Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Petrolul brut sau titeiul: Extractia , Compozitia si Prelucrarea

Chimie

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Polarizatia molara
Introducere in electrochimie
Sticle - intrebari si raspunsuri
Aplicatii numerice
PILE ELECTRICE (ELEMENTE GALVANICE) - PILA DANIEL-JACOBI
PROCESE DE TRANSFER TERMIC SI DE MASA
Metamorfismul dinamic
POLIMERIZAREA HIDROLITICA A ε-CAPROLACTAMEI
Clasificarea compusilor organici
PREGATIREA PIESELOR INAINTE DE ZINCARE




Petrolul brut sau titeiul




Origine, zacamant Petrolul brut sau titeiul a luat nastere din depunerea plantelor microscopice (plancton) pe fundul marilor interioare. Apa din fundul acestor mari nu contine oxigen asa ca nu poate avea loc o putrezire normala, ducand la bioxid de carbon, apa si amoniac. Este probabil ca aceste mari sau lagune contineau dizolvat hidrogen sulfurat. O situatie similara se intalneste astazi in Marea Neagra, in care oxigenul nu patrunde decat pana la circa 200m de la suprafata, iar apa din fundul marii contine hidrogen sulfurat. Printr-un proces lung si indelungat, plantele, si intr-o masura mai mica animalele moarte, depuse pe fundul acestor mari in cursul epocilor geologice trecute, au suferit intai transformari reductive sub actiunea unor bacterii anaerobe, apoi si transformari chimice catalizate de rocile zacamintelor. Substantele organice astfel formate, numite bitumuri, au fost apoi acoperite de straturi de argila si alte materiale impermeabile. O dovada in sprijinul originii biologice a petrolului este faptul ca zacamintele de petrol sunt intotdeauna insotite de apa sarata si contin in mici cantitati unele substante care nu pot proveni decat din fiinte vii (produsi de descomunere a clorofilei si altele). De obicei petrolul se deplaseaza din roca muma in care s-a format, in zacaminte secundare, din care este extras in prezent. Zacamintele de petrol exploatabile se gasesc la adancimi variind dupa regiune de la cateva sute la peste 4000 metri.

Fig. 1 Sectiunea schematica printr-un zacamant de petrol

1. roca impermeabila, 2. gaze, 3. petrol, 4. apa sarata

Extractia petrolului. Petrolul brut din zacaminte se extrage cu ajutorul sondelor. Daca sonda atinge stratul de petrol, asa cum se reprezinta in figura 1, petrolul brut este impins in afara de presiunea gazului aflat in partea superioara, intocmai ca apa gazoasa dintr-un sifon. Daca stratul gazos natural a fost evacuat, petrolul este scos la suprafata prin pompare sau prin comprimare de gaze.

Compozitia petrolului. Petrolul este un amestec foarte complicat de hidrocarburi cu molecule de diferite marimi, incepand de la metan pana la hidrocarburi cu mase moleculare foarte mari. Compozitia petrolului variaza de la un zacamant la altul. Toate titeiurile sunt insa amestecuri din trei clase de hidrocarburi si anume: hidrocarburi saturate aciclice (alcani), hidrocarburi saturate ciclice (cicloalcani; cicloalcanii din petrol se numesc si naftene) si hidrocarburi aromatice. In petrol nu se gasesc hidrocarburi nesaturate.

Petrolul din ex U.R.S.S. este bogat in hidrocarburi ciclice, petrolul nord-american contine in special alcani, iar cel din Kalimantan este bogat in hidrocarburi aromatice. Petrolul romanesc are o compozitie intermediara.

Nici un petrol nu a fost separate inca in toate componentele sale, in numar de cateva sute. Sunt cunoscute cel mai bine fractiunile de petrol cu puncte de fierbere mai scazute avand molecule mai mici.

Din clasa alcanilor au fost identificate majoritatea hidrocarburilor cu catena normala de la un atom de carbon la 50 atomi de carbon in molecula. Aceste hidrocarburi sunt insotite de izomerii lor cu catena ramificata. Clasa alcanilor este reprezentata de ciclopentan si ciclohexan, precum si de derivatii lor substituiti cu grupe alchil. In fractiunile superioare de petrol se gasesc si hidrocarburi cu mai multe cicluri in molecula.

Se obisnuieste sa se clasifice titeiul dupa continutl lor in parafina (alcanii cu catena normala de la circa douazeci la circa treizeci de atomi de carbon in molecula). Astfel se disting titeiuri parafinoase avand un continut ridicat de parafina, titeiuri semiparafinoase si titeiuri asfaltoase sarace in parafin dar bogate in asflat.

Titeiurile contin si mici cantitati de acizi organici (acizi naftenici sub 1%), iar unele contin si sulf (pana la 3%). Acesta din urma trebuie indepartat in cursul prelucrarii caci da prin ardere bioxid de sulf (un gaz corosiv)

Fig.2 Schema distilarii primare a petrolului brut

Petrol brut

Preincalzitor Reziduu Motorina Petrol Benzina

(pacura) lampant

Prelucrarea petrolului brut. Titeiul este un lichid brun, nemiscibil cu apa, avand densitatea 0,8-0,9. Titeiul extras este intai separate de apa sarata, cu care de obicei este amestecat, si supus unei distilari fractionate (distilare primara). In rafinariile de petrol moderne se folosesc numai instalatii de distilare continua. In aceste instalatii petrolul brut este pompat intai intr-un incalzitor (vezi fig.2) si de aici intr-o coloana de fractionare. Coloanele de fractionare sunt construite incat sa permita un amestec cat mai intim intre vapori si lichid.

Petrolul brut incalzit este pompat la mijlocul coloanei. Temperature variaza de-a lungul coloanei. Temperatura variaza de-a lungul coloanei, fiind cea mai scazuta in partea superioara, cea mai inalta in partea inferioara.in coloana se realizeaza astfel o fractionare a titeiului, componentele mai volatile adunandu-se in partea superioara, iar cele mai grele in partea inferioara a coloanei. De la diferite niveluri ale coloanei sunt scoase fractiuni diferite prin volatilitatea lor, asa cum arata in fig.2.

Benzina, fractiunea cea mai volatila, contine hidrocarburile cu punct de fierbere intre aproximativ 25° si 200°. Hidrocarburile din benzina contin intre 5 si 10 atomi de carbon in molecula.

Petrolul lampant fierbe intre limitele 170°C si 270°C si contine hidrocarburile cu aproximativ 10 pana la 15 atomi de carbon.

Motorina fierbe intre 220°C si 360°C si cuprinde hidrocarburil de la 12 la 20 de atomi de carbon.

Pacura este reziduul, de culoare neagra, ce se aduna la fundul coloanei dupa distilarea fractiunii aratate mai sus.

Benzina este utilizata drept combustibil in motoarele cu explozie ale automobilelor si avioanelor. In cilindrii acestor motoare un amestec de vapori de benzina si aer este aprins de o scanteie electrica. Benzina obtinuta prin distilarea directa a titeiului, asa cum s-a aratat mai sus, nu satisface toate cerintele motoarelor moderne. De aceea se foloseste mult si benzina de cracare, despre care va fi vorba mai departe.

Motorina este un comustibil folosit in motoarele Diesel. In aceste motoare combustibilul pompat in cilindru simultan cu aer se aprinde prin caldura produsa de compresia gazelor.

, mult utilizat inainte in lampile cu petrol, serveste in prezent anumite tipuri de motoare cu explozie (tractoare), dar mai ales in motoarele cu reactie ale avioanelor moderne.

Pacura se arde, in cea mai mare parte, pentru producerea aburului, in locomotive, vapoare, dar si in instalatii fixe (in aceestea din urma, combustibilul cel mai indicat este insa metanul, mai ieftin si mai usor de transportat, prin conducte). Pacura serveste insa si pentru obtinerea a doua produse importante: uleiurile de uns si asfaltul.

Uleiurile de uns obisnuite (pentru masini cu turatie mica) se fabrica din pacura obtinuta din titeiurile neparafinoase sau asfaltoase, prin distilare sub presiune redudusa. Uleiurile de calitate superioara pentru motoarele cu turatie mare ale automobilelor si avioanelor, se fabrica din pacurile titeiurilor parafinoase care intai se parafineaza, iar apoi sunt supuse unei rafinari cu un solvent selectiv.

Cracarea petrolului. S-a aratat mai inainte ca hidrocarburile saturate sufera reactii de descompunere atunci cand sunt incalzite la temperature ridicate (400-600°C ). Aceasta proprietate este folosita in industria petrochimica pentru obtinerea de benzina si de hidrocarburi nesaturate (alchene ), din fractiuni mai grele de la distilarea primara a petrolului.



La incalzirea unui alcan se produc doua tipuri de transformari: 1. ruperea moleculei intr-un alcan si o alchena cu molecule mai mici (reactia de “cracare”) si 2. ruperea moleculei in hidrogen si intr-o alchena cu acelasi numar de atomi de carbon (reactie de dehidrogenare). Propanul de exemplu sufera,la temperatura ridicata urmatoarele transformari:

CH CH –CH CH +CH =CH (cracare)

Propan Meten Etena

CH CH –CH CH –CH= CH + H (dehidrogenare)

Propan Propena

Alcanii cu molecule mai mari sufera de aceleasi reactii, dar ruperea moleculelor poate avea loc in pozitii diferite. Astfel la descompunerea termica a butanului se obtin urmatorii produsi:

cracareCH CH CH –CH CH + CH –CH= CH

CH CH CH –CH CH – CH +CH = CH

dehidrogenare
CH CH CH –CH CH CH –CH= CH +H

CH CH CH –CH CH –CH= CH –CH +H

Se supune cracarii, la circa550°C fie pacura (de obicei parafinoasa), fie tractiuni distilate grele, de exemplu motorina. Vaporii rezultati sunt condusi intr-o coloana de distilare in care se separa diferite frectiuni in mod asemanator ca la distilarea primara a titeiului.

Pe langa alcani benzina de cracare contine, spre deosebire de benzina de distilare primara si cantitati insemnate de alchene. In afara de benzina se obtin si gaze de cracare. Acestea contin, pe langa hidrogen, toti alcanii si toate alchenele de la C la C Componentele sunt separate prin distilare la temperature joasa si presiune ridicata, intr-un sistem de coloane (fig.3).

Alchenele din gazele de cracare sunt o materie prima pretioasa pentru industria chimica.



Fig.3 Schema separarii gazelor de cracare prin fractionare sub presiune, la temperetura joasa.

Coloane de separare:1.metan si hidrogen; 2.etena; 3.etan; 4.fractiunea C

1,2,3,4


Obtinerea din petrol a hidrocarburilor aromatice S-a aratat mai inainte ca petrolul contine, pe langa alcani si cicloalcani, si hidrocarburi aromatice, in proportii variabile. In benzina obtinuta la distilarea primara se gasesesc astfel benzene, toluene si xileniu. Aceste hidrocarburi se pot izola prin extragere cu un solvent selectiv, cum este bioxidul de sulf lichid. Procedeul acesta, aplicat in trecut pentru obtinerea de hidrocarburi aromatice, nu este insa economic.

Rafinarea cu solventi selectivi a fost descoperita de chimistul Lazar Edeleanu, in 1910, intr-o rafinarie de petrol de langa Ploiesti. Procedeul a fost aplicat la rafinarea petrolului lampant, iar dizolvantul folosit a fost bioxidul de sulf (p.f-10 C). Acest lichid dizolva preferential (“selective”)hidrocarburile aromatice care provoaca formarea de funingine la arderea petrolului in lampile cu fitil. Hidrocarburile saturate (alcani si cicloalcanii) raman nedizolvate sau se dizolva intr-o proportie mai mica.

In procedeele moderne, numite procedee de reformare catalitica sau platformare, componentele nearomatice din petrol (alcanii si cicloalcanii )sunt transformate in hidrocarburi aromatice. Pentru aceasta, benzina de distilare primara este trecuta, la 450-500°C si 15-20 atm, peste un catalizator de platina depusa pe oxid de aluminiu. Produsul rezultat contine pana la 75% hidrocarburi aromatice. Acestea se extrag cu un dizolvant selective (glicolul). Amestecul de hidrocarburi aromatice astfel obtinut se separa apoi in componente prin distilare continua pe coloane de distilare de mare eficacitate. Se obtin astfel: benzen, toluen, orto, meta si para-xileni si etilbenzen reziduul de distilare contine trimetil- si tetrametilbenzeni.

In tara noastra procedeul acesta este aplicat in rafinaria de petrol de la Brazi, langa Ploiesti.

Reactiile principale care au loc in cursul procesului de reformare catalitica sunt reactii de dehidrogenare. La temperatura inalta la care are loc procesul,ciclohexanul se transforma in benzene (reactie inverse hidrogenarii catalitice. In mod similar, metilciclohexanul da toluene, dimetilciclohexanii dau xileni etc. simultan are loc si o ciclizare insotita dedehidrogenare a alcanilor.

H H

C C

H C CH HC      CH

+3H

H C CH HC CH

C

H C

H

Ciclohexan Benzen








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1232
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site