Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Ilustreaza conceptul operational de “basm cult”, prin referire la o opera literara studiata

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic




Ilustreaza conceptul operational de “basm cult”, prin referire la o opera literara studiata

Specie a genului epic cult sau popular in proza (arareori in versuri), de larga raspandire, in care se nareaza intamplari fantastice ale unor personaje imaginare pozitive (feti-frumosi, zane, animale nazdravane etc.) aflate in lupta cu forte nefaste ale naturii sau ale societatii, simbolizate prin balauri, zmei, vrajitoare etc., pe care ajung sa le biruiasca in cele din urma.





Basmele pot fi animaliere (“Capra cu trei iezi”, de I. Creanga), nuvelistice (“Abu-Hassan” de I.L.Caragiale), fantastice (“Povestea lui Harap-Alb” de I. Creanga) etc.

Basmul popular este o creatie anonima; drept urmare textul are mai multe variante si se transmite doar pe cale orala. Basmul cult are un autor cunoscut, deci textul, in forma scrisa, nu se schimba, ca in cazul “Povestii lui Harap-Alb”. Aceasta a fost tradusa “ad literam” in nu mai putin de 26 de limbi.

In basmul popular accentul cade asupra actiunii. Spre deosebire de acesta, in “Povestea lui Harap-Alb” personajele ocupa locul central si sunt bine individualizate. De exemplu, Gerila “avea niste urechi clapauge si niste buzoaie groase”. Individualizarea personajelor atrage dupa sine o alta trasatura a basmului cult si anume umanizarea si autohtonizarea fantasticului. Astfel, fata Imparatului Ros, desi are puteri miraculoase, este “o zgatie”, la fel ca Smarandita popii. La randul sau, Flamanzila pare un mancau din Humulesti. Individualizarea actantilor nu este insa o virtute a creatiilor fantastice populare: despre personajele din “Praslea cel Voinic” nu se stie cum arata.



In timp ce proza populara fantastica are putine replici, Creanga “topeste” povestirea in dialog.. De asemenea, arta scriitorului patrunde in psihologia personajelor. : despre fiul craiului, Creanga arata ca este naiv, afirmand ca “… boboc in felul sau la trebi de aieste, se potriveste Spanului”.

Basmul cult “Povestea lui Harap-Alb” se deosebeste de productiile populare si prin comic. Fie ca este vorba de comicul de situatie (calul o pacaleste pe turturica fetei de imparat) sau de nume (Ochila, “frate cu Orbila, var primare cu Chiorila), savoarea si verva limbajului, nota de veselie permanenta, optimismul primeaza.

Dincolo de nota umoristic-ironica a acestui basm cult, Ion Creanga ne prezinta gandirea, aspiratiile, eforturile si sacrificiile pe care le face taranul roman pentru a razbi cinstit in viata.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 898
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site