Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Prejudecati si stereotipuri

Jurnalism

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ORGANIZATIA PENTRU SECURITATE SI COOPERARE IN EUROPA (OSCE)
FONDUL MONETAR INTERNATIONAL
Functia de informare
Genul si rolurile de gen
Actorii comunicarii media - Publicul si audienta
Comunicare, informatie, mass-media, comunicare mediatizata
NATO – ORGANIZATIA TRATATULUI ATLANTICULUI DE NORD
Impactul Mass Mediei asupra individului
DISCURSUL STIRILOR
PARLAMENTUL EUROPEAN


Prejudecati si stereotipuri

Stereotipurile sexuale vin sa sustina inegalitatea intre sexe si sa accentueze rolul barbatului. Exemple ar fi: barbatul trebuie sa aiba un venit mai mare pentru a intretine familia, tendinta femeilor de a ocupa functii subalterne, cum ar fi secretariat, asistenta medicala. Stereotipuri des intalnite la barbati ar fi agresivitatea, stapanirea de sine, raceala, ambitia, competitivitatea, obiectivitatea, dominarea, independenta si rationalitatea. In schimb, femeile sunt orientate spre sentiment, grija, aspect exterior, dependenta.



Aceste stereotipuri culturale sunt pozitive relativ la barbati si negative relativ la femei, ele fiind transmise prin educatie, norme si valori, prin mass media si modele sociale. Barbatii se regasesc in sfera productiva, in regii autonome de importanta nationala, in cadrul militar si in unele functii publice, iar femeile se afla in sfera relatiilor publice, in publicitate si in departamente de Resurse Umane si gestionare a personalului. Cauzele pentru aceasta situatie ar fi: in familii lipseste educatia parteneriala, saracia, etc. Ele ar putea fi diminuate cu ajutorul educatiei, statutului social sau culturii, dar nu pot fi indepartate ele ramanand active. Stereotipurile sunt majoritatea dobandite din copilarie si sunt foarte greu de schimbat, copiii percepandu-se pe ei insisi si pe ceilalti intr-un mod eronat. In cazul adultilor stereotipurile nu mai pot influenta atat de mult mentalul individului, majoritatea oamenilor refuzandu-le.

Daca pana nu demult stereotipurile erau sustinute de setul de idei si prejudecati (din mosi-stramosi), in epoca noastra post-moderna mass media este cea care creeaza in principal setul cel mai raspandit si cel mai insusit de catre public, de judecati, prejudecati, opinii. Prin publicitate se transmit mesaje discriminatorii sau degradante din perspectiva genului si a stereotipurilor de gen, acestea constituind un obstacol in realizarea unei societati moderne si egalitare. Stereotipurile de gen din publicitate reflecta distributia inegala a puterii intre sexe, influenteaza dezvoltarea individuala si duc la o diviziune a profesiilor in piata muncii, piata in care oricum femeile castiga mai putin. Astfel ca, lumea trebuie sa lupte la toate nivelurile societatii pentru a stopa reproducerea stereotipurilor, acest lucru fiind posibil doar cu respectarea unor reguli morale sau juridice prin care sa se impiedice difuzarea mesajelor discriminatorii sau degradante.

Prin media se poate influenta pozitiv perceptia societatii, iar prin publicatii si diverse programe se pot modifica si se pot combate stereotipurile de gen.

Definitiile stereotipurilor sunt multe si variate: poti defini un triunghi si sa clasifici precis obiectele care tin de aceasta, dar e mult mai greu sa faci asta pentru categorii de genul „tanar”, „roman”, “bogat” sau fericit. O celebra anecdota filosofica este reprezentativa pentru acest lucru. Dupa Diogene Laertiu, Platon ar fi definit omul ca animal biped fara pene. Aceasta defitie l-a nemultumit pe Diogene Cinicul care a jumulit un cocos si l-a prezentat publicului ca fiind „omul” lui Platon. Ca urmare, Platon si-a modificat definitia adaugandu-i “unghii”. [1]

In cercetarile despre stereotipuri ne putem opri la prototipuri. Acestea joaca un rol important in gasirea elementelor caracteristice ale stereotipurilor. Prototipurile se refera la o serie de atribute pe care trebuie sa le aiba un obiect. Obiectul discutat nu trebuie sa aiba toate aceste atribute pentru a apartine acelei categorii. Un exemplu ar fi acesta: “barbat” include mai multe caracteristici cum ar fi: “le place fotbalul”, “insala”, “sunt dezordonati”. Asta nu inseamna ca toti barbatii intalniti trebuie sa aiba aceste atribute pentru a intra categoria “barbat”.

Conform lui Douglas L. Medin prototipul etse un model ideal care sintetizeaza toate atributele caracteristice ale unei categorii.[2] Prototipurile pot fi intelese conform abordarii acestora ca si abstractizari (reprezentarea prototipica a unei categorii trebuie sa fie aproape de centrul categoriei, fara a fi necesar ca acesta sa fie un membru concret al categoriei) sau conform abordarii caracteristicilor (prototipurile sunt descrise ca tendinta centrala a unor atribute care variaza continuu, membrii categoriei fiind evaluati in privinta caracteristicilor considerate esentiale pentru aceasta categorie).

Abordarea prototipurilor arata ca membrii unei categorii pot fi tratati diferit sau nu. Exemplarele apropiate prototipului sunt exemplare tipice iar celelalte atipice. De exemplu pentru categoria floare, un trandafir este mai tipic decat un trandafir chinezesc. “In general exemplarele tipice sunt recunoscute si identificate mai rapid si faciliteaza influenta caracteristicilor categoriale.” [4]

De-a lungul timpului “prototipurile au fost tinta mai multor tipuri de critici. Cu toate ca reprezentarile noastre sunt independente de contextul in care are loc judecata, datele experimentale au aratat ca prototipurile relevante se schimba de la o situatie la alta.”[5] Francezii ar putea fi considerati mai “occidentali” in comparatie cu romanii. Nu acelasi lucru se intampla daca sunt inclusi in aceeasi categorie englezi sau nemti.

Conform teoriei identitatii sociale creata de Henri Tajfel, stereotipurile pe langa rolul fundamental pe care il joaca in procesul de diferentiere intergrupala au si o importanta functie grupala explicativa si justificativa. Stereotipurile nu pot fi privite doar ca produse ale unor procese private, individuale, ele fiind colaborative sau interactive, implicand un proces colectiv de negociere si gestionare, care este influentat de interesele si pozitionarea grupurilor in raport cu alte grupuri.

Stereotipurile apar si din diversele programe socio-politice create de elitele sociale si imprastiate in randul maselor. Exemplu ar fi stereotipul maghiarilor ca salbatici veniti sa ne fure noua Transilvania. Acesta este clar un stereotip creat si sustinut de elite politice. Din pacate se pare ca masele mai degraba accepta aceste stereotipuri si si le insusesc, in loc sa le discute si eventual sa le indeparteze.

Stereotipurile se formeaza astfel:



- ca o consecinta a gandirii umane din dorinta noastra de a asocia lucruri

care nu sunt corelate asa cum ne imaginam noi

- ca sa ne satisfacem anumite dorinte psihologice pentru ca suntem impinsi de personalitatea noastra

- sunt determinate de factori sociali

O teorie destul de stabila vine sa sustina necesitatea oamenilor de a crea stereotipuri si a le pastra: teoria managementului terorii. Aceasta arata ca oamenii sustin stereotipurile deoarece nu suporta prea multa realitate sau mai clar spus ceea ce ii sperie cel mai mult fiind propria mortalitate. Este o teorie generala care explica de ce oamenii adopta anumite credinte si conceptii culturale despre viata. Oamenii au un instict puternic de conservare dar intelectul lor dezvoltat ii face sa constientizeze propria mortalitate si acest lucru ii deprima foarte mult. Solutia unora este de a dezvolta credinte culturale care definesc realitatea in termeni de ordine, stabilitate si permanenta. Conceptiile culturale le ofera oamenilor stima de sine si ii face sa spere la o viata dincolo de moarte ca urmare a respectarii unui anumit set de norme si valori.

De aici au pornit doua teorii: teoria protectiei oferite de stima care sustine ca, din moment ce stima de sine trebuie sa protejeze impotriva anxietatii thanatice, imbunatatirea acesteia ar trebui sa conduca la reducerea vulnerabilitatii in fata gandurilor si comportamentelor anxiogene, pe cand degradarea sa ar trebui sa aiba efecte contrare. Cea de-a doua teorie este cea a proeminentei mortii, care spune ca daca le reamintesti oamenilor despre propria mortalitate, acest lucru ii va determina sa fie mai favorabili fata de ceea ce sprijina si este in concordanta cu scuturile lor psihologice si mai negativi fata de ceea ce ii ameninta.

Alte teorii legate de stereotipuri se concentreaza pe continutul acestora considerandu-le dependente de o serie de factori sociali. Cativa cercetatori au elaborat o serie de modele interesante despre rolul pe care il joaca factorii sociali in formarea continutului stereotipurilor.

Dupa Fiske si colaboratorii sai, competenta si amiabilitatea reprezinta dimensiunile fundamentale ale stereotipizarii. “Perceptia intergrupala este determinata de grija oamenilor de a cunoaste intentiile membrilor altor grupuri fata de ei personal sau fata de in-grup, precum si abilitatea acestora de a pune in practica intentiile. Astfel dimensiunile fundamentale ale stereotipizarii vor corespunde acestor nevoi: amiabilitatea va depinde de perceptia intentiilor membrilor out-grupurilor fata de in-grup, iar competenta va depinde de perceptia abilitatii acestora de a pune in practica intentiile respective. Out-grupurile carora li se atribuie intentii negative fata de in-grup vor fi privite ca putin amiabile sau prietenoase, iar out-grupurile cu status ridicat vor fi privite ca eficiente sau competente.”

Modelul sustinut de Fiske prezice ca stereotipurile grupurilor subordonate sau dominante ar fi trebuit sa fie de genul incompetent dar prietenos, intrucat aceasta combinatie stereotipica ar asigura obedienta acestora. “Un studiu international format din 15000 de participanti si 30 de cercetatori au aratat ca atitudinile paternaliste fata de femei sunt un bun predicator transcultural al inegalitatii de gen.”

Totusi in alt studiu sustinut de Jost si Kay arata ca femeile amorsate cu stereotipuri complementare au sprijinit mai mult status quo-ul social si au interpretat acest rezultat ca indicand faptul ca stereotipurile in discutie dau impresia unei societati mai juste, in care fiecare grup are plusurile si minusurile sale, deci in care exista o oarecare egalitate. Cu alte cuvinte, aceste stereotipuri reusesc sa ademeneasca femeile intr-o societate care nu le asigura egalitate dar stiu sa le dea aceasta iluzie.

Stereotipurile despre barbati, in termeni agentici (competitivi, dominanti, hotarati) si depre femei in termeni comunali (altruiste, intelegatoare, emotive) ar fi determinate de faptul ca barbatii se regasesc mult mai des in rolul celui care asigura painea familiei decat femeile, care au mai mult un rol casnic.

Acest lucru este foarte bine ilustrat de Hoffman si Hurst printr-un experiment. Autorii au anuntat participantii la studiu ca vor primi informatii despre membrii a doua grupuri fictive – orintienii si ackmienii- care locuiesc pe o planeta indepartata. O parte dintre participanti au aflat ca aceste doua grupuri reprezinta specii diferite, iar cealalta parte ca e vorba de doua subculturi diferite. Li s-a mai comunicat ca membrii acestor societati pot munci si pot avea familii plus informatii despre 15 orintieni si 15 ackmieni. Pentru fiecare individ s-a furnizat cate o imagine cu figura acestuia, precum si nume, specia, subcultura de care apartine, rolul social si trei trasaturi de personalitate. Aceste descrieri au fost manipulate astfel incat 12 orintieni erau descrisi ca muncitori in oras si 3 avand ca ocupatie cresterea copiilor, iar 3 ackmieni erau muncitori si 12 aveau grija de copii. Ca o ultima manipulare s-a cerut unei jumatati dintre subiecti sa specifice in scris motivele pentru care ei cred ca orintienii si ackmienii ocupa locurile respective, in schimb cealalta jumatate nu trebuia sa ofere nici o explicatie. Participantii au trebuit sa evalueze atat pe orintieni cat si pe akmieni pe baza a sase trasaturi agentice (ambitios, independent) si sase trasaturi comnunale (intelegator, afectuos).



Concluzia a fost ca desi trasaturile au fost identice, grupul in care au predominat rolurile “masculine” a fost apreciat mai mult decat cel in care au predominat rolurile “feminine”. Astfel o distributie inegala a fost suficienta pentru a produce diferente semnificative asupra formarii stereotipurilor despre cele doua grupuri fictive.

Astfel ajungem la o concluzie greu de acceptat: stereotipurile sunt idei care atunci cand ajung in mintea noastra ajung sa o posede pe aceasta, functionarea lor avand adesea efecte negative. Se creeaza foarte usor, ajung la individ si ii afecteaza impresiile, comportamentele, parerile si functioneaza ca profetii care se autorealizeaza.



Cernat, Vasile Psihologia Stereotipurilor, Iasi, Editura Poliro, 2005

Medin, D.L., Concepts and Conceptual Structure, American Psychologist, 44, pp.1469-1481, 1989

Cernat, Vasile Psihologia Stereotipurilor, Iasi, Editura Polirom, 2005

Schneider, D.J The psychology of stereotyping, New York, Guilford Press, 2004

Cernat, Vasile Psihologia Stereotipurilor, Iasi, Editura Polirom, 2005

Pyszczynsli, T., Greenberg, J. si Solomon, S., A dual-process model of defense against conscious and uncounscious death related thoughts: An extension of terror management theory”, Psychological Review, 106, pp. 835-845, 1999

Fiske, S.T., Cuddy, J.C., Glick, P. si Xu, J., A model of (often mixed) stereotype content: Competence and warmth respectively follow from perceived status and competition”, Journal of Personality and Social Psychology, 82, pp. 878-902, 2002

Glick, P., Fiske, S.T., Mladinic, A., Saiz, J., Abrams, D., Masser, B. et al., Beyond prejudice as simple antipathy: Hostile and benevolent sexism across cultures”, Journal of Personality and Social Psychology, 79, pp. 763-775, 2000

Jost, J.T., Kay, A.C., Exposure to benevolent sexism and complementary gender stereotypes: Consequences for specific and diffuse forms of system justification, Journal of Personality and Social Psychology, 88, pp. 498-509, 2005

Hoffman, C, Hurst, N, Gender stereotypes: Perception or rationalization, Journal of Personality and Social Psychology, 58, pp.197-208, 1990





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1927
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site