Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


DISCURSUL STIRILOR

Jurnalism

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Teorii normative despre media
FORME ALE JURNALISMULUI PE INTERNET
PROIECT CONCEPEREA SI ELABORAREA ZIARULUI
Televiziunile monitorizate si recurenta aspectelor de natura etica
Denotare / conotare si nivele de limba
Televiziunea – campioana mesajelor apocaliptice
Mass Media despre regimul Ceausescu
CURTEA DE JUSTITIE A COMUNITATILOR EUROPENE
Noii actori ai scenei politice
Functiile limbajului jurnalistic

DISCURSUL STIRILOR

1 Stirile ca mod de comunicare




„Stirea este un text succint de agentie, de ziar, de radio sau tv, care reprezinta o prima avizare a unui fapt socialmente semnificativ” .

Fara informatie proaspata nu am avea decat un comentariu asupra unor lucruri deja stiute. Interesant, dinamic, comentariul nu este o stire. Informatia este o stire, iar „rolul primar al ziarului este colectarea stirilor. Cu orice risc, el trebuie sa vegheze ca stirile sa nu fie alterate. Nici prin ceea ce se spune, nici prin ceea ce nu se spune, nici prin modul de prezentare nu trebuie ca fata senina a adevarului sa sufere” . In consecinta, „comentariul este liber, iar faptele sunt sfinte”. Stirea reprezinta deci informatii de actualitate, inedite, deosebite si de interes general. Primele trei elemente pot fi aproape intotdeauna stabilite cu exactitate; insa ultima – ce anume este de interes general – suscita o multime de controverse. Un lucru este insa cert : nu este o stire daca un caine musca un om, ci daca un om musca un caine.

Stirile reprezinta o institutie sociala si culturala printre nenumarate altele, avand in mare parte aceleasi caracteristici. Institutia stirilor cuprinde cuvinte si imagini, adica un subsistem specific diferentiat din cadrul limbajului. Aceasta institutie se bucura de o pozitie privilegiata si recunoscuta in ierarhia valorica a culturii noastre. Stirile ajung la noi ca discurs preexistent al unei institutii sociale impersonale, dar care este in acelasi timp si o industrie. „Din momentul in care ne familiarizam cu codurile si conventiile sale, devenim alfabetizati in stiri, apti nu doar de a le urmari si de a recunoaste personajele si evenimentele familiare, ci si de a interpreta spontan lumea in termenii codurilor invatate prin ele. La nivel individual, percepem si interpretam lumea in termeni partial derivati din clasificarile cu care ne-au familiarizat stirile; la nivel colectiv, construim realitatea pe masura ce trece timpul, percepand-o ca plina de intelesuri, daca realitatea creata corespunde expectatiilor formulate prin sistemul de limbaj coerent al stirilor” .

Stirile, auzite la radio, citite in ziare, sau privite la tv, isi modeleaza o forma specifica, in functie de caracteristicile mass-media in care apar. Spre exemplu, la radio e foarte importanta vocea prezentatorului, tonul, el trebuie sa-l faca pe ascultator sa vada cu urechile sau sa asculte cu ochii; trebuie sa-si imagineze stirea respectiva. In televiziune, imaginile in miscare, sunetul, culorile, toate dinamizeaza stirea si mentin atentia telespectatorului. Exista insa niste reguli cu privire la alternanta imaginii si textului. Ca si in presa scrisa cele doua elemente trebuie sa fie complementare, nu sa se excluda sau sa spuna acelasi lucru.

O dovada ca intr-adevar stirile presupun un discurs independent si autonom este atentia la numeroasele analize pe care le suscita, adica masura in care oamenii vorbesc despre acest subiect. La nivel jurnalistic, exista o diversitate de ziare, de emisiuni TV si radio al caror scop este comentarea si interpretarea stirilor. Stirile ocupa un loc important in cadrul discutiilor informale, la serviciu, in restaurante sau pe strada. Chiar la nivelul invatarii formale, exista o industrie care produce carti, articole, cursuri, toate cautand sa inteleaga si sa explice ce anume reprezinta stirile si cum pot fi ele relationate de alte forte active ale societatii.

Exista o serie de probleme, in ceea ce priveste „cultura stirilor”. Cea mai importanta este problema impartialitatii. Aproape nimeni nu contesta deschis influenta sociala si politica a televiziunii si a magnatilor presei, cateodata exercitata in numele binelui public, alteori in mod iresponsabil. Corporatiile si detinatorii de capital care dispun de mijloacele de productie a stirilor pot initia campanii de demascare si de investigare, de propaganda, care la randul lor determina schimbarea directiei politice si sociale a unei tari. Stirile sunt ceea ce acesti producatori decid ca ar fi. Astfel, in mare parte, atitudinea critica fata de organizatiile de stiri se concentreaza pe „pazirea cainelui de paza”. Scopul acestei atentii critice e clar – orice problema in modul de colectare a informatiei, in redactarea sau distribuirea ei, in perceperea sau utilizarea ei, trebuie corijata.

John Hartley sustine, in Discursul Stirilor, ca, daca dorim sa intelegem stirile, trebuie sa luam in considerare cei doi determinanti majori : limbajul (sistemul de semne) in care sunt codificate si fortele sociale care determina felul in care sunt produse si citite mesajele lor.



Sisteme de semne. Nu este posibil sa vorbim despre stiri in termenii unui sistem de semne autonom, independent de conventiile si caracteristicile limbajului. Insa exista deopotriva anumite caracteristici si conventii specifice, implicate in discursul stirilor, care difera de cele ale limbajului vorbit. Nu evenimentul relatat determina forma, continutul, semnificatia sau „adevarul” stirii, ci stirea determina semnificatia evenimentului : ea rezulta din trasaturile sistemului de semne si din contextul in care este generata si receptata.

Modul in care stirile „cartografiaza” lumea si produc pentru noi intelesul realitatii depinde in mare masura de natura semnelor variate pe care acestea le folosesc. Stirile dobandesc semnificatie nu prin lumea la care se refera ele, ci prin sistemul de semne care o codifica.

2 Valori ale stirii. Subiectele stirilor

In procesul de evaluare a subiectelor jurnalistice, subiectivitatea nu poate fi evitata. Ea caracterizeaza intregul proces si niciun reporter sau redactor de stiri, oricat ar incerca sa se abtina cu profesionalism de la aceasta, nu va reusi niciodata in totalitate. David Randall identifica opt factori care influenteaza valoarea stirii : domeniul, stirile la moda, evolutia, sursa, informatiile, sincronizarea, cititorii si contextul.

Domeniul reprezinta categoria generala in care se incadreaza articolul – infractiuni, mediu, sanatate, administratie centrala, economie, armata, politica etc.

Stirile la moda se refera la subiectele care intra brusc in lumina reflectoarelor si reprezinta, pentru o vreme, sarea si piperul unei anumite lumi.

Evolutia reprezinta ceea ce se intampla in mod specific in cadrul domeniului sau al subdomeniului la care se refera articolul. Raritatea sa ii da cea mai mare parte a valorii, fara sa depinda de public. Evenimentul include alte trei elemente : sursa, cunoasterea si sincronizare.

De sursa de la care a fost obtinuta informatia depinde in mare parte importanta sau valoarea evenimentului.

Cunoasterea consta in numarul oamenilor care au cunostinta despre eveniment. Cea mai mare valoare o au articolele care reprezinta prima relatare a unui eveniment necunoscut pentru toata lumea in afara de sursa/surse.

Sincronizarea. O stire e cu atat mai valoroasa cu cat e mai actuala. Spre deosebire de vin, stirea nu devine mai valoroasa daca e pusa la pastrare pentru a fi consumata mai tarziu; ba mai mult, ea expira foarte repede.



Cititorii reprezinta cel dintai factor care nu are legatura directa cu specificul subiectului. Publicul poate fi general sau specializat, insa trebuie sa-l cunoastem cat mai bine.

Contextul reprezinta situatia dintr-o zona de circulatie data (societate, sat, oras sau regiune) ce corespunde domeniului si evenimentului si ajuta la evaluarea raritatii. Astfel, valoarea de informatie a unui subiect variaza in functie de locul in care se petrece evenimentul.

Subiectele cu cea mai mica valoare, care s-ar aseza la baza unei scale valorice, sunt articolele despre declaratiile unor persoane (articole tip „povestea vorbei”). Urmeaza articolele despre ceea ce se spune ca se va intampla (articole despre amenintari sau indemnuri la actiune) si despre ceea ce se spune ca se intampla sau ca s-a intamplat (articole despre investigatii jurnalistice, despre oameni care transmit ceea ce au descoperit). In varf se situeaza articolele despre ceea ce s-a intamplat (articole despre evenimente, fapte, accidente, dezastre, infatisari la tribunal etc.). Un element important in judecarea valorii unei stiri este numarul de cititori care vor fi interesati de un anumit subiect. Cu cat sunt mai multi oameni afectati de un eveniment, cu atat mai important va fi articolul care il descrie. Cu cat efectul evenimentelor relatate e mai indelungat, cu atat mai bun si mai important este articolul. Ceva ce afecteaza oamenii doar pentru o zi sau o perioada scurta este, in mod clar, mai putin important decat un lucru care ii afecteaza permanent.

Stirile se grupeaza in jurul si in cadrul a sase subiecte majore : politica (guvernul, parlamentul, strategiile, personalitatile si disputele care stabilesc contextul luarii de decizii); economia (companiile si lumea financiara; cifrele oficiale ale serii); relatiile internationale (relatiile dintre guverne si mai ales intre cei implicati intr-o problema comuna; de asemenea, rapoarte despre razboaie, lovituri de stat, cutremure etc.); stirile autohtone („stirile hard” – caracterizate de conflict si violenta si „stirile soft” – care includ umorul si interesul uman, fiind adesea definite ca avand o perspectiva feminina); stirile ocazionale (relatari despre dezastre, celebritati, familia regala si despre punctele fierbinti ale zilei) si sportul (se pune accent pe sporturile masculine, profesionale, competitive).



Micul dictionar de jurnalism

C.P. Scott, editorul Manchester Guardian.

John Hartley, Discursul stirilor, p. 15.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1292
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site