Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Relatia prepozitiei cu alte clase lexico-gamaticale

Gramatica

+ Font mai mare | - Font mai mic




Relatia prepozitiei cu alte clase lexico-gamaticale

O serie de prepozitii au trasaturi comune cu diverse elemente din alte clase




lexico-gramaticale, in special cu cele din clasa adverbului sau a conjunctiei, numai contextul diferentiindu-le din punct de vedere morfosintactic si semantic.

De exemplu pana este un cuvant ce are un statut de prepozitie in combinatie cu adverbe: A luptat pana acolo., Stati pana maine.; cu substantive folosite adverbial: pana diminata, pana martea; sau cu adverbe cu verbe la infinitiv: Aveti multe de invatat pana a absolvi.

Pana are statut de conjunctie subordonatoare atunci cand preceda un verb la un mod personal, exprimand limita unei extensiuni temporale (A citit pana s-a facut de ziua.), cantitative (Ploile au cazut pana au acoperit pamantul.)

De este prepozitie, respectiv conjunctie, dupa cum unitatile sintactice pe care le leaga se situiaza la nivelul propozitiei sau al frazei: A intrebat de tine. Vs Se intreba de o sa veniti. In limbajul popular, familiar, elementul omonim de are rolul unui pronume relativ: Mi-a spus unul de l-am intrebat ieri.

Cat, decat si ca se inscriu printre elementele lexicale care au

comportament si un statut diferentiat contextual prin semantica lor, in organizarea structurilor comparative:

- atunci cand ca, decat, cat se comporta prepozitional: Maria este cuminte ca tine. Ea nu a crescut cat tine. Ion mananca mai repede decat tine.

- atunci cand ele au un comportament de adverb relational, neinfluientand forma termenului pe care il preceda: A tipat la mine ca la tine. Excursia i-a placut mai mult mamei decat mie. (semantic, intre aceste doua constructii nu exista diferente).

„In constructii precum: L-au luat ca secretar., L-am cunoscut ca profesor., elementul ca exprimand calitatea, statutul social, are comportament de prepozitie . Cu acest rol, ca este sinonim cu prepozitia drept. Desi substantivul precedat de ca nu poate fi substituit prin pronume in acuzativ (mine, tine etc.), sinonimia cu drept poate reprezenta un argument in privinta regimului de auzativ al lui ca (L-a luat drept mine).”

In structuri ca: Ion s-a pregatit mai bine decat s-a pegatit Gheorghe., Ion a fost mai binevoitor decat mi-am imaginat., decat comparativ are rolul de conjunctie subordonatooare, introducand o propozitie comparativa.

„In structuri ternare pozitive sau negative, elementul decat ajuta la exprimarea exceptiei sau a cumulului. El poate avea un comportament adverbial ca si decat comparativ: N-a dat altcuiva decat tie., a intervenit si pentru altcineva decat pentru ei., dar poate aparea si intr-o constructie prepozitionala, analoga celei cu decat comparativ: N-a venit altcineva decat tine., A mai intarziat si altcineva decat mine.” [3]

Ca semiadverb restrictiv, elementul decat apare in constructii precum: N-a venit decat Ion., N-am cumparat decat flori., Nu stiu decat ca a plecat.

Unele cuvinte ne pot pune in dificultate in interpetarea lor, deoarece



prezinta trasaturi comportamentale ambigue, care permit pasarea lor in doua sau chiar trei categorii morfologice diferite.

Ex: aidoma, asemenea, asijderea (pot fi incadrate atat in clasa prepozitiei, cat si in clasa adverbului); conform, contrar, potrivit (se situiaza si acesta la limita dintre adverb si prepozitie); referitor, relativ la (au o situatie asemanatoare cu celelalte de mai sus).

Se mai poate vorbi si despre unele constrctii de tipul adverb + prepozitie +

alt termen: alaturi de, aproape de, departe de, la un loc cu; acestea sunt analizabile ca grupuri adverbiale care includ un grup prepozitional. In constructiile mentionate adverbele isi pastreaza nealterat sensul si calitatea de determinante verbale, precum si o anumita libertate de asezare in context, care permite detasarea componentului prepozitional al constructiei ( Traieste aproape de mine.).

Prepozitii precum dupa, fara, langa, pot aluneca spre clasa averbului prin

neexprimarea termenului asociat, situatie care se intalneste frecvent in dialog: Iti place sa mananci cu sare sau fara? etc.

Unele prepozitii au incetat sa mai functioneze ca elemente de relatie,

avand un statut apropiat de cel al unor semiadverbe, exprimand aproximarea cand sunt insotite de numerale. Ex: la, peste, sub ( Fructele cota la / peste / sub 5 lei kilogramul.)

Acestea urmate de vreo, exprima frecvent aproximatia: Au fost la vreo cinci de toti. etc.

„O situatie asemanatoare are la in constructii ca: Au venit la oameni!, A baut la apa!, unde la nu mai este prepozitie, indicand o cantitate mare (este echialenta semantic cu adjectivul mult au cu gruparea o multime de). Sintagma introdusa prin la este rostita cu o intonatie exclamativa.”



Gramatica limbii romane, Cuvantul, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2005.

Gramatica limbii romane, Cuvantul, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2005.

Ibidem

Gramatica limbii romane, Cuvantul, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2005.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1028
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site