Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Organizarea si structurarea posturilor TV, de Radio sau de productie audio-video

Jurnalism



+ Font mai mare | - Font mai mic



Organizarea si structurarea posturilor TV, de Radio sau de productie audio-video

Stadiul actual al studiourilor TV, de radio sau de productie audio-video

Universul in care traim este puternic impregnat de cultura video si TV. Tehnologia  actuala  permite prelucrarea unui trafic foarte mare de informatii. Interpretarea acestor  informatii si deciziile ce urmeaza a fi stabilite pe baza lor sunt efectuate de catre factorul uman.



            Studiourile de radio si in special cele de televiziune prelucreaza cele mai diverse  tipuri de informatii, acestea provin sub diverse formate, ceea ce implica o dificila gestionare a acestora. Ca surse de informatii putem avea: telefonul, faxul, in viitor videotelefonul, email, informatia video ce provine din  materiale filmate sau cea generata pe calculatoare.

            Diversitatea acestor date trebuie integrata in materiale ce vor fi difuzate spre  telespectatori. Corespondentele telefonice dau un plus de autenticitate materialelor, dar nu  pot oferi informatii video, de aceea de cele mai multe ori se folosesc ca suport de imagine  poze, imagini mai vechi, sau imagini stocate pe CD-uri. Unele stiri sunt primite de la agentii  de presa cum ar fi: RomPress, MediaFax, prin fax sau telex sau chiar prin Internet, etc. Aceste  date sunt receptionate in general cu ajutorul unor echipamente dedicate, dar exista si  posibilitatea receptionarii prin intermediul unui calculator. Stirile primite pe aceasta cale sunt  citite si selectionate. Cele alese vor fi transmise telespectatorilor prin intermediul crainicelor  sau prin afisarea lor sub forma de text pe ecran. Exista si posibilitatea de difuzare prin  intermediul teletextului a unor informatii diverse inspre telespectatori. Au fost experimentate cu succes sisteme de "data casting" in scopuri didactice, dedicate invatamantului la distanta. Raspandirea videotelefonului si a videoconferintelor prin intermediul retelelor de  calculatoare au deschis noi frontiere comunicatiilor. Ele pot fi folosite in diverse scopuri: comerciale, de divertisment si pentru invatamant. Ele reprezinta cea mai puternica imbinare dintre televiziune, transmisie de date sub forma numerica si calculatoare, presupunand metode si tehnici comune.

            Unele materiale video ce provin din filmari pot fi necorespunzatoare din punct de  vedere al calitati, necesitand prelucrari ulterioare,  in general aceste prelucrari fiind digitale, pot fi realizate pe calculatoare performante sau pe echipamente dedicate care pot contine procesoare de semnal la fel de puternice ca si un procesor aflat intr-un calculator.

            O problema suficient de delicata este si cea a stocarii informatiei. In timp, suporturile  magnetice isi pierd proprietatile, dar mai dureroasa este pierderea informatiei inregistrate.  Desi prin faptul ca un suport magnetic, in general, poate fi reinregistrat face ca  majoritatea  publicului sa-l indrageasca, necesitatea ca informatia sa ramana nealterata in timp, a  determinat ca suporturile optice sa castige teren. Recent se folosesc discurile magneto-optice pentru stocari deoarece acestea permit si reinregistrari. Pentru stocarea de informatii sunt folosite diverse tehnici de compresie ce se regasesc atat in domeniul televiziunii si a prelucrarii de imagini, cat si din domeniul calculatoarelor unde se utilizeaza  stocarea de date.

Intr-o lume in continua evolutie marcata de schimbari profunde, se poate distinge tendinta generala de a edifica o societate informationala.

Ritmul schimbarii se accelereaza pe masura ce tehnologia comunicatiilor inlatura privilegiul informational, deschizand noi canale de informatie cu o capacitate mai cuprinzatoare si un grad mai mare de sofisticare, anuland practic distanta dintre emitator si receptor, sporind viteza fluxului informational.

  Astazi un sistem modern de prelucrare a informatiilor poate trata practic orice informatie inregistrata pe un suport magnetic sau optic: date numerice, text , grafica, sunete, voce si imagini video. Nu mai este necesar ca in vederea introducerii documentelor intr-o baza de date sa fie codificate si structurate intr-un fel anume, ele putand fi preluate, ca atare, prin scanare sau inregistrare audio sau video atasandu-se doar un set de atribute, un index cu informatii pentru regasire, consultare si modificare. Asistam astfel la un salt revolutionar in prelucrarea informatiilor.

  Multimedia, un concept la moda dar in acelasi timp controversat, in curs de clarificare, in curs de standardizare, dar mai ales in curs de raspandire, va schimba in curand societatea, la fel cum a facut ziarul, telefonul si televizorul in perioade anterioare. Multimedia combina trei mari informatii ale secolului: telecomunicatii, tehnica de calcul si audiovizualul.

  In anii ' 70, multimedia era doar un cuvant care insemna audiovizual. In etapa actuala multimedia a devenit o tehnologie care a revolutionat domeniul calculatoarelor.

  Pornind de la ideea ca omul insusi, prin esenta lui, este 'multimedia', aplicatiile de baza ale acestei tehnologii se canalizeaza spre informarea si formarea sa.

  Multimedia reprezinta ansamblul tehnicilor de creare, stocare, transmitere si exploatare coordonata a informatiei sub forma de date numerice, text, grafica, sunete, voce si imagini video. In ultimii ani, o serie de factori au pregatit terenul pentru aparitia conceptului de 'Multimedia'. Printre acestia putem enumera :

         raspandirea calculatoarelor personale - se estimeaza ca astazi in lume sunt instalate peste cateva sute de milioane de PC-uri;

          raspandirea unor interfete grafice cu utilizatorul - au atras din ce in ce mai multi utilizatori, aratand ce impact poate avea includerea imaginilor si cuvintelor in materialele care contin cifre;

         raspandirea si standardizarea placilor de sunet - problema majora ce a ramas un timp nerezolvata a fost afisarea unor imagini animate care necesita un spatiu mare de memorie cu mult peste capacitatea medie de memorare a discurilor calculatoarelor personale. Startul a fost dat de aparitia unei tehnologii  revolutionare si anume CD-ROM-ul, raspandit astazi prin discurile cu muzica si care permite memorarea  unei enciclopedii in multe volume pe un disc ce poate fi tinut in palma.

O secventa animata in timp real (25 imagini/sec), fiecare imagine  are 256x512 puncte, in 256 de culori, necesita circa 3 Mocteti/sec. Deci un film de circa 20 minute are nevoie de 3 Gocteti. Asemenea volume mari de date nu pot fi stocate decat pe un suport  amovibil. Pentru ca o aplicatie de 20 de minute sa se afle pe un astfel de suport trebuie adus volumul la maximum 600 Mb, printr-un sistem de comprimare in raport 5:1.

A aparut astfel o noua industrie reprezentata de producatorii de 'carti electronice' - discuri multimedia care acopera cele mai diverse domenii: Mamiferele, Beethoven, Biblia, Cinefilia, Discul Giuness al recordurilor, Atlasul enciclopedic, etc. In general in aceste carti pe langa text exista imagini statice, animatie si sunet. Foarte impresionant este faptul ca informatiile sunt structurate si se pot regasi dupa diferite criterii.

Saltul este spectaculos, reprezentand un mod cu totul nou de receptare a informatiei. Aplicatiile acestei noi tehnologii pot fi limitate doar de lipsa de fantezie a realizatorilor si, deocamdata, de absenta unor standarde unanim acceptate.

Voyager, o companie cu 60 de angajati, a anuntat primul film ce a aparut pe CD-ROM, fiind vorba de ' A Hard Day's Night' , un film alb-negru inregistrat de formatia Beatles in 1964. Pentru a stoca 90 de minute de film pe un CD-ROM frecventa de cadre pe secunda a fost redusa la  12 si pentru mai multe cadre au fost stocate doar modificarile, obtinandu-se un raport de comprimare 4:1. Fara a ajunge la calitatea imaginii de televiziune, filmul arata acceptabil pe ecranul unui calculator.

Compania Lotus a avut ideea de a  dota o versiune a vestitului sau program de calcul tabelar 1-2-3 pentru Windows cu un 'help' multimedia, vorbit si animat. De fapt, tot produsul este un CD-ROM ce inlocuieste manualul de utilizare.

Teleconferintele multimedia 'video desktop' permit utilizatorilor sa se vada unii pe altii si in acelasi timp sa isi trimita documente multimedia  in timp real.

Iata si cateva domenii de aplicatii avute in vedere in viitorul apropiat: cumparari cu ajutorul calculatorului, jocuri interactive, invatamant la distanta, arhitectura si ingrijirea sanatatii. De asemenea deosebit de spectaculoasa este realizarea de prezentari ale unor muzee pe echipamente multimedia. In acest fel, Muzeul Luvru de exemplu, se poate comprima pe cateva dischete astfel sa fie puse fara probleme la dispozitia publicului aflat la mii de kilometri distanta.

Posibilitatile digitale ale acestei statii sunt in mod particular valoroase pentru munca in grup raspandita pe mari suprafete geografice unde este nevoie de difuzarea si prelucrarea in comun de imagini si clipuri. De pilda de catre echipe de medici, grupuri distribuite de ingineri precum si de echipe de cercetare care utilizeaza imaginea video ca surse de date.

La posibilitatile inalte de creare si afisare a informatiilor se adauga WebCam, o minicamera color, asezata deasupra si conectata la PC. Se pot utiliza si semnale de la un camcorder, video disc player sau video camera, direct in portul S-video sau NTSC/PAL. Statia utilizeaza componente Philips pentru  conversia analog-video in digital-video multiplexat YUV.

De notat ca imaginea "live-video" nu este intr-o memorie video separata sau mentinuta ca semnal video separat, ci este localizata in spatiul buffer-ului video standard. Acesta permite utilizarea  ei  ca si oricare alt element al imaginii ecran pentru a fi captat si manipulat.

1.2. Necesitatea combinarii tehnicilor clasice de productie cu sisteme computerizate dotate cu facilitati multimedia

Se va incerca o demonstrare a utilitatii combinarii tehnicilor multimedia printr-un exemplu:

"Unul dintre programele cu cea mai mare audienta la public este cel de stiri (actualitati). Realizatorul unui astfel de program are o grea problema de rezolvat: gestionarea stirilor sosite si mai ales alegerea celor ce merita a fi transmise."

Unele mesaje nu sunt insotite de suport video, ele putand fi stiri sosite prin fax. Pentru selectia acestora un sistem de achizitie pe calculator a mesajelor fax este foarte bine venit, deoarece exista posibilitatea ca textul mesajului, dupa ce a fost selectionat, sa fie convertit intr-un format ce poate fi afisat pe monitorul crainicei ce va citi aceasta stire. De asemenea, se poate cauta foarte rapid cu ajutorul calculatorului in arhiva studioului daca exista material video, sau imagini ce ar putea reprezenta suportul video pentru stirea in cauza. Arhiva poate fi si un suport optic, caz in care accesul la acea informatie (imagine) este foarte rapid.

Necesitatea suportului de imagine apare si in cazul corespondentelor telefonice. Prin introducerea videotelefonului intr-un viitor nu foarte indepartat corespondentele telefonice nu vor mai fi lipsite de imagini. Receptia cu ajutorul calculatorului a semnalului digital corespunzator videotelefonului nu reprezinta o problema majora. Convertirea imaginii pentru afisarea pe ecranul televizorului fiind numai o mica problema de hard si soft.

Cu ajutorul calculatorului se pot genera imagini statice sau in miscare, imagini ce se pot folosi pentru generice sau efecte speciale. Posibilitatile in acest domeniu fiind nelimitate, totul depinzand de imaginatia factorului uman ce le utilizeaza.

Comanda aparatelor din dotarea unui studio poate fi sincronizata si gestionata cu ajutorul unui calculator ce dispune de o interfata adecvata.

Aparitia televiziunii de inalta definitie a adus noi probleme privind debitul mare de date. Rezolvarea a constat in combinarea reducerii debitului prin compresii atat hard cat si soft. Aici rolul calculatorului (procesorului matematic) fiind determinant.

In concluzie se poate spune ca existenta unui element activ care sa permita accesul, prelucrarea, gestionarea si arhivarea informatiilor de tipuri si formate foarte diferite, ce sunt vehiculate intr-un studio de televiziune, este o necesitate ce trebuie indeplinita. Acel element activ foarte la moda si cu o mare raspandire in lumea intreaga este calculatorul, insotit de softul adecvat prelucrarii acestor diverse tipuri de informatii.

Organizarea pe departamente a unui studio

Fluxul informational

1.3.2.       Proiectarea unui studio de televiziune
Figura 1.1. Studioul de productie

Departamentul de programe - concepe, organizeaza si pune in aplicare realizarea unor emisiuni si programe. De asemenea participa la realizarea unor materiale comandate de catre clienti (clipuri publicitare, filme de prezentare si promovare de produse, etc.). Este compus in general din reporteri redactori si realizatori de emisiuni. Nu pot lipsi nici "oamenii cu idei" care sunt cheia succesului la realizarea de clipuri, emisiuni de promovare, reclame. Acest departament poate fi subdivizat dupa tipurile de emisiuni realizate dupa cum se vede in diagrama numarul 1.

Departamentul de productie - realizeaza practic programele, emisiunile si materialele cerute de catre departamentul programe. Personalul implicat are bune cunostinte tehnice si cunoaste modul de utilizare al echipamentului din dotare. Realizarea programelor se face in stransa legatura cu personalul de la departamentul de programe. Este compus in general din operatori, monteuri, regizori de productie sau emisie, sunetisti, personalul de la lumini, scenografi, personal de service si intretinere. Acest departament poate fi subdivizat dupa cum se vede in diagrama numarul 2.

Diagrama nr.1 .  Departamentul programe

Diagrama nr.2 .  Departamentul productie

Departamentul de marketing, publicitate precum si departamentul administrativ - financiar - contabil sunt asemanatoare cu departamentele oricarei firme de productie. Trebuie tinut seama insa de specificul unei asemenea firme.

Departamentul Marketing / Publicitate - contine mai multe compartimente:

Agenti publicitari

Productie

Difuzare

Departamentul administrativ - financiar - contabil - contine mai multe compartimente:

Financiar / Contabil

Aprovizionare

Desfacere

Personal

Administrativ

Paza si ordine

Nu trebuie uitata arhiva unui studio ce poate sa inglobeze atat arhivarea materialelor produse cat si diverse surse de informatii ce au contribuit la documentarea pentru realizarea unui anumit material (ziare, reviste, statistici, carti, alte surse).

Relatia cu Consiliul National al Audiovizualului si cu Ministerul Comunicatiilor este foarte importanta si in general se desemneaza o persoana care sa se ocupe de toate rapoartele ce trebuiesc intocmite.

Fluxul informational

Surse de informatii

         Telespectatorii

         Sursele personale ale redactorilor

         Invitatiile la evenimente din partea organizatorilor

         Internet

         Conferinte de presa

         Agentii de informatii si stiri

         Presa

         Birourile de relatii cu publicul ale diverselor institutii

         Alte posturi de televiziune si radio

Moduri de primire a informatiilor

         Scrisori

         E-mail

         Telex

         WWW

         Telefoane

         Discutii directe cu persoanele implicate

         Faxuri

Proiectarea unui studio de televiziune

Parametrii ce trebuie luati in considerare atunci cand se proiecteaza un studio TV sunt:

Numarul de ore de emisie - un numar mare de ore de emisie presupune o structura mult mai complexa a studioului.

Intervalul de emisie - in mod hotarator acest interval poate influenta gradul de audienta al programelor unui post.

Tipul si ponderea emisiunilor ce vor fi difuzate hotarasc audienta unui post TV.

Zona de acoperire - acoperirea unei zone in vederea receptionarii unui post TV de catre telespectatori poate fi realizata prin intermediul emisie in eter, transmisia programului pe cablu sau transmisia de pe satelit.

Concurenta - penetrarea unui nou post intr-un mediu unde exista deja un numar mare de posturi este mult mai dificila, de aceea trebuie analizate, de la inceput, foarte atent emisiunile si mai ales orientarile acestor posturi pentru a cunoaste segmentul care nu este foarte bine acoperit de acestea.

Audienta - ce poate fi estimata pe baza criteriilor:

de fidelitate - de exemplu pentru un post TV care a aparut pentru prima data dupa Revolutie sau care a transmis evenimentele din timpul acesteia se poate bucura de o anumita afectivitate din partea telespectatorilor.

de obiectivitate - analiza fiind facuta pe baza:

calitatii programelor pe o perioada mai mare de timp

exactitatea informatiilor furnizate

calitatea tehnica a imaginilor si a sunetului

calitatea artistica

politice - pot exista posturi care sustin o anumita formatiune politica si ca urmare poate exista o audienta selectiva in functie de apartenenta politica.

etnice - problemele unor etnii pot fi mai mult sau mai putin reliefate de catre un post TV.

varsta - unele tipuri de emisiuni pot fi indragite in general de persoane cu varsta cuprinsa numai intr-un anumit interval.

sex - "telenovelele" sunt cu precadere emisiunile urmarite de femei, iar emisiunile sportive de catre barbati.

Resursele financiare

Resurse proprii - firma, persoana care finanteaza investitia initiala

Resurse externe - donatii si finantari

Venituri din realizarea de materiale si difuzarea de publicitate

Potentialul economic al zonei de acoperire

Echipamentele  necesare diverselor compartimente tehnice

Echipamente necesare - varianta sistemelor liniare de editare

Echipamente necesare - varianta sistemelor neliniare de editare

Platourile de filmare

Regia de emisie

Echipamente necesare - varianta sistemelor liniare de editare

Linia de montaj pentru stiri

Linia de montaj pentru programe de divertisment si cultura

Linie subtitrare

Linia pentru  editarea  sunetului unui material video

Linia de montaj pentru stiri

Figura 1.1. Linie pentru editarea stirilor

      Video Player-ul

      Edit controler-ul

      Sursele audio auxiliare

      Video Recorder-ul

      Monitoarele

      Amplificatorul audio

      Mixerul audio

      Generatorul de caractere

      Boxele

      Mixerul video

      Cabina izolata fonic

Linia de montaj pentru programe de divertisment si cultura

Figura 1.2. Linie pentru editarea emisiunilor de divertisment

Linia de subtitrare

Figura 1.3. Linie pentru subtitrare

Linia pentru editarea sunetului unui material video

Figura 1.4. Linie pentru inserare sunet

      Video Recorder-ul

      Efecte

      Monitoarele

      Sursele audio auxiliare

      Edit controler-ul

      Amplificatorul audio

      Mixerul video

      Boxele

      Mixerul audio

      Microfoanele

Echipamente necesare - varianta sistemelor neliniare de editare

Figura 1.5. Sistem de editare neliniar

      Video Player-ul

q       Edit controler-ul

      Sursele audio auxiliare

      Video Recorder-ul

q       Mixerul video

      Amplificatorul audio

      Monitoarele

q       Mixerul audio

      Boxele

      PC + placa de captura video

q       Generatorul de caractere

Platourile de filmare

Echipamente pentru operatori

Platoul pentru stiri

Platoul pentru 'Talk swow'

Platoul pentru filmarea emisiunilor de divertisment

Echipamente pentru operatori

      Camerele video

      Telepromptere

      Obiective

      Sursele de alimentare

      Microfoane

      Acumulatori

      Casti

      Incarcatoare pentru acumulatori

      Trepiede

      Sisteme de intercomunicare

      Lumini

Mobile de mare putere

Mobile de mica putere ce sunt montate pe videocamere

Pentru platouri

Suporturi pentru lumini

Generatoare de tensiune pentru lumini

Acumulatori

Videocamere    

-  de platou fara magnetoscop, preferabil cu remote

-  2 sau 3 in functie de numarul de prezentatori, sau de invitati

      Monitoare de control

      Teleprompter

      Trepiede – fixe in general, poate exista si unul mobil

      Intercom

      Lumini – in general lumini din fata, fara filtre si spoturi

      Platou de dimensiuni reduse, cu posibilitati de chroma-key

      Microfoane – lavaliera,sau directionale

Platoul pentru stiri

Platoul pentru 'Talk show'

Videocamere    

-  de platou fara magnetoscop, preferabil cu remote

-  3 sau mai multe in functie de numarul de prezentatori, sau de invitati

      Monitoare de control

      Teleprompter

      Trepiede – fixe in si mobile

      Intercom pentru operatori realizatori

      Lumini – numar mare de lumini,cu filtre,spoturi

      Platou de dimensiuni medii,cu posibilitati de chroma-key,decoruri simple

      Microfoane – lavaliera, directionale, omnidirectionale, girafa

Platoul pentru filmarea emisiunilor de divertisment

Videocamere    

-  de platou fara magnetoscop, preferabil cu remote

-  3 sau mai multe in functie de numarul de prezentatori, sau de invitati

      Monitoare de control

      Teleprompter

      Trepiede – cu grad mare de mobilitate

      Intercom pentru operatori realizatori

      Lumini – numar mare de lumini,cu posibilitati de telecomandare,cu filtre,spoturi speciale

      Platou de dimensiuni mari,,cu posibilitati de chroma-key multiplu,decoruri

      Microfoane – lavaliera, directionale, omnidirectionale, girafa

Regia de emisie

Video Player-ele + remote

      Edit controler-ul

      Routers

      Camerele video cu remote

      Video Recorder-ul

      Mixerul video

      Genlock

      Sursele audio auxiliare

      Video Time Laps

      Time Base Corector

      Logoinserter

      Amplificatorul audio

      Monitoarele

      Generatorul de caractere

      Intercom

      Boxele

Carul de reportaje -este asemanator ca si dotare cu echipamentele necesare unui platou de filmare. In plus poate fi dotat cu un sistem de emisie – receptie care sa-i permita legatura cu studioul principal si transmiterea de programe intre ele. Legatura se poate face prin satelit sau printr-o legatura radioreleu in domeniul microundelor (MMDS).

Emitatorul -asigura transmiterea in eter a semnalului de TV. Este recomandabil ca emitatorul sa fie construit modular din mai multe etaje de amplificare ce dau un raspuns insumat (preferabil in antena sa se faca insumarea). Defectarea unuia dintre etaje sa reduca numai puterea de emisie, nu sa intrerupa emisia.

Compartimentul intretinere si service - tinand seama de complexitatea si numarul mare de echipamente ce exista intr-un studio este necesar ca sa existe un compartiment de intretinere si service bine pregatit profesional si cu o dotare corespunzatoare necesara depanarii, calibrarii (reglarii) etalonarii echipamentelor.

Sistemul de alimentare -specific activitatii de televiziune este faptul ca emisia trebuie sa mearga indiferent de ceea ce se intampla in jur. De aceea trebuie prevenita una din cele mai frecvente probleme ce poate apare si care poate intrerupe emisia: lipsa tensiunii de alimentare. De aceea este bine sa existe surse independente de sistemul national de alimentare cu energie electrica. Pot exista mai multe solutii, una dintre ele se bazeaza pe un sistem de acumulatori (12V 50-100A/h) care sa permita o alimentare a regiei de emisie pe perioade relativ scurte (30-120 minute). Pentru perioade mai mari se poate folosi un grup electrogen (un generator actionat de un motor cu combustibil, benzina, motorina, etc.) de mai mare putere ce poate alimenta intreg studioul. Este necesar sa existe un sistem automat de detectie a intreruperii tensiunii de la retea si trecerea pe sursa secundara

Sistemul de protectie si alarma impotriva efractiilor -valoarea mare a echipamentelor poate starnii interesul anumitor persoane rau intentionate.

Sistemul informational -deoarece este vehiculata o mare cantitate de informatie, informatie care provine din diverse surse (fax, email, WWW, telefon, scrisorii), este necesar ca acest sistem sa fie bine gandit astfel incat accesul la baza de date a studioului sa se poata realiza usor (de exemplu din biroul fiecarui redactor prin intermediul unei retele de calculatoare sa se poata accesa stirile primite prin fax sau email de la Mediafax). Deasemenea este bine ca arhiva studioului sa fie actualizata permanent. Un sistem informational bine conceput ofera un volum mare de informatii cu un timp de acces la informatie foarte redus, poate limita deasemenea accesul unor persoane la anumite informatii si poate oferi o imagine globala a functionarii studioului.

Figura 1.6. Schema tipica pentru regia de emsie



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1979
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved