Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului, prin referire la o nuvela studiata (istorica, psihologica, fantastica)

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic




Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului, prin referire la o nuvela studiata (istorica, psihologica, fantastica)

I INTRODUCERE




In evolutia nuvelisticii lui Ioan Slavici se disting doua etape: una idilica, pronuntat folclorica, si alta dramatica, tragica. “Moara cu noroc, capodopera a literaturii noastre nuvelistice, face parte din volumul “Novele din popor” (1881), care inaugureaza cea de-a doua perioada din creatia scriitorului. Referindu-se la acest aspect, criticul Ion Breazu afirma: “nimbul idilic al personajelor, atmosfera de voiosie, increderea in viata au disparut cu totul”.

II INCADRAREA IN TIPOLOGIE

Ghita, personaj central al nuvelei “Moara cu noroc”, se incadreaza in tipologia arivistului care evolueaza in contextul penetrarii relatiilor capitaliste in lumea satului. Actant cu destin tragic, el devine un exemplu al consecintelor dezastruoase pe care le are asupra omului setea de inavutire.

III TIPOLOGIE PRIN PARALELISM

Prin vocatia sa de a picta mediul social, Ioan Slavici realizeaza si alte personaje al caror destin este dirijat de bani. In functie de gravitatea “patimii” lor, autorul isi sanctioneaza personajele. Mara, reprezentanta a intreprinzatorului din mediul capitalist, isi subordoneaza viata castigului. Totusi, pentru ca ea nu vede in bani o putere in sine, destinul ei este doar sinuos. Dutu, din nuvela “Comoara”, este tipul omului care viseaza in permanenta sa se imbogateasca. El gaseste o comoara, dar nu reuseste sa o pastreze.

IV MODALITATI DE CONSTRUIRE A PERSONAJULUI

In realizarea personajului sau, Ioan Slavici recurge la caracterizarea directa, indirecta si de catre celelalte personaje. Analiza psihologica este un mijloc important de prezentare a personajului.

Naratorul isi prezinta direct personajul, aratand ca acesta este muncitor si preocupat de bunastarea familiei: “Ca om harnic si stranguitor, Ghita era mereu asezat si pus pe ganduri”. O afirmatie asemanatoare face si batrana, cuvintele ei apatinand caracterizarii de catre alte personaje: “Ghita e om harnic si stranguitor”.

In construirea personajului, autorul utilizeaza preponderent caracterizarea indirecta, trasaturile reiesind din actiunile, gandurile si atitudinea lui Ghita. In opera este folosita frecvent analiza psihologica. Astfel, reactiile si atitudinile sale prezinta un personaj in declin, care si-a pierdut seninatatea de odinioara: “acum se facuse mai de tot ursuz, se aprindea pentru orisice lucru de nimic, nu mai zambea ca mai-nainte, ci radea cu hohot, incat iti venea sa te sperii de el”.



V RELATIA CU ALTE PERSONAJE

Relatia lui cu Lica este una de subordonare, bazata pe teroare, dar si pe dorinta de inavutire cu orice pret. Astfel, lui Ghita ii este teama sa il denunte pe Lica, dar nu face acest pas si pentru ca demascarea Samadaului ar fi oprit afacerile necinstite, dar profitabile.

Fata de familie Ghita are o atitudine responsabila, iubindu-si sotia si copiii: “dar el se bucura cand o vedea pe dansa vesela”. Totusi, asocierea lui cu Lica il indeparteaza de cei apropiati: “acum se facuse mai de tot ursuz, se aprindea pentru orisice lucru de nimic”.

VI PREZENTAREA ARGUMENTATA DE TRASATURI

Personajul Ghita ilustreaza consecintele distrugatoare pe care le are setea de inavutire asupra omului.

Nemultumit de conditia sa sociala, Ghita tinde spre bunastare si isi convinge familia sa se mute ca hangiu pentru trei ani la carciuma “Moara cu noroc”, aflata la incrucisarea unor drumuri importante pentru negot.

Intalnirea lui Ghita cel harnic, bland si cumsecade (deci un om cu fond cinstit) cu “stapanul acelor locuri”, Lica, un asa-zis porcar care era de fapt un criminal periculos, scoate la iveala trasaturi de caracter pe care fostul cizmar nu si le cunostea. Astfel el se transforma intr-o persoana violenta si ursuza: “isi pierdea lesne cumpatul si-i lasa urme vinete pe brate”. Avaritia sa il determina sa ramana la Moara cu noroc, desi isi da prea bine seama ca devine partas la crima si furturi.

Dand dovada de slabiciune, Ghita gaseste pentru dezumanizarea sa scuze menite sa-i adoarma constiinta: “asa m-a lasat Dumnezeu”.

Lasitatea il determina sa se implice tot mai mult in faptele marsave puse la cale de Lica. Jura fals la judecata, sustinand ca in noaptea crimei nu l-a vazut pe Lica iesind din carciuma. In cele din urma Ghita insusi devine criminal, ucigand-o pe Ana.

VII INCHEIERE

Prin Ghita, Ioan Slavici prezinta destinul tragic al celui care isi tradeaza principiile traditionale de viata, portretul omului care isi pierde simtul masurii si cumpatul.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1882
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site