Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Iarna de Vasile Alecsandri

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic



demonstratia ca un text apartine genului liric/este o opera lirica;

demonstratia ca o poezie apartine speciei „pastel”;




comentariul literar al unei opere lirice.

PASTELUL

Iarna

de Vasile Alecsandri

Poezie lirica, in care se realizeaza un tablou descriptiv al naturii surprinse in anotimpul rece, ,,Iarna” este un pastel, una din bijuteriile poetice create de Vasile Alecsandri, in care se exprima o gama variata de sentimente, osciland intre teama si admiratie, infiorare si bucurie.

Pastelul este o creatie lirica, in care se prezinta, prin intermediul descrierii, sentimente fata de natura.

Termenul de « pastel » a fost preluat din artele plastice si denumeste un desen realizat cu tonuri palide, delicate. 

Vasile Alecsandri este considerat creatorul pastelului in literatura romana, prin ciclul de poezii « Pasteluri ».

Poezia « Iarna » este o descriere in versuri, o creatie lirica, in care poetul isi exprima trairile sufletesti legate de contemplarea unui peisaj de iarna.

Tabloul este realizat printr-un sir de imagini vizuale in nuante de alb, in finalul poeziei aparand si o imagine auditiva, prin sunetele cristaline ale zurgalailor.

Prima strofa ne introduce in realitatea unei ierni caracterizata cu ajutorul epitetului personificator ,,cumplita”, deci se realizeaza un cadru natural ostil, nefamiliar, care nu-si modifica aceste trasaturi prin prezenta fulgilor de zapada, comparati cu un ,,roi de fluturi albi”.

Personificarea este figura de stil dominanta, iarna, care infioreaza tara intreaga, printr-o metafora personificatoare ,,cerne norii de zapada”, iar acestia, la randu-le, sunt numiti metaforic ,,lungi troiene calatoare”.

De asemenea, epitetul este o figura de stil des intalnita in text, datorita caracterului descriptiv al acestei poezii umeri dalbi”, ,,soarele rotund si palid”, ,,clabuci albii”, ,,voios rasuna” etc.

Imaginea unei ierni dure si nesfarsite este extinsa la nivelul intregii tari, personificata si aceasta, imbracata cu ,,o zale argintie”, parca fiind in stare de alerta.

Verbele la prezent, enumerarea momentelor zilei si adverbul ,,iara” creeaza o imagine a unei ierni eterne, realizandu-se o gradatie ascendenta: ,,Ziua ninge, noaptea ninge, dimineata ninge iara!”.

Astrul stapanitor al zilei, simbolul vietii, apare neputincios, caracterizat cu ajutorul dublului epitet:,,Soarele rotund si palid se prevede pintre nori/ Ca un vis de tinerete pintre anii trecatori”.

In strofa a treia, peisajul alb dobandeste note ireale, care starnesc fiori Tot e alb pe camp, pe dealuri, imprejur, in departare,/Ca fantasme albe plopii insirati se perd in zare”.

Enumerarea de complemente circumstantiale de loc, exprimate prin substantive si adverbe, realizeaza un peisaj vast, dar monoton.

Urmele vietii par a se fi pierdut, liniile peisajului se estompeaza, contururile se sterg Si pe-ntinderea pustie, fara urme, fara drum,/ Se vad satele perdute sub clabuci albii de fum”.

Singura culoare prezenta in peisaj este, evident, albul: fluturii-fulgi sunt albi, umerii tarii-,,dalbi”, zalea-,,argintie”, plopii-,,fantasme albe”, clabucii de fum-,,albii”.



Vasile Alecsandri este maestru in a crea un peisaj monocromatic, cu putine sclipiri, straluciri, zapada impresionand prin durata si intensitate.

Dar poetul este un spirit echilibrat si un temperament solar, motiv pentru care, in finalul pastelurilor sale, apar alte note, vesele, optimiste, purtand elementele vietii.

Ultima strofa realizeaza o antiteza cu restul poeziei, sugerata de conjunctia adversativa ,,dar” : ,,Dar ninsoarea inceteaza, norii fug, doritul soare/ Straluceste si dismiarda oceanul de ninsoare”. Metafora ,,oceanul de ninsoare” sugereaza imensitatea, dar care pare a nu mai inspaimanta, precum in strofele anterioare.

Soarele, personificat, se introneaza in planul cosmic.

In plan terestru ii corespund ninsoarea si voiosia, sugerand triumful vietii asupra vicisitudinilor naturii Iat-o sanie usoara care trece peste vai…/In vazduh voios rasuna clinchete de zurgalai”.

Interjectia predicativa ,,iata” face ca prim-planul sa se schimbe, in locul unui peisaj imens, dar monoton, aparand un element specific uman, sania, asociata miscarii, dar si elementului sonor, prin zurgalaii ei.

Masura versurilor este ampla, de 15-16 silabe, rima imperecheata si ritmul trohaic, chiar si aceste elemente prozodice contribuind la realizarea sugestiilor poetice si muzicalitatii interioare a textului.

Pastelul « «Iarna » este o poezie reprezentativa pentru aceasta specie literara, precum si o creatie de referinta pentru intreaga opera a lui Vasile Alecsandri.

Iarna

de Vasile Alecsandri

Din vazduh cumplita iarna cerne norii de zapada,

Lungi troiene calatoare adunate-n cer gramada ;

Fulgii zbor, plutesc in aer ca un roi de fluturi albi,

Raspandind fiori de gheata pe ai tarii umeri dalbi.

Ziua ninge, noaptea ninge, dimineata ninge iara !

Cu o zale argintie se imbraca mandra tara;

Soarele rotund si palid se prevede pintre nori

Ca un vis de tinerete pintre anii trecatori.

Tot e alb, pe camp, pe dealuri, impregiur, in departare,

Ca fantasme albe plopii insirati se perd in zare.

Si pe-ntinderea pustie, fara urme, fara drum,

Se vad satele perdute sub clabuci albii de fum.

Dar ninsoarea inceteza, norii fug, doritul soare

Straluceste si dismiarda oceanul de ninsoare.

Iat-o sanie usoara care trece peste vai…

In vazduh voios rasuna clinchete de zurgalai.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2956
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site