SUA, cuvantarea prin care presedintele George Bush anunta inceperea operatiunilor militare, transmisa de toate canalele de televiziune, a fost urmarita in 61 de milioane de case, cifra ce reprezinta cea mai mare audienta a unui eveniment politic din intreaga istorie a presei din SUA. Mai mult decat atat, deoarece 89% din publicul american a utilizat televiziunea ca sursa de informare, „vizionarea razboiului a devenit un asemenea ritual incat, atunci cand razboiul s-a sfarsit, unele persoane au trebuit sa mearga la psiholog pentru a gasi o modalitate de a alunga singuratatea generata de lipsa spectacolului zilnic'.



Beneficiind de o mare putere de a „defini si structura realitatea', presa ofera indivizilor date si criterii pentru a afla si a intelege ce se intampla, pentru a lua decizii si a actiona in consecinta. O informatie corecta poate calma societatea, iar o informatie eronata ori exagerata poate declansa o panica generala. In asemenea conditii, responsabilitatea jumalistilor este deosebita, iar reactiile necontrolate, afective, isterice ar trebui sa nu-si gaseasca loc in mesajele de presa.

Ajunge insa sa ne amintim de felul cum au fost prezentate evenimentele din decembrie 1989 in presa romana si internationala ca sa intelegem cat de greu este pentru jurnalisti sa se comporte lucid in momentele fierbinti, precum si efectele pe care le au asemenea mesaje contradictorii asupra unui public care depinde de presa pentru a-si recastiga linistea, increderea si echilibrul.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1290
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site