Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Basmul - tipar narativ - Basmul popular

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic




Basmul

Basmul este o specie epica populara si culta, cu larga raspandire in care se nareaza intamplari fantastice ale unor personaje imaginare aflate in lupta cu forte nefaste ale naturii sau ale societatii, simbolizate prin balauri, zmei, vrajitoare, pe care ajung sa le biruiasca, in cele din urma.




Basmultipar narativ

Situatia initiala viata tihnita a unei famili de imparat sau de oameni simplii

Evenimente sau imprejurari prin care se pierde starea initiala de echilibru (o lipsa sau o prejudiciere care afecteaza familia respectiva)

Actiunea de remediere a lipsei

a)      pornirea intr-o calatorie, de obicei pe lumea cealalta, uneori cu ajutorul unei calauze

b)      calatoria poate fi precedata de gasirea unor ajutoare, de inzestrarea cu unelte nazdravane, de o interdictie sub forma de sfat si de incalcarea ei, de supunerea la grele incercari si depasirea lor si de o inselaciune

c)      lupta pentru refacerea echilibrului, victorie obtinuta de erou si remedierea prejudicierii sau a lipsei

Restabilirea    echilibrului initial si recompensarea eroului, pedepsirea impostorilor, rasplatirea eroului prin atribuirea unei imparatii, a unei fete de imparat ca sotie

1. Basmul popular:

a)      urmareste    o schema specifica tuturor basmelor situatia initiala (echilibrata), producerea dezechilibrului, regele trimite pe cineva, drumul, obstacole, ajutorl primit, confruntarea, recompensa, restabilirea armoniei

b)      intamplari fantastice: toate probele

c)      personaje imaginare cei cinci prieteni

d)      se contruieste pe conflictul bine – rau

e)      formulele de inceput, mediane, de sfarsit

f)       aceleasi motive motivul binelui ce invinge raul, podul ca loc de trecere, calul nazdravan, interdictiile

g)      aceleasi personaje eroul, raufacatorul, falsul erou, donatorul, ajutoarele, imparatul, elemente de cautat, personaje ajutatoare

h)      spatiul si timpul mitic

i)        fuziunea real-fabulos

j)        limbajul

simplitatea

autenticitatea

oralitatea interjectii, exclamatii, verbe imitative, formule tipice

2. Basmul cult:

a)      autor cunoscut

b)      personaje noi Gerila, Fomila, Setila, Ochila, Pasari-latila-lungila

c)      eroul este umanizat – dilematic

d)      raul si binele apartin omului

e)      vocabularul proverbe, zicatoru

f)       functia estetica pentru a fi citita

specificul naratiunii individualizarea prin detalii, dramatizarea actiunii prin dialog

umanizarea fantasticului prin gest, psihologie, comportament, mentalitate, limbaj

nota comica placerea spusului, verva, jovialitatea

proverbe, zicatori

savoarea stilului

personajele fabuloase, supranaturale, se comporta in general ca oamenii, insa umanizarea lor este conventionale, ele sunt diferentiate fizic si psihic au comportament, gesturi, o psihologie

o alta particularizate a proverbelor lui Creanga este placerea cu care sunt spuse, urmarind starnirea veselei prin ironie, porecle (Buzila), zeflemisiri, diminutive, caractere pitoresti (Gerila, Ochila), scene comice (cearta dintre Gerila si ceilalti)



Ion Creanga, citeaza la tot pasul cu mare placere proverbe, zicatori, pe care le introduce in text prin “vorba ceea” “La placinte inainte/si la razboi, inapoi”.

limbajul: foloseste limbajul propriu: termenei regionali expresii, comparatii noutate expresii locutionale, economia de mijloace

3. Formulele:

initiala rolul de trecere real-fantastic, este formata dintr-o comparatie intre existenta si nonexistenta fictiunea la granita

mediana intretine atentia cititorului legatura intre actiuni

finala revenirea la realitate si se denunta caracterul fictiv, nu este cautata originalitatea

4. Numele personajelor:

Harap-Alb: nume dat de span, un cuvant compus din doi termeni contrastivi, oximoronici (Harap – negru si alb) ce ilustreaza dualitatea personajului, prin cromatica – armonizarea defectelor

Imparatul Verde numele se inscrie intr-o linie cromatica salata verde, smaraldul verde – investirea cu muteri magice, benefice, apolinic – traieste ca un artist, visator, contemplativ, pasiv

Imparatul Rosu trimite la demonic, malefic, rosul fierului – un simbol al raului

Spanul este o caracteristica – numele sau, vizeaza o trasatura, nu are identitate, personaj insemnat

5. Intalnirea cu spanul:

ii iese in cale de trei ori, cu aspect schimbat de fiecare data – stapaneste foarte bine arta disimularii

il convinge pe Harab Alb folosind arta vorbitului, nu prin transformarea infatisarii

il convinge spunandu-i ca va urma o padure-labirint cu tot felul de obstacole din care ii va fi greu sa iasa fara ajutor

apare in ipostaza de erou dilematic sa-l tocmeasca sau nu pe span

6. Drumul:

cu rol initiatic – prilej pentru intalnirea cu mostrii simpatici

plin de obstacole

7. Episodului salatii si cerbului:

probele initiatice ale dobandirii barbatiei

se constituie ca o unitate narativa independenta

sunt construite pe aceeasi scheme

este deschis drumul pana la Sf. Duminica

spatiul sacru este delimitat

probe prestabilite de destin pe care le va depasi cu ajutorul Sf. Duminici

salata – elixirul vietii piatra cerbului – piatra filozofalp

episodul cerbului – proba vanatorii ritualice

obiecte magice necesare fiecarei probe pielea de urs, obrazarul si sabia lui Statu-Palma-Barba-Cot.

cerbul – simbolul vitalitatii, iar imbaierea cu sangele rau ii ofera lui Harap Alb puteri neobisnuite

deposedarea ursului de un bun al sau in urma unei lupte cu strmosul totemic inseamna transferarea puterilor lui ucenicului

8. Drumul catre Imparatul Rosu:

probele: focul purificator, ospatul ritualic, alegerea macului de nisip, alegerea fetei de imparat (valoare – nonvaloare)



9. Finalul basmului:

final tipic pentru basm – are loc o schimbare de identitate

calul este cel care-l predepseste acum pe span – initierea era completa

are nevoie de fata Imparatului Rosu – numai ea i-ar fi putut reda identitatea

10. Explicatia titlului:

povestea constituirii identitatii unui personaj

este interesanta povestea acestui personaj

numele personajului alcatui din doi termeni oximoronici iesirea spre lumina, dubla identitatereala (print) si aparenta (sluga)

Intalnirea cu monstrii:

parodiaza monstrii obsnuiti, definiti prin raportare la om

figuri obtinute prin hiperbolizarea instictelor de supravietuire si a simturilor

imagini grotesti cu substrat comic

umanizarea fantasticului in preuentarea personajelor

Gerila

stihie a naturii, aspect grotesc, caricatural

reprezentantul frigului – stapanul focului

grotescul, umorul, caricaturalul

abundenta detaliilor specifice prin influenta asupra caracterului particular, prin nuantarea miscarilor, a gesturilor, a vietii sufletesti – astfel, personajele si actiunile lor capata individualizare

“dihanie de om”, urechi “clapauge”, “buzoaie groase”

Flamanzila:

hiperbolizarea foametei

“unde mergeti voi, fara de mine n-aveti sa puteti face nici o isprava”

valoarea prieteniei, a intovarasirii

Setila

fiul secetei

stapanul apei

Ochila:

clarvazazorul

alter-ago al lui Creanga – detine cunoasterea absoluta

inciderea ochiului – fortificarea vederii interioare – cunoasterea de sine duce la cunoasterea abosluta

proza ritmata – definit prin personaje care apartin aceluiasi camp semantic

“o schimonositura de om” – parodie a ciclopului

Pasari-Lati-Lungila

omul universal

vanatoarea arhaica

legatura intre spatiul terestru si cosmic

parodiaza identitatea omului prin raportare la spatiu








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4762
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site