Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Tema cuplului- Ion si Ana

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic




Tema cuplului- Ion si Ana

Cu scopul de a obtine o abordare cat mai potrivita a eseului ce vizeaza imaginea cuplului, este important sa pornim de la intrebari precum: „Ce este cuplul ?” sau „Care este rolul cau pentru individ si societate ?”. Urmarind explicatia oferita de DEX, observam ca termenul „cuplu”, ce provine din frantuzescul „couple”, desemneaza perecheat formata din doua persoane de sex opus, aflate intr-o anumita legatura. Daca ne intoarcem privirea spre tecut, remarcam faptul ca lumea veche acorda cuplului un statut aparte, deoarece desemna punctul de plecare in vederea intemeierii unei familii prin casatorie.





Daca, in trecut, casatoria reprezenta un lucru sfant, bazat pe primatul puritatii si al iubirii, odata cu trecerea timpului, evolutia relatiilor din cadrul unui cuplu cunoaste o continua degradare. Treptat, averea este elementul principal in jurul caruia graviteaza formarea unui cuplu. Astfel, intemeierea unui cuplu a devenit un mijloc de obtinere a unui statut atat economic, cat si social.

De-a lungul timpului, subiectele ce se desfasoara pe marginea cuplului nu au ramas neexplicate, ci, dimpotriva, au constituit o sursa de inspiratie pentru scriitori. Exemple de cupluri celebre din literatura universala sunt: Romeo-Julieta, tristan-Isolda, Dante-Beatrice, Petrarca-Laura. Toate aceste cupluri reitereaza motivul biblic al cuplului adamic, Adam si Eva.

In literatura romana, tema cuplului apare ilustrata in operele unor scriitori precum George Calinescu („Enigma Otiliei”), Camil Petrescu („Ultima noapte”), Marin Preda („Morometii”), Liviu Rebreanu („Ion”), etc.

Acesta din urma ilustreaza in romanul obiectiv realist „Ion”, alaturi de alte teme semnificative, si pe cea a iubrii, prezentata pe fondul societatii ardelenesti de la inceputul secolului al XX-lea. In acest cadru este ilustrat conflictul generat de lupta apriga pentru pamant intr-o lume in care statutul social al omului este stabilit in functie de averea pe care o poseda, fapt ce justifica actiunile personajelor. Solutia lui Rebreanu este aceea ca ion se va casatori cu o fata bogata-Ana-desi nu o iubeste. Florica se va casatori cu george pentru ca are pamant, iar Laura, fiica invatatorului Herdelea, il va lua de sot pe Pintea din cauza faptului ca nu are zestre.

Destinele personajelor sunt determinate de mentalitatea ca familia nu se intemeiaza pe sentimente, ci pe interese economice.

Cuplul central al romanului este cel format din Ion si Ana, a caror intalnire are loc duminica, la hora din sat, in curtea vaduvei lui Maxim Oprea. Rolul horei in viata comunitatii satesti este acela de a-i asigura coeziunea si de a facilita intemeierea noilor familii, dar cu respectarea principiului economic. De aceea, la joc participa numai flacai si fete.

Hotararea lui ion de a o lua pe Ana cea bohata la joc, desi o iubea pe Florica cea saraca, marcheaza inceputul conflictului. Firava si fara personalitate, asa cum apare la inceput, covarsita de vointa lui Ion, imbatata de cuvintele si gesturile lui dragastoase, Ana va deveni o victima usoara a flacaului interesat numai de averea ei. Acesta o seduce, apoi se instraineaza, iar casatoria o stabileste cu Vasile Baciu, cand fata ajunsese de rasul satului, fiind insarcinata.

Dupa nunta, incepe cosmarul Anei, care este batuta si alungata de cei doi barbati. Daca la hora, ion este tandru, „O strange la piept pe Ana cu mai multa gingasie, dar si mai prelung decat ceilalti flacai”, apoi este batjocoritor, indiferent, sau o loveste cu sange rece.

In ciuda acestei firi slabe care se anunta din primul capitol, Ana va dovedi pe parcursul actiunii o vointa si o putere de a rabda uluitoare. Nu numai Ion e revoltat, incalcand normele colectivitatii; Ana insasi traieste aceeasi conditie, intrucat nesocoteste obiceiul tipic al lumii rurale din acea vreme, de a accepta casatoria planuita de parinti, in care latura sentimentala nu are importanta.



Autorul comenteaza: „Ana lui Vasile Baciu ii era fagaduita lui (lui George Bulbuc) de nevasta. Ea, fata cu stare, el, fecior de bocotan, se potriveau.

Este interesant ca femeia nu ocupa un rol principal in mediul din care provine, esenta ei se reduce la un simplu instrument de inavutire, fiind o marioneta in mainile destinului si ale barbatilor care-i pecetluiesc soarta: Ion si Vasile Baciu.

Intalnirile dintre Ion si Ana, bine calculate de catre Ion, o transfigureaza total: „fata i se imbujora de o incredere senina. Umbla mai sprintena, muncea mai cu drag.” Cu atat mai izbitor este contrastul cu starea ei dupa casatorie. Inca de la nunta, cand surprinde privirea infocata pe care Ion i-o arunca Floricai, ea „simti ca nadejdile de fericire se risipesc”. Ana isi rosteste, acum, parca propriul bocet: „Norocul meu, norocul meu”.

Privirile ei umile, care exprima „o dragoste de caine huiduit” trezesc mania lui Ion, obsedat ca Baciu tergiverseaza actele pentru cedarea pamantului.

Nunta Floricai cu George este un moment de cumpana in existenta Anei, care intrevede acum moartea ca pe o unica    scapare din aceste univers care este cuprins, parca, de „niste ape tulburi”. Femeia simte acum o sila grea pentru tot ceea ce o inconjura, iar copilul i se parea o povara.

Sinuciderea ei este descrisa minutios intr-un capitol de mare forta analitica, „Streangul”. Moartea eroinei, fara intentia acesteia, devine o cumplita pedeapsa aplicata aceluia care i-a distrus viata. Destinul Anei este unul tipic lumii rurale, unde „femeia reprezinta doua brate de lucru, o zestre si o producatoare de copii.”

Sinuciderea Anei si moartea copilului nu-i trezesc lui Ion vreun licar de constiinta. Viata celor doi nu reprzinta decat o garantie a proprietatii asupra pamanturilor lui Vasile Baciu.

Ca un raspuns al sfarsitului tragic al Anei, ion moare si el, insa ucis de george, care reprezinta, in roman, „o unealta” a destinului pedepsitor.

In concluzie, se observa ca romanul dezvolta tema cuplului, avand ca protagonisti doua personaje-Ion si Ana-al caror sfarsit este unul tragic datorita faptului ca la baza intemeierii cuplului nu a stat sentimentul iubirii, ci dorinta de inavutire.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2230
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site