Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


PARLAMENTUL EUROPEAN

Jurnalism

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Tipuri de informatii
SIMBOLURI SI VALORI EUROPENE, STATE MEMBRE SI IN CURS DE ADERARE
Evolutii ale presei in statele comuniste
Mass-media si spatiul public
Importanta acordata radioului, presei si TV
Functiile mass media
Mass-media ca agenti ai socializarii
NATO – ORGANIZATIA TRATATULUI ATLANTICULUI DE NORD
Rolul presei in societate si influenta ei
CURTEA DE JUSTITIE A COMUNITATILOR EUROPENE

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European este institutia in care sunt reprezentati cetatenii statelor-membre UE. In cea mai mare parte a domeniilor, Parlamentul are un rol de co-legislator; Parlamentul European constituie, pe langa Consiliul Uniunii Europene si autoritatea bugetara; el exercita, de asemenea, functii de control politic asupra Comisiei Europene. Comisia raspunde, intr-o maniera colegiala, in fata Parlamentului European, acesta din urma putand adopta o motiune de cenzura la adresa Comisiei.




Proiectul de Constitutie prevede intarirea puterii co-legislative a Parlamentului European, extinzand la noi domenii aria de aplicare a procedurii denumite pana acum « de co-decizie », iar de acum inainte - « procedura legislativa », prin care Parlamentul European sa ia hotarari impreuna cu Consiliul European.

Numarul de deputati europeni, alesi prin sufragiu universal, pentru un mandat de cinci ani, a fost fixat la un maximum de 785, in numele a 492 de milioane de cetateni.

Locurile in Parlament sunt distribuite in mod proportional cu populatia fiecarui stat membru. Fiecare stat membru dispune de un numar fix de locuri, maximum 99 si minimum 5.

Deputatii isi impart timpul de lucru intre Bruxelles, Strasbourg si circumscriptiile lor electorale. La Bruxelles, participa la reuniunile comisiilor parlamentare si ale grupurilor politice, precum si la perioadele de sesiune suplimentare. La Strasbourg, participa la douasprezece perioade de sesiune. Deputatii trebuie sa aloce timp si circumscriptiilor lor electorale. Deputatii in Parlamentul European nu se grupeaza in functie de nationalitate, ci in functie de afinitatile lor politice. Deputatii in Parlamentul European primesc in prezent acelasi salariu ca si deputatii din tara in care au fost alesi. Cu toate acestea, in septembrie 2005, a fost adoptat un Statut al deputatilor in Parlamentul European care va elimina diferentele salariale. Acest statut va intra in vigoare din legislatura viitoare in 2009.

Deputatii se constituie in grupuri politice; acestia nu se grupeaza in functie de nationalitate, ci in functie de afinitatile lor politice. In prezent, exista opt grupuri politice in cadrul Parlamentului European.

In vederea pregatirii sedintelor plenare ale Parlamentului, deputatii se constituie in comisii permanente specializate pe anumite domenii. Exista 20 de comisii parlamentare.

Parlamentul European este institutia comunitara care reprezinta popoarele statelor membre ale Uniunii Europene. Lucrarile Parlamentului sunt conduse de Presedinte, care are si rolul de reprezentant al acestei institutii. Candidatul care obtine majoritatea absoluta a voturilor exprimate prin vot secret este ales Presedinte. Daca, dupa trei tururi de scrutin, nu se obtine o majoritate absoluta, Presedintele este ales cu majoritate simpla, intr-un al patrulea tur de scrutin. Mandatul Presedintelui este de doi ani si jumatate (o jumatate de legislatura) si poate fi reinnoit.

Asistat de 14 vicepresedinti, Presedintele coordoneaza toate lucrarile Parlamentului si ale organelor sale constitutive (Biroul si Conferinta presedintilor), precum si dezbaterile din sedintele plenare. In fiecare an, se organizeaza douasprezece perioade de sesiune la Strasbourg si alte sase perioade de sesiune suplimentare la Bruxelles. Presedintele reprezinta Parlamentul in afacerile juridice si in toate relatiile externe. Acesta se pronunta cu privire la toate problemele internationale majore si face recomandari menite sa consolideze Uniunea Europeana. In deschiderea fiecarei reuniuni a Consiliului European, Presedintele Parlamentului prezinta punctul de vedere si preocuparile acestei institutii referitoare la subiecte specifice si la punctele inscrise pe ordinea de zi. In urma adoptarii de catre Parlament a bugetului Uniunii Europene in a doua lectura, Presedintele il semneaza, acesta devenind astfel operational. Presedintele PE semneaza, alaturi de Presedintele Consiliului, toate actele legislative adoptate prin procedura de co decizie.

Biroul PE este alcatuit din Presedintele Parlamentului European, cei 14 vicepresedinti si cei 6 chestori, cu statut de observatori, alesi de Adunare pe o perioada de doi ani si jumatate, care se poate reinnoi. Biroul coordoneaza functionarea interna a Parlamentului:

- estimarea bugetului Parlamentului European

- organizarea administrativa si financiara

- Secretariatul si serviciile subordonate acestuia.

Parlamentul European este asistat de un Secretariat General. Aproximativ 5000 de functionari, selectati prin concurs din toate tarile Uniunii si aflati sub autoritatea unui Secretar General, lucreaza pentru Parlamentul European. Parlamentul European se distinge de alte organizatii internationale prin obligatia de a asigura un multilingvism integral. Parlamentul lucreaza in toate limbile oficiale ale Uniunii Europene - 23 de limbi dupa aderarea Romaniei si a Bulgariei si dupa ce irlandeza a fost recunoscuta ca limba oficiala a Uniunii Europene din 2007. Toate documentele din cadrul sedintelor plenare trebuie traduse in 21 dintre aceste limbi, o exceptie partiala aplicandu-se in cazul limbilor irlandeza si malteza, numai anumite documente fiind traduse in aceste doua limbi. Parlamentul European este, asadar, cel mai mare angajator din lume de interpreti si traducatori, acestia reprezentand o treime din personalul institutiei.

Comisia Europeana, gardianul tratatelor si organul executiv al Comunitatii, lucreaza in stransa colaborare cu Parlamentul European. Comisia prezinta, explica si sustine propuneri legislative in fata comisiilor parlamentare si este obligata sa tina seama de modificarile solicitate de Parlament. Comisia participa la toate sedintele plenare ale Parlamentului European si trebuie sa isi justifice politicile atunci cand un deputat solicita acest lucru. Comisia este obligata sa raspunda intrebarilor scrise si orale ale deputatilor.

Procedura legislativa PE

Procedura legislativa – numita in prezent „procedura co-decizionala” – ii confera Parlamentului European puterea de co-legislator, egala cu cea detinuta de catre Consiliul European. Conform acestei proceduri, un text propus de Comisie (singura care are initiativa legislativa) este adoptat si de Parlamentul European si de Consiliu.

Generalizarea co-deciziei – ceea ce proiectul de Constitutie stabileste ca procedura legislativa ordinara – constituie cea mai buna imagine a dublei legitimitati care caracterizeaza Uniunea: legitimitatea Statelor UE (Consiliul UE) si cea a popoarelor (Parlamentul European). Consiliul UE reprezinta statele UE, iar Parlamentul UE reprezinta cetatenii UE. In anumite cazuri vor exista legi speciale, adoptate doar de Consiliu sau, mai rar, doar de Parlamentul European.



Traseul legislativ: deputatul in Parlamentul European intocmeste, in cadrul unei comisii parlamentare, un raport privind o propunere de „text legislativ” initiata de Comisia Europeana, singura institutie care are drept de initiativa legislativa. Comisia parlamentara voteaza acest raport si, eventual, il modifica. Parlamentul isi exprima pozitia prin revizuirea si adoptarea in sedinta plenara a textului. Acest proces se repeta o data sau de mai multe ori, in functie de tipul de procedura si de ajungerea sau nu la un acord cu Consiliul. In ceea ce priveste adoptarea actelor legislative, se face distinctie intre procedura legislativa obisnuita (codecizia), care plaseaza Parlamentul pe picior de egalitate cu Consiliul, si procedurile legislative speciale, care se aplica doar in cazuri specifice in care Parlamentul are doar rol consultativ. In ceea ce priveste problemele „sensibile” (cum ar fi politica industriala, politica agricola, fiscalitatea), Parlamentul European nu emite decat un aviz consultativ („procedura de consultare”). In unele cazuri, Tratatul prevede ca procedura de consultare este obligatorie, in temeiul bazei juridice, iar propunerea nu poate dobandi forta de lege decat daca Parlamentul si-a dat avizul. In acest caz, Consiliul nu are competenta de a lua singur o decizie.

Procedura de codecizie a fost introdusa prin Tratatul de la Maastricht privind Uniunea Europeana (1992) si a fost extinsa si eficientizata prin Tratatul de la Amsterdam (1999).

Codecizia devine procedura legislativa ordinara, acordand aceeasi importanta Parlamentului si Consiliului Uniunii Europene intr-o gama larga de domenii (de exemplu: transport, mediu si protectia consumatorilor). Doua treimi dintre legile europene sunt adoptate in comun de catre Parlamentul European si Consiliu.

Comisia trimite propunerea sa Parlamentului si Consiliului. Aceste institutii o examineaza si o discuta in doua lecturi succesive. Daca nu ajung la un acord dupa a doua lectura, propunerea este transmisa unui Comitet de conciliere format dintr-un numar egal de reprezentanti ai Consiliului si ai Parlamentului. Reprezentantii Comisiei asista, de asemenea, la intrunirile Comitetului de conciliere si participa la discutii. Odata ce Comitetul ajunge la un acord, textul convenit este trimis Parlamentului si Consiliului pentru o a treia lectura, astfel incat acesta sa poata fi adoptat in final ca text legislativ. Acordul final al celor doua institutii este indispensabil pentru adoptarea textului. Chiar si in cazul in care Comitetul de conciliere convine asupra unui text comun, Parlamentul poate respinge actul propus cu majoritatea absoluta a membrilor sai.

Finantele Uniunii

Bugetul comunitar urmeaza principiile bugetare clasice si se bazeaza pe anumite principii, printre care: unitatea (ansamblul cheltuielilor si al veniturilor se regaseste intr-un singur si unic document), caracterul anual (operatiunile bugetare sunt legate de un exercitiu anual) si echilibrul (cheltuielile nu trebuie sa depaseasca veniturile).

Comisia are in sarcina sa prezinte proiectul bugetului anual al Uniunii. Proiectul de Constitutie prevede adoptarea bugetului de catre Parlamentul European si de catre Consiliu, dupa o procedura mult mai simpla decat cea care este in vigoare astazi.

Proiectul de Constitutie prevede ca o lege europeana a Consiliului sa fixeze „cadrul financiar plurianual” si plafonurile anuale ale cheltuielilor Uniunii. Bugetul trebuie sa respecte acest cadru financiar plurianual. Consiliul imparte autoritatea bugetara cu Parlamentul European.

Comisia este cea care executa bugetul sub controlul Parlamentului European si al Curtii de Conturi. In practica, in foarte mare proportie, bugetul este executat de pe o zi pe alta, de catre statele-membre, mai ales pentru ceea ce tine de acele sectiuni ale bugetului aferente agriculturii.

Bugetul este finantat prin resurse proprii ale Uniunii, care sunt, in esenta, constituite dintr-o anumita parte din TVA perceputa de statele-membre si din prelevarea unui anumit procentaj din PNB-ul statelor-membre. Limitele si categoriile acestor resurse sunt stabilite de catre Consiliu si, in plus, trebuie sa fie ratificate de catre toate statele-membre.

Cum este adoptat bugetul?

Principiul anualitatii bugetului inseamna ca acesta este adoptat pentru un an (anul bugetar incepe la 1 ianuarie si se termina la 31 decembrie). Comisia pregateste un proiect preliminar de buget, pe care il transmite Consiliului Uniunii Europene. Pe baza acestuia, Consiliul intocmeste un proiect de buget, pe care il transmite Parlamentului European pentru o prima lectura. Parlamentul modifica proiectul in functie de prioritatile sale politice si il retrimite Consiliului, care, la randul sau, poate sa il modifice inainte de a-l retransmite Parlamentului European. Parlamentul adopta sau respinge bugetul modificat in a doua lectura. Presedintele Parlamentului European este cel care adopta forma finala a bugetului. Pe parcursul acestei proceduri bugetare, Parlamentul face modificari si propune amendamente la proiectul de buget propus de catre Consiliu si Comisie. Bugetul nu poate fi executat inainte de a fi semnat de catre Presedintele Parlamentului European.

Cum este controlat bugetul?

Comisia pentru control bugetar supravegheaza in permanenta cheltuielile Uniunii. Parlamentul European, la recomandarea Consiliului Uniunii Europene, aproba descarcarea de gestiune a Comisiei privind executia bugetara.

Uniunea Europeana nu percepe direct nici un fel de taxe. Prin urmare, bugetul Uniunii Europene este finantat din patru „resurse proprii”, puse la dispozitie de catre statele membre dupa consultarea Parlamentului European.

Cele patru „resurse proprii” sunt:



1. taxe vamale (din tariful vamal comun aplicat schimburilor comerciale cu tarile terte) - aproximativ 10% din venituri

2. impozite agricole (percepute asupra produselor agricole importate din tarile din afara Uniunii Europene) - aproximativ 1% din venituri

3. „resursa TVA” (contributie a statelor membre echivalenta cu o TVA de 1% aplicata unei baze de impozitare armonizate) - aproximativ 14% din resursele totale

4. „resursa PNB” (contributie a fiecarui stat membru, calculata pe baza cotei sale parte din Produsul National Brut comunitar total, cu o rata maxima de 1,27%) - aproximativ 60% din resursele globale

Parlamentul European detine o importanta competenta de control a activitatilor Uniunii Europene

Mijloacele de exercitare a controlului:

Dreptul de petitionare al cetatenilor

Fiecare cetatean european are dreptul de a adresa o petitie Parlamentului si de a solicita remedierea unor probleme care tin de domenii din sfera de activitate a Uniunii Europene. Parlamentul numeste un Ombudsman, care incearca sa gaseasca o solutie amiabila pentru plangerile persoanelor impotriva institutiilor sau organelor comunitare.

Anchetele

Parlamentul European are competenta de a numi comisii de ancheta care sa investigheze cazurile de incalcare sau aplicare defectuoasa a dreptului comunitar de catre statele membre. O comisie de acest gen a fost infiintata, de exemplu, in momentul aparitiei bolii „vacii nebune”, lucru care a dus la crearea unei agentii veterinare europene.

Dreptul Parlamentului la o cale de atac in fata Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene

Actiunea in anulare a unui act legislativ care ar aduce atingere prerogativelor parlamentare. Actiunea in constatarea abtinerii de a actiona impotriva Comisiei sau Consiliului Uniunii Europene, daca acestea nu isi indeplinesc obligatiile.

Controlul financiar

Parlamentul European dispune de o competenta de control in domeniul economic si monetar.Presedintele, vicepresedintele si membrii Comitetului Director al Bancii Centrale Europene trebuie sa obtina aprobarea Parlamentului European inainte de a fi numiti de catre Consiliu. Presedintele BCE prezinta raportul anual in fata Parlamentului European, reunit in sedinta plenara.

Controlul asupra Comisiei si Consiliului

Parlamentul European exercita un control democratic asupra Comisiei; exista, de asemenea, un anumit control parlamentar al activitatilor Consiliului.

Presedintele Comisiei este numit de catre Consiliu cu majoritate de voturi. Parlamentul aproba sau respinge numirea propusa. Apoi, de comun acord cu Presedintele desemnat, statele membre numesc comisarii. Colegiul comisarilor trebuie sa fie apoi aprobat in ansamblul sau de catre Parlament.

Parlamentul are putere de cenzura fata de Comisie; acesta este un drept fundamental care poate fi exercitat de catre deputatii in Parlamentul European pentru a asigura controlul democratic al Uniunii Europene. Parlamentul poate obliga Colegiul comisarilor, in ansamblul sau, sa demisioneze.

Comisia prezinta periodic Parlamentului rapoarte, cum ar fi:

Raportul anual al Comisiei privind functionarea Comunitatilor

Raportul anual privind executia bugetului

Prin examinarea acestor rapoarte, Parlamentul isi poate exercita competenta de control.

Parlamentul are o putere de initiativa politica: el poate solicita Comisiei sa prezinte o propunere Consiliului Uniunii Europene. Parlamentul invita periodic Comisia si Consiliul Uniunii Europene sa dezvolte politicile existente sau sa initieze altele noi.

La inceputul mandatului, Presedintele in exercitiu al Consiliului prezinta Parlamentului programul sau, iar la sfarsitul mandatului prezinta un raport privind rezultatele obtinute.

Bibliografie:

Barbulescu Iordan Gheorghe - De la Comunitatile Europene la Uniunea Europeana, Editura Trei, Bucuresti, 2001.

Barbulescu Iordan Gheorghe - UE de la national la federal, Editura Tritonic, Bucuresti, 2005.

Barbulescu Iordan Gheorghe - UE de la economic la politic, Editura Tritonic, Bucuresti, 2005.

www.europarl.europa.eu



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 630
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site