Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


CALEA LACTEE

Astronomie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
NOVELE SI SUPERNOVELE - TIPURI DE SUPERNOVE
Mercur
Precesia si nutatia
Eclipsa - Ce cauzeaza o eclipsa ?
REPREZENTAREA GRAFICA A SFEREI CERESTI
Ozonul in atmosfera
Miscarea de revolutie a Pamantului: Legile lui Kepler
BIG BANG - formarea Universului
SATURN
TIMPUL


CALEA LACTEE





Galaxia noastra, Calea Lactee, este sediul Sistemului Solar de care isi leaga Pamantul existenta. Avand dimensiuni gigantice, fara a fi dintre galaxiile de talie mare, galaxia noastra incorporeaza un numar considerabil de stele (apreciate a fi intre 100 si 200 de miliarde), cu ochiul liber neputand fi vazute decat circa 5.000 de stele mai apropiate. In cele 12 miliarde de ani de existenta, evolutia ei nucleara a suferit transformari profunde, incepand cu momentul astronomic cand fragmentul de materie cosmica ce avea sa devina galaxie si-a castigat autonomia gravifica si cand materia galactica a inceput, extrem de lent, o miscare de contractie. Apar protostelele, care permanent se transforma in stele.

Calea Lactee are forma unei lentile convexe, uriase: diametrul ei masoara 100.000 de ani-lumina, iar grosimea colacului central, ce corespunde zonei in care forta centrifugala a invins gravitatia, este de 10.000 de ani-lumina. Nucleul central imparte galaxia in doua regiuni: una centrala linistita si alta exterioara, supusa unei reinnoiri continue, actionata de o forta motrice imensa, cu sediul in colacul central. Toate corpurile cosmice din Calea Lactee se rotesc in jurul Centrului Galactic.

Calea Lactee are masa intre 750 si 1.000 de miliarde de ori masa Soarelui. Centrul galaxiei este ocupat de un nucleu foarte dens, cu un diametru de circa 50 de ani-lumina, inconjurat de un “vid” de circa 8.000 de ani-lumina, urmat de un inel gros de 300 de ani-lumina, succedat de alt “vid” de circa 1.600 de ani-lumina. Centrul galaxiei si inelul sunt populate de zeci de milioane de stele, de milioane de ori mai dese    decat stelele din bratele exterioare, unite prin gravitatia si rotatia lor si inecate intr-o masa uriasa de hidrogen.

Stelele din nucleu sunt indeosebi stele batrane, rosii, numite stele de populatia a doua, majoritatea formate odata cu galaxia noastra, in urma unor explozii. Ele sunt alcatuite din nori de hidrogen si heliu si inainte sa intre in compozitia lor metale rezultate din explozia supernovelor, aproape nu contineau metale. Rotirea colacului galactic expulzeaza cantitati mari de gaze, care invadeaza discul galactic si ocupa intregul spatiu al galaxiei. Masa gazului emis in zona centrala timp de un an este echivalenta cu masa Soarelui!

Stelele batrane, rosii, se afla si in afara partii bombate a nucleului si formeaza halouri sferice (zone luminoase circulare in jurul galaxiei). In unele locuri asemenea stele se aduna (mai multe sute de mii) si formeaza un grup asemanator cu o manusa de box, denumit multime sferica. Se cunosc 200 asemenea multimi sferice, dintre care cele mai luminoase sunt Omega Centauri si 47 Tucanae, care se pot vedea si cu ochiul liber in emisfera sudica. In mod ciudat, stelele din multimile sferice nu se rotesc impreuna cu celelalte parti ale galaxiei, avand o traiectorie proprie in jurul centrului galaxiei.

Stelele din disc sunt relativ tinere (in medie intre un milion si 10 miliarde de ani), fierbinti, in majoritate au culoarea albastruie a stelelor din populatia intai si contin o cantitate mare de metale. Portiunea dintre stelele discului este umpluta cu nori mari de gaz (circa 10% din galaxie), din care se nasc stelele. In jurul discului este o regiune sferica difuza, avand putine stele vechi (intre 110.000 si 1.000.000 de stele) si este numita halo.

Tabloul Galaxiei noastre este completat, la exteriorul ei, de existenta unor roiuri globulare uriase, repartizate simetric si formand in ansamblu un halo enorm.

Privita de sus, Calea Lactee are forma unei spirale de proportii fantastice, desfasurata in mai multe brate (Persidele, Orion, Sagetator, Carina, Centaurus s.a.). Bratele spiralei contin materie interstelara, nebuloase difuze si stele tinere.



Calea Lactee face parte din Grupul Local, un grup format din 3 galaxii mari si 30 de galaxii mici, fiind a doua ca marime dupa Galaxia Andromeda. In Grupul Local sunt incluse si galaxiile vecine, Norul lui Magellan Mare si Mic (la 179.000 si respectiv 210.000 ani-lumina), dar si galaxii mici si dezordonate. Astrii din Calea Lactee descriu o miscare de revolutie neintrerupta in jurul nucleului galactic.

In Galaxia noastra, din multele miliarde de stele, unele sunt singuratice, altele sunt insotite de una sau mai multe planete, asa cum este Sistemul Solar, unde se afla si Soarele, la 28.000 de ani-lumina de centrul galaxiei - distanta confirmata de satelitul Hipparcos in 1997 - , fiind mai “tanar” cu circa 2 miliarde de ani decat stelele “batrane”. Se pare ca materia care alcatuieste Soarele a trecut prin mai multe procese nucleare, Soarele fiind, probabil, a treia generatie de stea. Soarele se afla in bratul Orion si impreuna cu Grupul Local, realizeaza o revolutie completa in circa 220 milioane de ani, cu o viteza de 250 Km/s. Cu toata viteza sa enorma, Sistemul Solar s-a rotit in jurul nucleului galactic abia de 20 de ori din momentul geologic al constituirii scoartei terestre.

Pentru a mentine galaxia in formatiunea actuala este nevoie ca in centrul sau sa se afle un corp cu o masa enorm de mare, de aproximativ 5 milioane de ori mai mare decat masa Soarelui. Din centrul galaxiei noastre sosesc niste semnale radio foarte puternice, avand ca probabila sursa Sagitarius A. Tot aceasta zona emite si raze Roentgen. Dupa parerea astronautilor, doar o gaura neagra poate sa forteze un obiect sa emita o asemenea cantitate de energie, fiind in concordanta cu necesitatea existentei unui corp de masa imensa care sa sustina norii de gaze. Se crede ca in majoritatea galaxiilor in centru se afla gauri negre.

Text Box: Fig.2.1.1 si 2.1.2. Diferite forme ale galaxiei noastre, in functie de pozitia din care este privita.


Fig.2.1.3. Galaxia Andromeda






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1187
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site