TEHNICA SPECIFICA IN DANSURILE LATINO-AMERICANE

TEHNICA SPECIFICA IN DANSURILE LATINO-AMERICANE

1. PARTICULARITATILE TEHNICE GENERALE ALE CONFIGURATIEI       DANSURILOR LATINO-AMERICANE

Dansurile latino-americane apar in Europa impreuna cu muzica si ritmurile respective la mijlocul secolului al XX-lea, odata cu venirea pe vechiul continent a unor orchestre renumite de muzica insotite de dansatori din America Centrala si de Sud. Culoarea si spectaculozitatea deosebita fac usoara trecerea lor in cadrul dansurilor de competitie, la categoria ce le poarta si numele.

Din analiza documentelor de specialitate aparute in Anglia am remarcat o abordare diferita a prezentarii tehnicii in dansurile latino-americane, in diferite publicatii.

Walter Laird in 'Tehnique of Latin Dancing' aparuta prima data in 1961, revizuita in 1964 si amendata in 1972, 1977, 1983, 1988, impreuna cu un supliment in 1997 este acreditat de International Dance Teachers Association (IDTA).

Sydney Francis, Doris Lavelle, Doris Nichols, Dimitri Petrides, Elizabeth Romain si Peggy Spencer cu aparitii editoriale inca din 1971 si 1973, apoi in editii revizuite si largite in 1974, 1975, 1978, 1981, 1983 sunt acreditati de Imperial Society of Teachers of Dancing.

Abordarea acelorasi figuri, cu mici diferente in rotatii, pasi de pornire, sau uneori in denumiri, m-a determinat sa trag urmatoarele concluzii:

- figurile in dansurile latino-americane nu sunt apanajul unei singure persoane, ele fiind adaptate din dansurile autentice ale tarilor de obarsie

- diferentele neinsemnate din descrierea figurilor sunt mai mult interpretari, menite a departaja intrucatva aceleasi cunostinte in materie, si nu a contribui la o alta tehnica

- tehnica se imbunatateste pe zi ce trece cu noi elemente (figuri), ceea ce demonstreaza dinamica, mobilitatea si flexibilitatea ei

- aparitia cartilor de tehnica in dansurile latino-americane a fost posibila, datorita necesitatii cunoasterii aceluiasi limbaj de catre cei care lucreaza in domeniu, fie ca examineaza, invata sau constientizeaza ceea ce danseaza pe ringul de dans

- modul de prezentare a tehnicii figurilor este uneori greoi, ceea ce poate determina cititorul la eforturi pentru intelegerea celor scrise

- orice informatie este binevenita pentru buna pregatire a unui tehnician, aspirant sau simplu executant

Caracteristici generale

Pentru usurarea invatarii, va vom prezenta primele notiuni necesare in invatarea unei tehnici corecte.

Pozitia individuala Pregatirea pentru rumba si cha-cha

Pozitia trunchiului in pozitie stand, cu picioarele apropiate intr-un mod normal, relaxat

Coloana intinsa (indreptata) in mod natural, cu ridicarea (sustinerea) toracelui, fara a se ridica umerii

Pozitia piciorului. Pas lateral cu oricare picior, transferand greutatea pe el si indreptandu-1 din genunchi. Cand s-a transferat intreaga greutate pe picior, bazinul incepe o miscare laterala si spre spate, astfel incat greutatea sa fie simtita si in zona calcaiului piciorului de sprijin. Genunchiul acestui picior este intins. Bazinul trebuie miscat in asa fel, incat partea superioara a corpului sa nu fie afectata.

Pregatirea pentru samba si jive, pozitia trunchiului este asemanatoare rumbei si cha-cha-ului.

La nivelul picioarelor, pasul lateral cu un picior se face transferand intreaga greutate pe el, pe partea interioara a talpii, pe pingea - spre degete, pastrand insa in acelasi tirnp si calcaiul pe sol (fara greutate).

Genunchiul piciorului care suporta greutatea nu trebuie intins, ci este indoit usor, in mod natural.

Majoritatea figurilor necesita un astfel de lucru al picioarelor, exceptie fac: Open Rocks, Backward Rocks si Plait din samba si Chicken Walks in jive, unde se lucreaza cu picioarele asemanator rumbei si cha-cha-ului.

In paso doble, intrucat nu exista miscare de sold sau de bazin, pozitia individuala in dans difera dupa cum urmeaza:

Bazinul este impins usor inainte dand senzatia ca, greutatea este adunata undeva deasupra centrului de dans (mijlocului).

Cand genunchii sunt intinsi, nu ajung intr-o hiper extensie (datorita si proiectiei pe pingea a greutatii)

Pozitia talpilor in dansurile latine, extrapoland din tehnica baletului, este pozitia treia, intrucat talpile nu sunt paralele niciodata, mai putin in cazul cand ele sunt unul langa altul. Aceasta 'orientare a piciorului' se face numai cu varful spre exterior, sa poate fi atat a piciorului care sustine greutatea corpului, cat si a celui liber (cand greutatea este pe un picior), sau cu ambele picioare (atunci cand greutatea se afla pe ambele picioare).

Contactul talpii cu podeaua

In dansurile latino in majoritatea cazurilor, contactul talpii cu podeaua in timpul pasului, fie inainte, inapoi sau pe loc, se face progresiv de la varf, pingea si talpa, purtand denumirea de 'contact progresiv' (C.P.). Sunt si cazuri cand miscarea dansatorului implica o alta tehnica de contact, care este descrisa in tabele la rubrica 'activitatea talpii'.

Gradul de intoarcere

Datorita pozitiei talpilor, gradul de intoarcere a corpului poate sa nu fie egal cu gradul de intoarcere a picioarelor (ex: al doilea pas de wisk din samba, mersul controlat inainte in rumba si cha-cha, si toate plimbarile inapoi in rumba si cha-cha-cha).

Atunci cand, la terminarea unui pas, piciorul pe care sta greutatea nu este in aceeasi directie cu corpul, gradul de intoarcere pe acel picior este standardizat ca fiind al corpului si nu a piciorului. Aceste intoarceri se datoreaza gasirii de catre corp a pozitiei de echilibru.

Datorita mecanismului de deplasare inapoi in rumba si cha-cha-cha, piciorul cu greutate, la completarea pasului, va realiza aproximativ o saisprezecime de intoarcere (intoarcere inerenta) datorata deplasarii in echilibru. Gradul de intoarcere al pasilor din figuri se gaseste in tabele la rubrica 'rotirea'.

Miscarea inainte oprita

In rumba si cha-cha, cand un pas inainte este folosit pentru schimbarea directiei cu sau fara o usoara intoarcere - actiunea trebuie sa fie diferita decat aceea a unei avansari normale, cand distributia greutatii si pozitia de la sfarsitul pasului permit corpului sa inainteze pe urmatorul pas.

Pasul folosit pentru a da control deplasarii inainte se numeste miscare controlata inainte si se diferentiaza de simpla avansare prin cele ce urmeaza:

Piciorului cu care calci ii este permis sa ajunga intr-o pozitie inaintea corpului

Numai o parte a greutatii este suportata de piciorul respectiv

Genunchiul piciorului stationar are voie sa se indoaie spre genunchiul piciorului care executa miscarea

Degetul mare al piciorului care executa miscarea, este indreptat spre exterior cu aproximativ o saisprezecime

In afara acestor exceptii, miscarea se aseamana cu o avansare normala: activitatea talpilor este aceeasi, genunchiul piciorului care executa miscarea este indreptat inainte de a prelua greutatea si exista deasemenea miscarea de solduri.

Cand lucreaza la distanta (pozitie deschisa sau evantai), palma fetei va fi indreptata in jos, deasupra degetului aratator al baiatului; degetul mare al palmei baiatului va tine dosul degetelor fetei, fiind in linie cu aratatorul si degetul mijlociu al acesteia.

Cand bratul stang al baiatului este ridicat pentru o intoarcere a fetei spre stanga, palmele sunt una intr-alta, degetele baiatului orientate spre corpul sau, tin degetele fetei pentru a imprima corpului acesteia un impuls, necesar intoarcerii spre stanga. Prin coborarea bratelor, mainile ajung in descrierea de la pozitia deschisa Exceptie fac urmatoarele: schimbarea locului de la stanga spre dreapta, botafogo si cele trei alemane.

Cand bratul stang al baiatului este ridicat pentru o intoarcere spre dreapta, palmele sunt una intr-alta, degetele baiatului spre exterior tin mana fetei pentru a permite corpului fetei sa se miste inspre dreapta, in timp ce mana fetei se roteste in cea a baiatului. In pozitie inchisa, mana stanga a baiatului si mana dreapta a fetei sunt palma in palma, cu degetele baiatului tinand usor mana fetei. Incheietura mainii la baiat trebuie sa fie dreapta, pe cand la fata, mana trebuie sa fie data usor spre spate.

In timpul schimbarilor de priza trebuie evitata pierderea contactului intre parteneri. Fata nu trebuie niciodata sa se tina de mana baiatului.

Pozitiile de baza in pereche

O pozitie de baza este definita ca fiind pozitia din care perechea incepe o figura, si in care se termina.

Dupa Walter Laird, exista 23 de pozitii de baza in dansurile latine.

Cand priza mainilor este inclusa in descrierea miscarilor, pozitia mainii baiatului este data mereu inaintea pozitiei mainii fetei. De ex: S in D (mana stanga a baiatului si mana dreapta a fetei.

Pozitia inchisa (PI)

In pozitia inchisa din rumba, samba, cha-cha, partenerii vor fi departati cu aproximativ 15 centimetri, iar fata va fi inspre dreapta baiatului. Greutatea poate fi pe oricare picior, la fata fiind pe piciorul opus baiatului. Mana dreapta a baiatului este pe spatele fetei, tinand partea de jos a aripioarei omoplatului stang. Bratul drept este usor curbat, cu cotul aproximativ la nivelul pieptului. Bratul stang al fetei este asezat usor pe bratul baiatului, urmand aceeasi curba cu a lui, iar mana sta usor pe umarul sau drept.

Bratul stang al baiatului are o curba usoara, aproape la fel ca bratul drept, dar cu antebratul ridicat. Mana stanga, cu incheietura dreapta este la acelasi nivel cu nasul. Mana dreapta a fetei este tinuta usor de baiat in mana lui stanga. Mana dreapta a fetei este tinuta usor de baiat in mana lui stanga. Aceasta priza (contact) trebuie sa se afle pe linia imaginara ce trece printre cei doi (prin centrul distantei dintre parteneri).

Pozitia inchisa la paso doble este asemanatoare, cu exceptia faptului, ca de la coapsa la piept, corpurile sunt in contact. Datorita acestui contact, mana stanga a baiatului si mana dreapta a fetei sunt tinute cu aproximativ 15 cm mai sus, iar pozitia coatelor este si ea inaltata.

Pozitia inchisa in jive este aceeasi cu cea din rumba, cha-cha, doar ca bratele sunt putin mai jos.

Nu trebuie uitat faptul ca pozitia inchisa in latino nu este una statica. De exemplu, in timpul pasului de baza in rumba, bratele 'respira' putin, se degajeaza, dat fiind faptul ca deplasarea controlata inainte si deplasarea spre spate nu sunt asemanatoare. De asemenea, in unele figuri, corpurile sunt mai apropiate si deci si bratele vor fi mai ridicate.

Pozitia deschisa (PD)

Pozitia deschisa prezinta urmatoarele feluri de prize:

Baiatul si fata sunt separati, unul cu fata spre celalalt, aproximativ la distanta de lungimii bratelor, Greutatea poate fi pe oricare picior, la fata pe picior opus baiatului. Pozitia picioarelor depinde de figura dansata anterior ajungerii in pozitie deschisa.

Priza mainilor depinde de figura urmatoare, si poate fi oricare din cele ce urmeaza: S in D (stanga baiatului in dreapta fetei), D in D, D in S, cu priza dubla sau fara priza.

Cand se foloseste o priza, bratul mainii respective va fi usor in retragere, in fata, putin mai jos de nivelul pieptului. Bratul liber se va afla intr-o parte, usor in retragere, realizand o mica curbura a umarului.

Cand nu exista priza, ambele brate sunt tinute in fata, in retragere, cu coatele apropiate de corp.

Pozitia evantai (PE)

Aceasta pozitie se foloseste in rumba si cha-cha.

Fata se afla in stanga baiatului la o distanta aproape egala cu lungimea bratelor lor, avand corpul ei in pozitie de unghi drept cu al baiatului. Piciorul stang al fetei este in spate, suportand intreaga greutate a corpului dupa terminarea unei deplasari in spate. Piciorul drept al baiatului este intr-o parte si putin in fata, sustinand intreaga greutate. O linie imaginara trasata pe directia piciorului drept al fetei ar trece cam la o distanta de 15 cm prin fata baiatului.

Cand este in pozitie de evantai, mana stanga a baiatului cu palma in sus, este sub mana dreapta a fetei, care este orientata cu palma in jos. Degetul mare al mainii stangi a baiatului va tine dosul mainii fetei.

Bratul drept al fetei este in fata, usor in retragere putin sub nivelul umarului. Bratul stang al baiatului este intr-o parte, usor in retragere, putin sub nivelul umarului. Bratul stang al fetei si cel al baiatului sunt lateral, usor in retragere, unduindu-se putin din umar. Corpurile sunt tinute normal, intr-o pozitie naturala, privind inainte.

Pozitia fallaway (PF)

Aceasta pozitie se foloseste in jive si Paso-doble.

Pozitia falloway se aseamana cu pozitia promenada, cu diferenta ca perechea se deplaseaza in sens invers deplasarii in promenada (spre spate, baiatul cu piciorul stang iar fata cu piciorul drept). Intoarcerea dintre cele doua corpuri nu este mai mare de (1/8 la stanga pentru baiat si 1/8 la dreapta pentru fata).

Pozitia deschisa fallaway (PDF)

Este folosita in rumba si Cha-cha.

Incepand din pozitia deschisa, baiatul cu mana stanga in contact cu mana dreapta a fetei, pozitia se obtine printr-o rotire a baiatului si a fetei de ^1/4 (baiatul spre dreapta, iar fata spre stanga) si printr-un pas in spate, baiatul cu piciorul drept, iar fata cu piciorul stang. Bratul stang al baiatului si cel drept al fetei se afla diagonal in fata, usor in retragere, putin sub nivelul pieptului. Bratul drept al baiatului (si stang al fetei) este intins lateral la nivelul umarului.

Datorita unduirii corpului cauzata de miscarea soldului, bratul drept al baiatului (si stang al fetei) va parea a fi mai sus decat celalalt brat.

Pozitia deschisa fallaway, cu mana dreapta a baiatului in mana stanga a fetei, se obtine printr-o rotire de spre stanga a baiatului si spre dreapta a fetei. Din pozitie deschisa, cu contactul mainii drepte a baiatului cu mana stanga a fetei si avand o deplasare in spate. Pozitiile partenerilor sunt opuse pozitiei precedente.

Pozitia de promenada (PP)

Aceasta pozitie se foloseste in samba, jive si paso doble.

Incepand din pozitie inchisa, pozitia de promenada este realizata printr-o rotire de 1/8 spre exterior a partenerilor (baiatul spre stanga si fata spre dreapta) si printr-o lasare in jos a bratului stang la baiat si dreapta la fata, putin sub nivelul umerilor. Totusi, o intoarcere mai mare (1/4 spre stanga la baiat si spre dreapta la fata) poate fi facuta, atunci cand se folosesc in continuare miscari care necesita o activitate mai intensa a bazinului (soldului), cum ar fi plimbarile in promenada in samba. Intoarcerea realizata de umeri este mai mica in cazul unei intoarceri maxime (de

Depinzand de figura dansata, soldul drept al baiatului si stang al fetei vor fi ori in contact, ori la o distanta de aproximativ 15 cm.

In cazul in care soldurile celor doi sunt in contact, sau foarte apropiate, pozitia mainii drepte a baiatului (stangi a fetei) se schimba; mana dreapta a baiatului se va afla putin sub omoplatul stang al fetei, bratul stang al fetei se va odihni usor pe spatele baiatului, aproximativ la nivelul omoplatului.

Pozitia de contrapromenada (PCP)

Aceasta pozitie se foloseste in samba si paso doble.

Corpurile sunt la o distanta de 25 cm; bratul stang al baiatului (drept al fetei) este ridicat deasupra nivelului corpului, usor in retragere. Baiatul va fi intors din pozitia inchisa cu aproximativ 1/8 la dreapta, iar fata la stanga. Bratul drept al baiatului este usor in retragere sub nivelul umarului fetei, iar mana sa va trece de la nivelul omoplatului stang al fetei, pe bratul stang al fetei. Bratul stang al fetei se va odihni usor de-a lungul bratului baiatului, urmand aceeasi curba.

Pozitia deschisa de promenada (POP)

Aceasta pozitie, folosita in samba, rumba si cha-cha, se aseamana cu pozitia deschisa, unde baiatul isi lasa greutatea pe stangul si tine fata cu dreapta, iar fata isi lasa greutatea pe dreptul si-l tine pe baiat cu stanga, dar cu urmatoarele diferente:

1 .Bratul drept al baiatului (stang al fetei) este diagonal spre fata, usor in retragere

2.Intoarcerea este de

Cand intre baiat si fata este o intoarcere de va fi 'lateral pozitie deschisa'. Cand intre baiat si fata este o intoarcere mai mare (de 1/₂), pozitia picioarelor va fi 'in fata in pozitie de promenada'.

Pentru pozitia deschisa de promenada, cu priza stanga-dreapta, baiatul tine mana fetei ca in pozitie inchisa. In cazul trecerii din pozitie deschisa in pozitie deschisa de promenada, gradul de intoarcere este de 1/8.

Pozitie deschisa de contrapromenada ( PDCP)

Aceasta pozitie este folosita in rumba, samba si ch-cha, asemanandu-se cu pozitia deshisa, cu mana dreapta a fetei in mana stanga a baiatului si greutatea baiatului pe piciorul drept, dar avand si urmatoarele deosebiri:

1 .Bratul stang al baiatului (si drept al fetei) este inainte diagonal, usor in retragere

2.Baiatul se intoarce pana la 1 spre drepta, iar fata 1/4 spre stanga

Cand diferenta dintre baiat si fata este de 1 , pozitia piciorului va fi de 'intr-o parte in pozitie deschisa de contrapromenada'. Cand diferenta de intoarcere intre parteneri este de 1 pozita piciorului va fi 'in fata in pozitie deschisa de contrapromenada'

Linia spaniola (LS)

Se foloseste in paso doble si este prezentata in detaliu la dansul respectiv

Pozitia de umbra (PU)

Pozitia este folosita in rumba, cha-cha si samba. Dupa Revised Tehnique of Latin Dancing pozitie cot la cot dreapta.

Fata este la drepta baiatului, usor in fata corpului sau, stand cu fata in aceeasi directie. Greutatea ei va fi ori pe piciorul opus baiatului, ori pe acelasi picior, depinzand de figura ce trebuie dansata. Priza deasemenea depinde de figura executata.

Urmatoarele combinatii pot fi folosite pentru:

1 .Pozitie umbra cu mana dreapta a fetei in mana stanga a baiatului si drepta lui in mana stanga a fetei.

Mana dreapta a baiatului tine mana stanga a fetei, bratul ei stang fiind de-a curmezisul corpului ei. Mana stanga a baiatului tine mana dreapta a fetei, iar bratul drept al ei vine deasemenea de-a curmezisul corpului, deasupra bratului stang. Bratele sunt in fata, usor in retragere, la nivelul pieptului.

Mana dreapta a baiatului poate cateodata sa stea pe omoplatul drept al fetei. Bratul lui va fi in partea dreapta, in retragere. Bratul stang al fetei ramane in fata-diagonal, in retragere, dar deasupra celui drept.

Ambele pozitii se folosesc pentru plimbari inainte in pozitie de umbra in rumba.

2.Pozitie umbra cu mana stanga in mana stanga si umarul drept la umarul stang

Bratul stang al fetei este intr-o parte usor in retragere, putin sub nivelul umarului. Baiatul tine incheietura mainii stangi a fetei cu mana lui stanga, bratul lui stang avand o unduire asemenea bratului fetei.

Mana dreapta a baiatului este putin sub omoplatul drept al fetei cu bratul in retragere. Bratul drept al fetei este intr-o parte, usor in retragere avand o unduire usoara din umar.

Pozitia se foloseste pentru figuri cu acelasi picior in samba, sau in rumba cu picioare opuse.

Pozitie opusa (PO)

Aceasta pozitie se foloseste in samba si se aseamana cu pozitia inchisa, exceptand faptul ca si fata si baiatul isi lasa greutatea pe piciorul stang si amandoi s-au intors 1/8 la stanga fata de pozitia inchisa.

Contra pozitiei opuse (CPO)

Aceasta pozitie se foloseste in samba si seamana cu pozitia inchisa doar ca si baiatul si fata au greutatea pe piciorul drept si sunt intorsi 1/8 spre dreapta fata de pozitia inchisa.

Mai exista pozitie opusa deschisa (POD) si contra pozitiei opuse deschise (CPOD) sunt asemanatoare cu PO sau CPO doar ca sunt dansate in PD cu priza mainilor D in D, sau S in D sau D in S (pentru POD), si cu S in S sau S in D sau D in S (pentru CPOD).

Deschidere in afara avansata este o pozitie de show si nu este recomandata invatarii in baza.

In carte am folosit in explicarea figurilor si in special in momentul trecerii partenerilor unul pe langa celalalt, pozitia exterioara dreapta (PED ) si pozitia exterioara stanga (PES), care indica o pozitie intermediara imprumutata din standard si nu una specifica dansurilor latine.

2.PARTICULARITATI TEHNICE SPECIFICE ALE CONFIGURATIEI DANSURILOR LATINO-AMERICANE

Dansurile latino Samba

Samba isi are radacinile in Africa, dar se manifesta cu precadere in Brazilia, unde se si dezvolta. Acest lucru se poate observa si dupa numarul mare de scoli de samba si dupa festivalele speciale. In 1925, samba isi face aparitia in Europa. Cu toate ca dansul era deja acceptat ca unul competitional, el patrunde cu adevarat cu ocazia demonstratiei mondiale din New York, 1939. Europa a fost captivata de ritmul si miscarile africane intre 1948-1949. O contributie speciala dezvoltarii acestui dans a fost adusa de Walter Laird si partenera lui, Lorraine.

Dans cu o actiune viguroasa, sugerata in muzica de anumite elemente de percutie care accentueaza diferitii timpi muzicali din masura.

Masura muzicala este de 2/4, cu predominate accente pe al doilea timp.

Tempo-ul - este de 50 - 52 masuri/minut. Exista si aranjamente muzicale mai rare (48 mas/min) sau mai rapide ( pana la 56 mas/min)

Actiunea Bounce (AB)

Specifica sambei, in special pe T muz 1 & 2, actiunea bounce consta intr-o indoire si intindere a genunchiului si gleznei piciorului care suporta majoritatea greutatii corpului

Fiecare indoire se face pe 1 din timpul muzical, intinderea facandu-se pe cealalta ^l/2 . Se poate folosi pentru exemplificarea celei de a doua jumatati particula 'si'. Incepand cu genunchii indoiti, ritmul (T muz) in actiunea bounce este: si 1 si 2 si 1 si 2 etc.

Daca asociem ritmul actiunii bounce cu ritmul pasilor unor figuri, acesta devine: si 1 si & 2 si 1 si & 2 etc

Intinderea genunchilor care incepe in timpul lui 'si' continua pe din timpul muzical. Actiunea bounce nu este aceeasi pentru toate figurile. Aceasta este cuprinsa in label

Cha-cha-cha

Cha-cha-cha-ul este dansul latino pe care majoritatea prefera sa-l invete primul. La origini se afla dansul mambo. Denumirea este data ca o imitatie a sunetelor produse de pantoful dansatoarelor cubaneze. Dansul a fost semnalat prima data in America si a patruns in Europa aproape simultan cu dansul mambo. Dupa al II-lea Razboi Mondial, s-a bucurat de o mare popularitate incepand cu 1956, lasand mult in urma mambo-ul.

La origine, muzica de cha-cha-cha era cantata pasional, fara seriozitate si sacadat, permitand dansatorilor sa transmita o atitudine putin rebela publicului. De curand, s-a decis sa se scurteze numele dansului in cha-cha.

Masura muzicala este de 4/4

Caracteristic muzicii este accentul pe timpul 1 al fiecarei masuri.

Dansul trebuie inceput facand primul pas pe timpul 1 din masura

Ritmul (tempoul) este de 28 - 30 masuri/minut

Muzica este construita astfel, incat fiecare al 4-lea timp din masura este impartit in doua 1 egale. In dans, aceste jumatati de timp coincid cu primii pasi din Cha cha cha Chasse. Cel de al treilea pas al Chasse-ului este facut pe primul timp muzical din urmatoarea masura muzicala.

Deplasarea. Modul de pasire inainte in cha-cha-cha este asemanator rumbei. Contactul cu podeaua se face intai pe varf. Cand se ajunge pe pingea, se executa o presiune in podea, datorata inceperii transferului de greutate. Coborarea calcaiului este aproape simultana cu intinderea completa din genunchi a piciorului. Aceasta trecere V-P-C este denumita in carte, ca si la rumba - 'Contact Progresiv' ( C.P.).

Pasul inapoi este facut intai pe pingeaua piciorului care executa miscarea sau pe varf. In final, calcaiul coboara atunci cand greutatea este transferata pe piciorul in extensie. La finalul pasului, piciorul fara greutate se ridica natural de pe podea, intai cu calcaiul. Pe

regula, piciorul care ramane fara greutate, pe timpii muzicali 1 si 3 are o linie mai pronuntata, cu varful in contact cu podeaua (atentie, nu insa la toate figurile).

Pasii cha-cha-cha sau Chasse in cha-cha-cha sunt o grupare de trei pasi executati in felul urmator: primii doi la sfarsitul masurii muzicale pe timpii 4 &, iar al treilea pe timpul 1 din masura urmatoare (excetie de la acesti timpi - al doilea chasse din trei cha cha cha). Pozitia si lucrul picioarelor sunt diferite in chasse fata de incrucisat inainte sau inapoi (a se vedea tabelele respective). Un lucru comun este indoirea usoara din genunchi a picioarelor pe pasul 2, fara exagerare.

Rumba

Se presupune ca rumba a fost adusa in America de catre sclavii africani. Dar in jurul anilor 1928-1929 figurile actuale ale dansului nu erau bine stabilite. Multi considerau si dansau acest dans ca pe un nou tip de foxtrot cu miscari suplimentare de solduri. Rumba a fost dezvoltata mai departe dupa al Il-lea Razboi Mondial in 'cuban rumba' de catre Pierre si Doris Lavell care aveau o scoala de dans in strada Regent, Londra. Standardizarea era inca o problema, pana cand Walter Laird a pus pe hartie ceea ce avea sa fie acceptat de multe asociatii de dans oficiale Internationale, realizandu-se astfel Standardizarea.

Masura muzicala

Masura muzicala este de 4/4 (patru patrimi intr-o masura muzicala). Muzica este insotita de accente predominante de percutie, fraza muzicala incepand la fiecare 4 masuri. Dansul poate incepe pe timpul 4 al masurii muzicale, de preferat in masura care precede inceputul frazei muzicale.

Tempo-ul este de 25-27 masuri pe minut.

Rumba este un dans al intregului corp, actiunea caracteristica de sold se face la transferul controlat al greutatii corpului de pe un picior pe altul. Fiecarei miscari de picior ii este alocata o jumatate de timp muzical. Transferul de greutate, sau miscarea de corp, se face pe a doua jumatate a timpului muzical pe timpii 2,3 din masura muzicala si pe prima jumatate (odata cu pasul) pe al 4-lea timp muzical. Intrucat al treilea pas include si timpul 1 din urmatoarea masura muzicala, actiunea corpului sau transferul de greutate se mai poate face si pe un timp si jumatate in anumite figuri.

Pentru a putea realiza acest ritm de interpretare fiecare figura este bine sa fie numarata, incepand cu pasul pregatitor, in felul urmator: 4 si 1 si 2 si 3 si 4 si 1 si..

Lucrul piciorului

Toti pasii inainte se efectueaza intai cu varful piciorului, apoi cu pingeaua talpii cu o presiune pe podea. Calcaiul este coborat cu putin inainte ca sa se realizeze intinderea completa a piciorului. Aceastei miscare progresiva si controlata de contact al talpii cu podeaua i-i vom spune 'contact progresiv' (C. P.). Transferul de greutate se face pe picior intins.

Pasii inapoi se realizeaza la inceput folosind pingeaua piciorului care se misca si varful acestuia. In cele din urma calcaiul este coborat, iar greutatea este transferata, in timp ce se realizeaza intinderea totala a piciorului. La sfarsitul pasului, calcaiul piciorului fara greutate ii este permis sa se ridice natural de pe podea. Aceasta nu ar trebui sa aibe ca rezultat o indoire exagerata a picioruiui fara greutate.

Cucarachas

Definita ca pasi sub presiune, dansat in special de barbati. Miscarea consta dintr-un grup de trei pasi, de obicei realizati fara intoarcere, cu piciorul inchis pe pasul al treilea.

Pe primul pas piciorul se misca mai departe de corp, cu presiune pe podea, si cu putina greutate, retinand ceva greutate pe piciorul de sprijin. Directia de pasire poate fi inainte, diagonal inainte, lateral, inapoi si diagonal inapoi. Varful va fi usor intins spre exterior la sfarsitul acestui pas.

Pe al doilea pas, greutatea totala se transfera la loc pe piciorul de sprijin.

Pe pasul al treilea, piciorul miscat este asezat langa piciorul de sprijin. Important: calcaiul piciorului de sprijin nu se ridica de la podea in timpul figurii. Astfel miscarea piciorului este: 1-intindere progresiva, 2-picior intins, 3- intindere progresiva. In figura Forward Cucaracha, miscarea piciorului este pe toti timpii intindere progresiva. In cazul acesta, primul pas este ca pasul din Checked Forward Walk.

Progressive Walks

Majoritatea figurilor dansate in rumba se bazeaza pe tehnica Progressive Walks. Devreme ce aceasta tehnica este foarte importanta se da o descriere detaliata a principiilor folosite pentru a se realiza miscarea corecta inainte si inapoi la caracterul rumbei.

Forward walks-mersul inainte (barbat si femeie)

Inainte de a incepe mersul se ia pozitia (tinuta) corecta, cu greutatea pe piciorul drept, piciorul stang fiind intins in spate, fara greutate, avand contact cu solul pe varf. Pentru a incepe aceasta deplasare, corpul trebuie sa aibe partea de sus orientata putin inainte, intr-o tinuta necesara miscarii de inaintare.

Paso doble

Acesta este singurul dans latin care nu provine din cultura negrilor. Radacinile dansului sunt in Spania. Punctul maxim de popularitate l-a atins in 1926. Dupa Razboiul Mondial, a fost acceptat ca dans de competitie. O revenire spectaculoasa, impreuna cu tangoul l-a avut in ultimul deceniu al sec. XX.

Masura muzicala este de 2/4 cu accent pe timpul 1 al fiecarei masuri.

Dansul va incepe cu primul timp al frazei muzicale.

Ritmul este de 60-62 masuri pe minut

Tinuta. Intrucat nu exista miscare de sold sau de bazin in paso doble, tinuta in dans difera dupa cum urmeaza:

Bazinul este impins usor inainte, centrul G avand o proiectie pe pingea.

Senzatia ca greutatea este adunata undeva deasupra centrului de dans (mijlocului)

Cand genunchii sunt intinsi, nu sunt intr-o extensie totala (datorita si proiectiei pe pingea a greutatii)

Pozitiile in Paso Doble

Pozitia inchisa - se realizeaza cu usor contact intre corpuri, sau la 15 cm distanta

Pozitia deschisa - se danseaza cu prinderea unei singure maini: S in D , sau D in D, sau S in S si la distante diferite, sau fara contact intre parteneri.

Pozitia de promenada (PP) nu mai este cea propriu-zisa, ci se face fara contact la nivelul corpurilor, distanta intre corpuri fiind de aprox 25 cm +/- 5 cm. Prinderea intre parteneri este extinsa. Mainile S la baiat si D la fata sunt coborate la nivelul pieptului in aceasta pozitie. Se foloseste foarte mult POP, fiind mai practica pentru baiat.

Pozitia de contra promenada (PCP), se face cu bratele S la baiat si D la fata mai ridicate, iar corpul este tot la distanta, ca si la PP.

Caracteristic in Paso Doble este si faptul ca, in cadrul aceleiasi figuri, nu intotdeauna, cand se lucreaza in PP sau CPP, partenerii danseaza cu picioarele opuse. De multe ori, si deplasarea si gradul de intoarcere este diferit la parteneri, in cadrul aceleiasi figuri.

Spanish Line - este o pozitie specifica Paso Doble-ului si va fi descrisa la figura respectiva

Caracterul

Dansul are un caracter aparte, exteriorizata in dans printr-o tinuta mandra, intrucat este ca o poveste a unui matador (baiatul) ce foloseste capa (fata) in lupta cu taurul.

Se foloseste de multe ori o usoara contra miscare la pasii inainte si inapoi, rezultat din rotirea umerilor si soldului opus piciorului care se misca, tot din dorinta de a pune in evidenta miscarea

Pasirea

Pasul cu trecere de pe C pe T se executa maiestos, gen mars, lucru ce reiese din caracterul dansului. Se mai danseaza pasi in care talpa lucreaza in C.P. sau numai pe T, sau numai pe V. Picioarele sunt foarte usor indoite din genunchi, cand sunt intinse nu sunt blocate in extensie totala.

Dansul in masura muzicala

O figura contine un numar de pasi, dansati pe timpii din masura muzicala : 1,2. 1,2. 1,2. etc

Intrucat pasii din figuri sunt mai multi, intervine o discrepanta si o neputinta a numararii acestora pe timpul derularii figurii. De aceea, este recomandat, pentru a nu complica fenomenul de invatare, sa se numere timpii 1,2,3,4, sau 1,2,3,4,5,6,7,8. Aceasta numaratoare este preferabila si pentru compatibilitatea dintre muzica si dans, in frazarea muzicala.

Apelul este un pas pregatitor, pe loc, facut cu oricare din picioare. Inceput in PI, apelul consta intr-o puternica coborare a piciorului pe o actiune de contact progresiv a talpii.

Daca se danseaza ca o preparatie pentru PP, pasul este executat usor inapoi. In anumite figuri baiatul executa un apel inapoi iar fata inainte (Slip Apel)

Jive

Jive-ul este un dans ritmat si leganat, care a fost influentat de rock & roll, boogie si swing-ul african/american. Provine initial din Harlem. New York, in 1940, jive-ul a fost transformat in jitterburg, iar englezii Jos Bradly si Alex Moore au dezvoltat din acesta dansul international pentru competitii, jive.

Masura muzicala este de 4/4 cu accente de percutie pe timpii 2 si 4. Tempoul este de 42 - 44 masuri pe minut Pasul de Jive

Figurile din jive sunt in majoritate construite pe 1 si 1 masurri muzicale (6 timpi muzicali), dupa structura: QQQ&QQ&Q, cu o valoare muzicala a pasilor de: 1 1 ³ 1/4 1 .

O alta varianta de constructie a figurilor este pe 1 masura muzicala (4 timpi muzicali), dupa o structura a: Q Q Q & Q, valoarea muzicala a pasilor fiind: 1 1 3

Primul pas inapoi este intins, dar nu cu extindere totala a genunchiului atunci cand coboara calcaiul. Genunchiul piciorului fara greutate este usor indoit. Pasul al doilea este

facut cu revenirea greutatii, tehnica piciorului fiind aceeasi, atat pentru cel care primeste greutatea, cat si pentru cel care este liber.

Chasse-ul

In forma lui de baza, Jive Chasse este o succesiune de 3 pasi laterali, spre stanga sau dreapta, inainte si inapoi, dupa ritmica: Q&Q ( 3 , 1/4 , 1). Ei se pot executa cu sau fara rotatie, in functie de figura in care sunt dansati. Contactul cu podeaua este facut pe primii doi pasi pe pingea, existand si tendinta de coborare a calcaiului. Al treilea pas facut cu o calcatura progresiva (C.P.) de la pingea pe toata talpa, este suportul tuturor intoarcerilor din figuri. De mentionat ca greutatea ramane tot pe pingea. Modul de executie este prezentat in tabele.

Cand se executa inainte sau inapoi, chasse-ul poate deveni pas incrucisat inainte cu lucrul talpii C.P., V, C.P., sau pas incrucisat inapoi, cu lucrul talpii V, C.P., C.P.

Soldurile nu sunt blocate si actioneaza liber in timpul chasse-ului.

In interpretarea ritmica a muzicii, se intalnesc de multe ori si abateri de la cele descrise mai sus, evolutia interpretativa, personala a dansatorilor determinand si alte feluri de pasire si in special a chasse-ului:

a) Q&Q poate fi inlocuit cu un singur pas S

b) Q&Q poate fi inlocuit cu un pas punctat fara G, urmat de un pas cu acelasi picior cu G, in tempo-ul QQ

c) doua variante de pasire pe structura de masuri muzicale inlocuind pasii Q Q

Q&Q, Q&Q, cu Q Q Q Q Q Q, dupa cum urmeaza:

1- PS inapoi (Q); 2- Revenire pe PD (Q); 3- PS langa PD (Q); 4 PD scuturat

(Q); 5- PD langa PS (Q); 6- PS scuturat (Q) - fata danseaza pasii opusi in acelasi

mod.

1- PS inapoi (Q); 2- Revenire pe PD (Q); 3- PS scuturat (Q); 4- PS langa PD

(Q); 5- PD scuturat (Q); 6- PD langa PS (Q)

Pozitia inchisa a partenerilor cu prindere normala inchisa este de fata in fata (cam la 15 cm unul fata de celalalt), baiatul are bratul S indoit din cot, cu mana D a fetei in mana sa S , ceva mai sus de nivelul taliei, bratul D cu mana D la baza omoplatului, cotul usor ridicat. Bratul S al fetei este coborat si se odihneste pe bratul D al baiatului.

Pozitia de Promenada in timpul aceleiasi figuri baiatul poate sa se miste in PP, in timp ce fata nu se misca in PP. Ex: pasii 3-5 din Change of Place R to L. Dansurile standard si latino, au in cadrul patemurilor elementele de tehnica comune sau specifice fiecarui dans.

Descrierea unor figuri de baza necesare initierii in dansul sportiv facuta mai jos, necesita anumite familiarizari..

Pentru intelegerea deplina a descrierilor figurilor si executia lor corecta, este necesar, sa se cunoasca faptul, ca pasul trebuie citit integral in cadrul tabelului si de la stanga la drepta.

Descrierea figurilor a fost facuta dupa modelul exercitiilor fizice, iar forma de prezentare a fost cea a tabelului, facuta intr-un mod care urmareste o logica a intelegerii corecte a executiei.

Vom avea in tabele, in cadrul orientarii pe ringul de dans, o subrubrica a pozitiei ta pereche in care sunt incluse: (functie de partener) pozitia de plecare, pozitiile prin care trece perechea in timpul figurii (dupa caz) si pozitia finala. Directia constitue o alta subrubrica ce conditioneaza executia spatiala a figurii, si indica orientarea fata de centrul si sensul de dans si zidul salii. In cadrul unor figuri, directia inspre care va fi orientat individul este prefatata de pozitia varfului piciorului care executa deplasarea, care va fi urmata prin rotatia corpului si de corp. In astfel de cazuri indicatia in subrubrica va fi 'catre'.

Pozitia in pereche si directia de deplasare, fac parte din rubrica de orientare pe ringul de dans.

In cadrul muzicalitatii sau ritmul executiei (de care este legata executia temporala a figurii) sunt rubricile t muz (timpul muzical din masura muzicala pe care se executa pasul, cat de rapid sau lent este executat pasul), si val muz (valoarea muzicala a pasului -raportat la timpii muzicali de baza din masura). Toate aceste informatii ne determina, sa calcam pe pasi, intr-un anumit ritm.

Activitatea piciorului incepe cu numarul pasului (pas nr) din cadrul figurii, pozitia piciorului (inainte, inapoi diag inainte, diag inapoi, in PCM sau in cmcis - cand piciorul paseste pe linia celuilalt, PE cand piciorul calca prin exteriorul partenerului(ei) 'd'-dreapta sau 's'- stanga, sau mai mare, mai mic, sau, dupa caz, mentinerea pozitiei pe timpul muzical, etc.. Uneori piciorul calca fara greutate. Lucrul talpii (activitatea talpii) consta in modalitatea de contact cu solul a talpii: ordinea contactului cu partile talpii - varf, pingea, talpa, calcai, interiorul sau exteriorul varfului, pingelei sau talpii. O regula esentiala este aceea in cazul pasirii langa din lateral. Pasul se aduce cu varful in contact cu podeaua. In cadrul dansurilor latine avem contactul progresiv (C.P.) care va fi descris la modul de pasire. La samba avem si Actiunea Baunce (AB) acolo unde este cazul.

Activitatea corpului se regaseste pe fiecare pas in subrubricile: inaltare si coborare cand este cazul), contactul si conducerea se refera la pozitiile corpului in timpul executiei miscarilor de pasire ai celor doi parteneri precum si modul de conducere al baiatului, miscarea folosita pentru executarea pasului cu greutate sau fara, felul rotirii, sau in caracterul pasului (rock - la jive, mars la paso doble, etc), inclinarea (tot cand este cazul, spre care parte). Rotatia sau intoarcerea corpului este tratata ca rubrica aparte, tinand cont ca ea apartine intregului corp. Este data in parti ale unei intoarceri complete ( 1/8, 2/4, 5/8 etc..) sau (1,1 '/.>, 2,) cand rotatia depaseste intregul.

Tabelul este completat de asterixuri, in care sunt date si alte cazuri intalnite la referirea din tabel, note suplimentare, precum si de figuri dansate inainte si dupa respectiva figura.