Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


DIAGNOSTICUL DE LABORATOR PRODUS DE ENTEROBACTERIACEAE:

Biologie



+ Font mai mare | - Font mai mic



DIAGNOSTICUL DE LABORATOR PRODUS DE ENTEROBACTERIACEAE:

SALMONELLA, SHIGELLA, YERSINIA

* COPROCULTURA



* DIAGNOSTICUL DE LABORATOR IN FEBRELE ENTERICE (FEBRA TIFOIDA SI PARATIFOIDA).

Algoritm de laborator. Interpretare.

  1. GENUL SALMONELLA
  • Definitie: cuprinde bacterii Gram (-), mobile, care fermenteaza glucoza cu producere de gaz, produc lizin- decarboxilaza, produc H2S (cu unele exceptii), folosesc citratul ca unica sursa de carbon (cresc pe mediu Simmons cu citrat).

NU produc: indol, ureaza, fenilalanindeaminaza.

  • Implicatii patologice:

La om au fost descrise 3 forme clinice de salmoneloze:

  1. Salmoneloze sistemice sau febrele enterice (febra tifoida si paratifoida):

* Salmonella typhi, Salmonella paratyphi A si B

entitati clinice bine definite, distincte de celelalte salmoneloze,

evolutie clinica caracteristica,

urmate de imunitate durabila,

  1. Salmoneloze enterice:

* Salmonella spp (implica toate salmonelele),

- reprezinta forma comuna,

fac parte din Sindromul diareic bacterian, cu preponderenta la copilul sub 3 ani,

in conditii de aparare imuna locala si generala deficitara, in cazul unor bacteriemii cu punct de plecare digestiv, pot aparea localizari secundare diverse: meningeale, pulmonare, osoase.

Determina toxiinfectii alimentare (TIA), de tip infectios.

  1. Septicemii salmonelozice:
  • Salmonella choleraesuis (grup CO)
  • sunt complicatii ale formelor enterice,

apar la organisme puternic imunodeprimate: copii, varstnici, boli cronice, maligne,

rata mare de mortalitate: 10- 20%.

PATOGENEZA ENTERITELOR SALMONELOZICE:

Aceste microorganisme au ca efect tipic, acumulari lichidiene cu pierderi electrolitice.

In Sindromul diareic infectios este implicate si endotoxina.

Spre deosebire de celelalte boli diareice care presupun multiplicarea microbiana in intestine, Salmonella determina afectiuni prin numarul mare de microorganisme ingerate. Determina o agresiune directa asupra mucoasei intestinale, cu invadare si trecere in submucoasa. Rezulta un fenomen inflamator, cu retrorezobtie deficitara: exces de Na in lumenul intestinal, motilitate exagerata, diaree.

Exista si tulpini de Salmonella care produc enterotoxina, asemanatoare cu cea holerica. Acest lucru determina blocarea mecanismelor energetice, cu activarea adenilat- ciclazei si inhibarea retrorezorbtiei.

In general, mecanismul in boala diareica este unul inflamator, nu toxic.

5 * Enterocolita, TIA de tip infectios, se manifesta dupa ingestia a aprox 10 salmonele vii (doza infectanta).

Salmonella determina afectiuni enterale numai peste un anumit prag al numarului lor. Mecanismul activator al bolii este reprezentat de aliment.

* Simptomatologie:

debut la 24- 48 ore de la ingerarea alimentului contaminat,

diaree apoasa, cefalee, greata, varsaturi, febra.

PATOGENIA FEBRELOR ENTERICE   

Salmonella typhi, Salmonella paratyphi A, B, C: determina febrele enterice,

Salmonella typhi, produce o forma mai severa de boala: febra tifoida,

Salmonella paratyphi A, B, C: produc febra paratifoida A, B, C.

Exista cel putin 3 cicluri patogenice:

  1. Ciclul 1:

bacteriile trec prin mucoasa digestiva, sunt ingerate de macrofage, in care supravietuiesc si se multiplica,

macrofagele cu bacterii ajung la ganglionii limfatici mezenterici,

  1. Ciclul 2:

in ganglionii mezenterici are loc prima multiplicare,

dureaza ~ 1 saptamana,

este echivalenta cu perioada de incubatie.

La sfarsitul primei saptamani, are loc prima mare bacteriemie,

Coincide cu perioada de debut clinic tipic:

Agentul etiologic circula in sange, se elimina partial si inconstant pe cale renala,

Are loc insamantarea secundara, pe cale sanguina, in ficat, plaman, maduva osoasa,

Se elimina pe cale biliara,

Are loc a doua insamantare a intestinelor: placi tifice (hipertrofia inflamatorie a placilor Payer),

Cutanat se manifesta prin aparitia petelor lenticulare cutanate,

La sfarsitul celei de a doua saptamani de boala, apare diareea,

Stare generala foarte grava: febra mare, confuzie, delir:

  • apogeul clinic al bolii (a doua saptamana de febrilitate si boala),
  1. Ciclul 3:

in a treia saptamana bacteriemia se reduce,

eliminarea intestinala este mare,

eliminarea focarelor intestinale si colecistita tifica,

colecistita tifica se poate criniciza, bolnavul devine purtator cronic,

intreruperea starii de portaj se face doar chirurgical.

  • Mecanism de actiune: imposibilitatea fagocitelor de a marunti salmonelele. Ele inglobeaza germenul, nu-l poate inactiva pentru a-l oferi macrofagului, care-l preia viu.
  • Apare un nodul tific care se constituie oriunde exista macrophage.
  • Tot ce se elibereaza din fagocite si macrophage constituie fondul circulant al germenilor, pana la aparitia anticorpilor, cand bacteriemia se reduce.
  • Diagnosticul se face diferentiat pe fiecare saptamana de boala:

Saptamana 1:

contacti in stare de incubare,

diagnostic bacteriologic direct;

hemocultura (75% dintre pacienti sunt pozitivi),

medulocultura (poate fi pozitiva si cand hemocultura este negativa),

* urocultura (sanse relativ mici de izolare, sporadic pozitiva)

- diagnostic serologic inutil,

Saptamana 2:

bolnav febril,

diagnostic bacteriologic direct,

* hemocultura (50% p-ozitivitate),

* coprocultura,

* medulocultura,

- diagnostic serologic: adesea neconcludent, dar reprezinta primul ser de referinta pentru urmatorul examen serologic, care se face pe probe duble de ser,

Saptamana 3:

convalescent,

diagnostic bacteriologic direct:

* coprocultura: este intens pozitiva,

* hemocultura ofera rezultate pozitive doar in 25% dintre cazuri,

- diagnostic serologic: semnificativ pe probe perechi de ser,

- Analiza Serica Calitativa/ ASC (+); seroreactia Vi (+),

Saptamana 4,:

fost bolnav, suspect purtator:

diagnostic bacteriologic direct,

* coprocultura poate sa ramana (+), elimina sporadic,

- examen serologic util:

- ASC (-), dar seroreactia Vi (+),

*** Medulocultura se face cand se banuieaste febra tifoida si nu se poate izola germenul,

*** Bilicultura se practica NU la pacient CU FORMA ACUTA DE BOALA (pericol de perforatie intestinala), ci la purtator.

se face prin tubaj duodenal, sub control RX,

*** Urocultura calitativa (indiferent de Nr.UFC/ ml, se identifica si se raporteaza).

!!! In cazul afectiunilor digestive (boala diareica, sindrom diareic infectios):

diagnosticul de laborator este bacteriologic direct,

!!! In cazul afectiunilor sistemice / Febra tifoida, paratifoida:

diagnosticul este bacteriologic direct si indirect, imunologic.

  1. DIAGNOSTICUL DE LABORATOR MICROBIOLOGIC IN INFECTIILE CU LOCALIZARE DIGESTIVA.
  • DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC DIRECT
  1. RECOLTARE si TRANSPORT:

* Tipuri de prelevate:

Materii fecale, de la debut,

lichid de varsatura,

aliment,

mediu de conservare si transport: Carry Blair

  1. EXAMEN MACROSCOPIC (scaune frecvente, moi, apoase, cu mucus, culoare si miros caracteristic)
  2. EXAMEN MICROSCOPIC (preparat proaspat, frotiuri AM, Gram)
  3. CULTIVARE in vederea IZOLARII (colonii izolate, dispersie corecta)

medii de cultura pentru imbogatire: selenit acid de sodium, mediu Rappaport,

  • timp de incubare in etapa de imbogatire: 18- 20 ore,
  • raport 1/10 intre volumul de materii fecale si volumul de mediu de imbogatire

(1 ml scaun + 9 ml mediu lichid/selenit),

medii de cultura diferentiale : geloza lactozata (AABTL), CLED (geloza lactozata cu thiosulfat de sodium/ pentru inhibarea migrarii proteusului),

medii de cultura solide selectiv diferentiale:

slab selective: MacConkey,

moderat selective: ADCL, Kektoen, SS,

inalt selective: Wilson Blair (izolare Salmonella typhi)

5 Conditii de incubare: 24- 48 ore, 37C,

6. Identificare;

* caractere microscopice: bacilli Gram (-), nesporulati, necapsulati,

* caractere culturale:

- pe mediul ADCL, Salmonella spp, se dezvolta sub forma de colonii lactozo (-), necolorate sau de culoarea mediului, transparente sau usor opace, rotunde, cu suprafata bombata, lucioasa, tip S, cu sau fara H2S,

- pe mediul Wilson Blair, Salmonella typhi realizeaza colonii negre, rugoase, cu luciu metalic si halou negru, brun, colonii tip R.

Salmonella spp pe mediul XLD/ ADCL

Salmonella typhi pe mediul Wilson Blair

Salmonella typhimurium pe mediul Hektoen

* Caractere biochimice:

Tabel I: Identificare biochimica pe baza proprietatilor exoenzimatice ale

genului Salmonella

MEDIUL

SUBSTRATUL

MODUL DE COMPORTARE

OBSERVATII

TSI

GLUCOZA

(partea dreapta)

ACID (galben- fermentarea glucozei))

LACTOZA- ZAHAROZA

(partea inclinata)

ALCALIN (culoarea mediului, roz rosu,

nefermentarea lacozei si/ sau zaharozei)



GAZ din fermentareaglucozei

cu rare exceptii

Salmonella typhi

nu produce gaz

H2S

cu rare exceptii

S. typhi poate fi neproducatoare de H2S

MIU

MOBILITATE

INDOL

UREE

MILF

LIZIN DECARBOXILAZA

La S. paratyphi A

FEN-ALA

Tabel II: Reactii biochimice caracteristice grupului Salmonella

Test sau substrat

Rezultat

Glucoza

+ , cu gaz

exceptie Salmonella typhi/ gaz (-)

Lactoza

Zaharoza

Rosu metil

Voges Proskauer

Lizin decarboxilaza

(exceptie S. paratyphi)

Arginin decarboxilaza

Ornitin- decarboxilaza

(exceptie S. typhi)

Citrat Simmons

d

Malonat de Na

Fenilalanin- deaminaza

ONPG

Legenda : - reactie negativa,

+ reactie pozitiva,

(+) reactie tardiv pozitiva,

d diferite reactii

3. TSI- Salmonella enteritidis : G+, gaz+, Lactoza/ zaharoza - , H2S+

* Identificare pe baza caracterelor antigenice :

Schema Kauffmann - White

la Salmonella se disting 3 tipuri de antigene:

a) Ag somatice O delimiteaza grupari antigenice,

b) Ag flagelare H (faza 1 si faza 2),

c) Ag de suprafata Vi.

* Serurile O si H se folosesc pentru aglutinarea pe lama si aglutinarea in tuburi,

* Nu se foloseste cultura de pe mediile selective pentru determinari antigenice; se aglutineaza cultura izolata pe geloza lactozata sau TSI (medii neinhibitorii),

* aglutinarea pe lama:

- ser polivalent I anti- Salmonella (componente monovalente: AO, BO, DO, EO, LO) si ser polivalent II (CO, FO, GO, HO),

- titrul serului aglutinant se prepara conform indicatiilor producatorului, in ser fiziologic fenolat 2,

- se depune pe o lama degresata o picatura de ser aglutinant in care se omogenizeaza o ansa de cultura bacteriana/ suspensia antigenica,

- in 1-2 minute, la temperatura camerei, apare aglutinare cu grunji vizibili,

- suspensia antigenica se poate inactiva cu alcool 90; astfel se indeparteaza riscul contaminarii personalului, se asigura denaturarea antigenelor flagelare si se indeparteaza riscul unor aglutinari incrucisate,

* aglutinarea in tuburi:

- aglutinarea O in tuburi apare tardiv, se face cu seruri monovalente,

* Serotipul se stabileste pa baza Ag H:

tehnica aglutinarii pe lama si in tuburi.

Salmonella typhi:

Ag Vi implicat in patogenie (inhiba fagocitoza),

- faciliteaza tipizarea tulpinilor de Salmonella typhi cu bacteriofag (LIZOTIPIA),

- Ag Vi este suportul de fixare al bacteriofagilor (receptor pentru fag),

- cand este prezent Ag Vi, mascheaza Ag O de suprafata si tulpina este neaglutinabila cu ser anti- O,

- in situatia cand Ag Vi este in cantitate mica, expune si Ag O: atunci poate aglutina si cu ser anti- Vi si cu ser anti-O,

- Structura Antigenului typhi: O9,12, H1d, H2-,Vi

- tulpina izolata de la bolnav; O- neaglutinabil, Vi- aglutinabil,

- tulpina izolata de la purtator: O- aglutinabil, Vi- aglutinabil.

- tulpini cu Ag Vi degradat: nu pot fi incadrate in tipar bacteriofagic (nu permite lizotiparea),

- tulpina de Salmonella typhi poate prezenta 3 circumstante:

a) Ag O(+), Ag Vi (+),

b) Ag O (-), Ag Vi (+):

- se apeleaza obligatoriu si la aglutinarea H,

- daca este pozitiva se efectueaza in continuare tipizarea bacteriofagica (lizotipia),

c) Ag O (+), Ag Vi (-):

- se indadreaza in Salmonella typhi prin Ag Hd, dar nu poate fi tipizata bacteriofagic.

DIAGNOSTIC DE LABORATOR IN FEBRELE ENTERICE;

a) Diagnostic bacteriologic direct:

* Prelevate: in functie de evolutia bolii:

hemoculturi repetate si maduva osoasa in prima si a doua saptamana de boala,

urocultura: din a 2- a saptamana de boala,

coproculturi repetate in a 2-a si a 3-a saptamana de boala,

* La purtatori cronici:

- bila (prin tubal duodenal),

- coprocultura.

b) Diagnostic bacteriologic indirect, imunologic:

1. Reactia Widal inlocuita cu Reactia Serica Calitativa/ ASC,

2. Seroreactia Vi.

1. a. Reactia Widal:

evidentiaza prezenta Ac anti- O si anti- H,

utilizeaza suspensie de Salmonella vie,

3 mari inconveniente:

  • nu diferentiaza titrul aglutininelor anti- H de aglutininele anti- O,
  • risc mare de contaminare (Ag vii),
  • nu poate fi standardizata.
  1. b. Reactia ASC:

- reactie calitativa si, in acelasi timp, cantitativa,

evidentiaza separat titrul aglutininelor anti-O si anti- H,

se efectueaza cu antigene separate Ag O si Ag H, standardizate si inactivate.

* TEHNICA:

dilutii ser de bolnav 1/ 10 si 1/ 100, peste care se adauga Ag O,

serie separata de dilutii de ser, la care se adauga Ag H,

la prima citire (2 ore la 52sC si 30 min la temperatura camerei) se apreciaza nivelul de anticorpi anti- H,

dupa 24 ore incubare la 52sC si 30 min la temp camerei, se face citirea finala: se apreciaza anticorpii anti- O,

* INTERPRETARE: reactia ASC pune in evidenta anticorpii in dinamica, in serul bolnavilor cu febra tifoida si paratifoida. Anticorpii incep sa apara din a 2-a saptamana si cresc in timp.

* la persoane nevaccinate, care nu au facut boala :

- titrul Ac anti- O = 1/ 40,

* persoane vaccinate:

- Ac O: 1/80,

- Ac H: 1/ 250,

* bolnavi (variabil, in raport cu saptamana de boala ): peste 3 saptamani de boala:

- Ac O: 1/500,

- Ac H: 1/ 1000.

* In seroreactia Vi apar titruri mari de anticorpi anti- Vi, la purtatorii de Salmonella typhi,

- Titrul de diagnostic: ≥ 1/ 40.

* DIAGNOSTIC DE CERTITUDINE:

- 2 probe de ser la interval de minim 1 saptamana,

Daca titrul a crescut de 2 ori, ASC este semnificativa pentru diagtnostic (chiar daca nu s-a izolat agentul etiologic)

COPROCULTURA IN DIZENTERIA BACILARA

Ca patogen intestinal, Shigella are drept tinta epiteliul intestinal de la nivelul ileonului si colonului. Multiplicarea initiala in interiorul celulei epiteliale este urmata de diseminarea celulara secundara ce nu depaseste lamina proprie.

Shigelele se gasesc in tractul intestinal uman si produc dizenteria bacilara: boala caracterizata prin scaune frecvente, muco- purulente, sanguinolente.

Se cunosc 4 grupe de Shigella:

Shigella dysenteriae,

Shigella flexneri,



Shigella boydii,

Shigella sonnei S, R.

Mecanisme de patogenitate:

Invazivitatea: aspectele de patogenitate induse de Shigella ca si cele de Echerichia coli interoinvaziv (EIEC), se datoreaza capacitatii acestor microorganisme de a invada epiteliul, de a se multiplica intracelular si de a se raspandi de la celula la celula. Controlul genetic al invazivitatii este multifactorial, necesitand participarea ambilor determinanti: plasmidic si cromosomal.

Toxigenitate:

Enterotoxina sau toxina Shiga actioneaza ca citotoxina pe culturi celulare HeLa si Vero. I se atribuie rol neurotoxic care explica fenomenele neurologice din dizenteria determinata de Shigella dysenteriae tip 1.

Toxina are specificitate pentru structuri de suprafata ale celulei, de care leaga ireversibil. Dupa internalizare prin endocitoza, se fixeaza pe ribosomii 60 S, unde inhiba elongarea lanturilor polipeptidice. Se blocheaza astfel sinteza proteica celulara ce are ca efect moartea celulei, respectiv necroza epiteliala.

Prin mecanism similar se produc leziuni asupra endoteliului vascular din sindromul hemolitic- uremic (E. coli enterohemoragic EHEC)

Lipopolizaharidele (LPS): sunt antigene somatice de Shigella si nu par sa aibe rol direct in sindromul diareic.

DIAGNOSTIC BACTERIOLOGIC DIRECT:

Inocularea prelevatelor.

Probele recoltate in conditiile anterior prezentate se insamanteaza obligatoriu pe mediul ADCL, variante ale mediului Leifson sau Hektoen, SS, folosindu-se o placa pentru fiecare proba. In cazul in care exista suspiciunea de infectii cu Shigella disenteriae 1 (Shigella Shigae) este necesara utilizarea unui mediu mai putin inhibant, de ex., MacConkey.

Ca inocul se vor folosi cu predilectie mucozitatile cu sange, iar in lipsa acestora, se va face o suspensie de materii fecale in ser fiziologic tamponat, in proportie de 1/ 5, din care se depun 2 3 picaturi la 1 cm distanta de marginile placii. Dispersia se face cu ansa, pentru obtinerea de colonii izolate.

Inainte de insamantare se controleaza mediile: sa fie proaspat turnate (maxim 48 ore), martorii de sterilitate pentru lotul turnat sa fie corespunzatori, placile fara lichid de condens, cu suprafata neteda, fara semne de uscare accentuata.

La fiecare sarja de mediu nou preparat se va efectua un control de calitate al mediului, prin inocularea unui martor de tulpina de Shigella flexneri si Shigella sonnei S, in bulion si a unei suspensii de materii fecale contaminate cu tulpinile martor.

Incubarea placilor se va face la 37sC, timp de 20 48 ore.

Examinarea culturilor: consta in aprecierea cantitativa si recunosterea coloniilor lactozo- negative, care, dupa aspectul cultural, sunt suspecte de Shigella, avand caracteristicile similare celor din placile martor .

In cazul unor culturi in care se gasesc foarte numeroase colonii lactozo- pozitive si in care cele lactozo- negative sunt mascate, nedetectabile, se recomanda contactul culturii cu vapori de amoniac, timp de 20- 30 secunde. In acest fel, mediul acid se neutralizeaza si coloniile lactozo- negative care par initial virate (in galben sau rosu, dupa indicator), datorita unui numar mare de colonii lactozo- pozitive, isi vor recapata aspectul caracteristic, fiind usor de recunoscut.

Identificare preliminara, pe baza caracterelor exoenzimatice:

Coloniile suspecte se repica in mod obligatoriu, pe urmatoarele medii:

geloza MacConkey sau AABTL cu thiosulfat,

medii politrope: TSI, MIU, MILF, cu banda pentru indol.

Repicarea coloniilor pentru inoculare pe medii politrope, trebuie facuta cu atentie, datorita absentei capacitatii selective a acestor medii; aceeasi colonie va furniza culturile pe placi, in sector, si pe mediile politrope. Mediile insamantate se incubeaza 20 ore, la 37sC.

Pentru asigurarea unui diagnostic prezumptiv rapid, in conditii de spital si in situatia in care pe mediul de inoculare directa, ADCL, s- a dezvoltat o cultura abundenta si aproape monomorfa, suspecta de Shigella, se poate practica si aglutinare directa cu seruri specifice, cu conditia confirmarii definitive, a 2- a zi, si prin teste biochimice.

A doua zi se examineaza culturile dezvoltate pe mediile politrope TSI, MIU, MILF, precum si cultura din sectoarele efectuate pe MacConkey sau AABTL/ CLED. In cazul in care culturile pe mediile politrope prezinta caracteristicile biochimice caracteristice genului Shigella, se retin pentru identificare serologica, prin aglutinare cu seruri anti- Shigella.

1, 2 TSI: Shigella flexneri sonnei: Glucoza (+), Lactoza/ Zaharoza (-), gaz (-), H2S(-).

5. Identificarea serologica

Identificarea prin aglutinare cu seruri anti- Shigella, se efectueaza, de preferinta, cu culturile dezvoltate pe mediul TSI.

In cazul in care se obtin reactii pozitive la aglutinarea pe lama, cu serul polivalent, se trece la o identificare de serotip, folosind in acest scop, serurile antidizenterice adsorbite de tip si de grup, conform tehnicilor mentionate in instructiunile producatorului.

Daca cultura dezvoltata pe mediile politrope prezinta caracterele biochimice de Shigella, dar se comporta negativ la aglutinarea cu seruri anti- Shigella, se procedeaza la reexaminarea aglutinabilitatii dupa termoinactivare (o ora la 100sC), pentru inlaturarea unor eventuale antigene de suprafata, termolabile.

Tabel III: Aspecte culturale ale genului Shigella, pe diferite medii de cultura

selectiv- diferentiale

Genul

(Specia)

Mediul

Leifson/

ADCL

Mediul

MacConkey

Mediul

Istrate-

Meitert

Mediul

SS

Mediul

Wilson-

Blair

Shigella

Colonii 1- 2 mm, semi-transparente,

in culoarea

mediului, suprafata

umeda, cu centrul usor

bombat.

Colonii 12 mm, semi-transparente,

rotunde,

in culoarea

mediului.

Colonii 1-2 mm, relativ

transparente, netede,

culoare verde.

Colonii 1-2 mm, semi-

transparente,

rotunde,

suprafata

umeda,

usor bombate,

in culoarea

mediului.

Nu creste

Tabel IV: Comportarea pe medii politrope a genului Shigella

Mediul

Substrat

Modul de comportare

Observatii

TSI

Glucoza (partea dreapta)

Acid (galben fermentarea glucozei)

Lactoza, zaharoza

Alcalin (culoarea mediului- nefermentarea lactozei si zaharozei)

Formare gaz din glucoza

Exceptie :

unele tulpini de Shigella flexneri 6

H2S

MIU

Mobilitate

Indol

Uree

MILF

Lizin- decarboxilaza

Fenil-

alanina

Figura 3 : Schema de diagnostic bacteriologic pentru diareea acuta cu   

germeni din Genul Shigella

MATERII FECALE

Medii selectiv-diferentiale:

ADCL/ HEKTOEN, SS

Frotiu orientare

(leucocite, hematii)

Medii politrope

TSI MIU- MILF

Ac/Alc    mobilitate (-)

Gaz(-) Indol (-/+)



H2S (-) Uree (-)

Lizin-

decarbox (-)

Fenil-

alanildeaminaza (-)

Mediul MacConkey

(sectoare)

ANTIBIOGRAMA

IDENTIFICARE

SEROLOGICA

DIAGNOSTIC

DE TIP

SI SUBTIP

 

LABORATOR DE REFERINTA

Completare identificare serologica,

LIZOTIPIE

DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC PRIN

MIJLOACE ALTERNE:

* Metode imunologice:

- Latex aglutinarea: direct din prelevat a fost preconizata cu diferite tipuri de latex (necolorat, colorat) de mai multi producatori. Testul este rapid (1- 2 min) si se efectueaza direct din suspensia de materii fecale de la pacienti in stadiul acut. Tehnica are specificitate cuprinsa intre 93,6 si 99,2%.

- Testele imunoenzimatice ELISA , cu antigen proteic, marker de virulenta, au dat rezultate foarte bune in testari din prelevate clinice. Se poate preta la investigari largi de screening si furnizeaza rezultate rapide (2 ore).

* Metode moleculare de diagnostic: utilizate din ce in ce mai frecvent in laboratorul clinic de microbiologie, sunt aplicate si in diagnosticul si tipizarea tulpinilor apartinand genului Shigella.

Metoda PCR este bazata pe amplificarea secventei genei ipaH, codanta pentru invazina. Gena este localizata pe plasmidul de invazivitate, prezent la tulpinile genului Escherichia Shigella, incluzand patotipul EIEC si cele 4 specii implicate in etiologia dizenteriei umane.

Utilizand varianta real- time PCR, pacientii cu simptomatologie de dizenterie, dar cu coproculturi negative pentru Shigella, pot fi diagnosticati in timp util si supusi unei conduite terapeutice corecte.

DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC AL INFECTIILOR PRODUSE DE GENUL YERSINIA

Definitie:

bacili scurti, cocobacili Gram (-), colorati bipolar,

- nesporulati,

- catalaza (+),

- oxidaza (-),

- mobile la 22- 30C, imobile la 37C,

- fermenteaza glucoza fara producere de gaz,

- lactozo (-), zaharoza (+)

- ureaza (+),

- indol +/-,

- Nu produc H2S, lizindecarboxilaza, fenilalanindeaminaza,

- nu cresc pe medii cu citratt (citrat-),

- au gazda naturala animalele,

- produc boli umane, unele deosebit de grave (ciuma/ Y. pestis).

Cele mai importante pentru patologia umana sunt considerate speciile:

Yersinia pestis,

Yersinia pseudotuberculosis,

Yersinia enterocolitica.

YERSINIA ENTEROCOLITICA.

YERSINIA PSEUDOTUBERCULOSIS

Se gasesc in tractul digestiv al omului si al unor animale: pasari, animale domestice, animale de ferma/ porci.

imbolnaviri sporadice toamna si iarna, ceea ce sustine influenta temperaturii asupra patogenitatii tulpinilor,

yersiniile au capacitatea de a se inmulti la +4sC, ceea ce face posibila multiplicarea lor in alimente pastrate la frigider,

* Forme clinice de boala determinate de Y. enterocolitica si Y. pseudotuberculosis:

- enterocolita,

- ileita terminala,

- sindrom de fosa iliaca dreapta,

- septicemie,

- pneumonie,

- meningita,

- endocardita,

- eritem nodos, artrita, glomerulonefrita (sindrom Reiter).

MANIFESTARI CLINICE. PATOGENITATE

Mecanisme de patogenitate. Factori de virulenta

Yersinia enterocolitica este implicata in etiologia a variate sindroame clinice, ca: enterita acuta, sindromul dureros al fosei iliace drepte (pseudoapendicita, limfadenita mezenterica, ileita terminala), forme septicemice si, mai rar, infectii cu localizari diverse: urinare, ale pielii, ale cailor respiratorii, infectii oculare si meningeale. Formele sechelare se pot manifesta ca eritem nodos, artrite, sindrom Reiter.

1. Patogenitatea:

* Invazivitatea:

Invazinele: determina capacitatea Y. enterocolitica de a invada celulele si sunt codificate cromosomal.

Invazia mucoasei enterale duce la scaune apoase, sanguinolente, insotite de febra, dureri abdominale, voma.

* Toxigenitatea: Yersinia enterocolitica produce endotoxina si o enterotoxina termostabila (ST) foarte asemanatoare cu cea produsa de E. coli enterotoxigen.

* Y. enterocolitica si Y. pseudotuberculosis au afinitate pentru tesutul limfoid: anihileazaq actiunea fagocitara, contracareaza internalizarea bacteriilor, impiedica raspunsul imun.

- Dupa trecerea prin lamina propria, bacteriile sunt ingerate de macrofage, in interiorul carora supravietuiesc, ajung in ganglionii mezenterici, unde se multiplica in continuare.

- Adenita mezenterica produce dureri in fosa iliaca, sugerand apendicita, iar bolnavii ajung in sectiile de chirurgie, pentru apendicectomie.

* Y. enterocolitica este mai frecvent implicata in enterite, iar Y. pseudotuberculosis in limfadenita mezenterica.

2. Caracteristici epidemiologice

Caracterul epidemiologic major este caracterizarea in proportie de peste 90% a varstei sub 7 ani si, mai ales, a celei sub 4 ani. Cazurile pot apare sporadic, dar prezinta un pronuntat caracter familial, cu o redusa difuzibilitate. Manifestarea sub forma epidemica este rara si intereseaza aproape exclusiv colectivitati de copii, crese, gradinite, scoli, insa au fost descrise si epidemii intraspitalicesti.

3. Diagnosticul etiologic al diareei acute produsa de Yersinia ent. este un examen bacteriologic si consta in izolarea si identificarea germenului din materii fecale.

In practicarea coproculturii pentru Yersinia enterocolitica trebuie avute in vedere 2 caracteristici majore ale speciei si anume:

necesitatea cultivarii la temperatura camerei (25 - 30sC),

incubarea mai lunga, in medie 48 ore.

Aceste caracteristici conditioneaza exprimarea fenotipica a unor proprietati biologice ale speciei, cum ar fi: caracterele culturale, antigenice, biochimice si de patogenitate.

Tehnica coproculturii: prelevatele recoltate se insamanteaza direct pe ADCL, SS, Istrate- Meitert, XLD etc. Se poate proceda la insamantarea fie a unei placi separate incubate la temperatura camerei timp de 48 de ore, fie incubarea in continuare a placii de ADCL inca 24 ore la temperatura camerei (dupa o prealabila incubare la 37sC- 20 ore).

Tehnica imbogatirii este putin indicata si cu rezultate ce nu merita efortul depus, cel putin pentru serotipurile umane O3 si O9. Pentru imbogatire, totusi, se recomanda urmatoarele proceduri:

insamantare pe mediul Rappaport Konforti modificat,

insamantare pe selenit acid de sodiu modificat,

imbogatire la rece (1- 3 saptamani la +4sC), prin suspensionarea materiilor fecale in unul din mediile de imbogatire amintite sau in solutie salina, in tampon fosfat, pH- 7,6.

Indiferent de tehnica imbogatirii folosite, dupa incubare se vor face treceri pe mediul ADCL. Coloniile suspecte se repica in dublu, pe placi MacConkey si, respectiv medii politrope TSI, MIU si MILF, cu incubare 20 48 ore la 25- 30sC, si, respectiv, 20 ore la 37sC.

Mediul CIN (cefsulodin, irgasan, novobiocina) a dat rezultate superioare: incubarea se face numai 24 ore, la 37C, iar coloniile de Y. enterocolitica au aspect caracteristic:

colonii semitransparente, cu margini bine delimitatte, centrul rosu.

Caractere biochimice pe medii politrope:

● TSI: Yersinia enterocolitica

- fermenteaza glucoza fara gaz (coloana acidifiata/ cul galbena),

- nu fermenteaza lactoza (Lactozo -),

- zaharoza este fermentata numai de Y. enterocolitica, cu acidifierea (culoare galbena) pantei de TSI,

- lipsa producerii de H2S,

MIU :

testul ureazei (+) la temperatura camerei si la 37sC,

mobilitate slab (+) la 20 ore si (+) la 48 ore de incubatie la temperatura camerei si (-) la 37sC,

- indol (-) la 20 ore, dar dupa 36- 48 ore, in tubul incubat la temperatura camerei, reactia poate fi (+) pentru unele tipuri biochimice (50%).

MILF:

mobilitate si indol: aceeasi interpretare ca la MIU,

- lizindecarboxilaza (-),

- fenilalanin- deaminaza (-).

* NU cresc pe mediul cu citrat.

Identificare serologica

Culturile cu caracterele biochimice, mai sus mentionate, pe mediile politrope si colonii caracteristice pe MacConkey, se testeaza prin aglutinare pe lama cu seruri O3 si O9; in cazul aglutinarii cu ambele seruri, se trece la aglutinarea in tuburi.

Rezultatul unei aglutinari pozitive, corelat cu caracterele biochimice mentionate, confirma diagnosticul de Yersinia enterocolitica serotip O3, respectiv O9.(Figura 5)

Figura 5: Schema de Diagnostic bacteriologic al bolii diareice acute, produse de Yersinia enterocolitica

Materii fecale

Sange

● Ex. serologic/ aglutinare

Medii de imbogatire

selenit acid de sodiu modificat,

Rappaport modificat

- tampon fosfat (rece)

Medii selective diferentiale:   

ADCL,

SS,

IM,

CIN

Medii politrope:

♦ TSI    ♦ MIU - MILF

Ac/ Ac Mobilitate + 29sC, 48h,

- 37 sC

Gaz - Indol -/ v

H2S - Uree +

Lizindecarb

FenAla

♦ Citrat (-)

MacConkey

Antibiograma

Identificare serologica

Teste biochimice suplimentare

Teste definitive in Diagnosticul bacteriologic al infectiilor cu Yersinia

Tipare serologica,

Lizotipia,

Bacteriocinotipia,

Antibiotipia,

Tipare prin metode genetice:

* Electroforeza in camp pulsatil (PFGE) si electroforeza enzimatica multiloculara au fost utilizate pentru tipizarea speciilor de Yersinia, cu exceptia Y. pestis,

* Ribotipia si analiza prin PCR a fragmentelor rezultate s-a dovedit metoda cea mai eficienta pentru tiparea Y. enterocolitica.





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 8594
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved