PADUREA SPANZURATILOR

PADUREA SPANZURATILOR

Context literar. Padurea spanzuratilor este un roman obiectiv.

Din punctul de vedere al continutului, faptele sunt prezentate cronologic, in cauzalitatea lor, naratiunea fiind astfel una liniara. Ca element de tehnica literara, trebuie mentionat ca naratorul unui roman obiectiv este omniscient si omniprezent.

Specificul speciei. Romanul a aparut in 1922 si este inspirat din tragedia lui Emil Rebreanu, fratele scriitorului. Fiind ofiter in armata austro-ungara, el incercase sa treaca linia frontului la romani, dar fusese prins, condamnat si spanzurat.

Un alt element de istorie literara este acela ca scriitorul a fost impresionat de o fotografie care reprezenta o padure de copacii careia atarnau cehi spanzurati.

In roman, scriitorul reia tema nuvelei sale anterioare, Catastrofa, folosind o tehnica analitica in maniera lui Dostoievski.

Titlul sugereaza drama razboiului, care distruge destinele unor oameni nevinovati.

Tema o constituie evocarea primului razboi mondial.

Rezumat

inceputul romanului il prezinta pe Apostol Bologa, membru al Curtii Martiale, asistand Ia spanzurarea sublocotenentului ceh Svoboda. care incercase sa treaca frontul la inamic.

Impresionat de lumina din ochii condamnatului, si de imputarile nerostite ale capitanului Klapka. ajuns acasa si auzind, de asemenea, cantecul ordonantei, Bologa isi aminteste de satul copilariei.

Apostol Bologa se nascuse in satul Parva de langa Nasaud, ca fiu al unui avocat si al unei mame bigote. Dupa moartea tatalui, care i-a lasat porunca sa nu uite ca e roman. Apostol urmeaza filozofia, respingand dorinta mamei de a se inscrie la teologie.

intr-o vacanta, la Parva, o cunoscuse pe Marta, fiica de avocat. Se logodeste cu ea si se inroleaza in armata pentru a-i castiga admiratia. Va fi trimis pe front, unde este decorat si inaintat locotenent. Numit membru al Curtii Martiale, ia parte la judecare lui Svoboda, considerat tradator de patrie.

Urmeaza o discutie la popota ofiterilor despre "datorie'^; si "stat' care inseamna pentru Bologa inceputul unei crize morale. Predispus la framantari, eroul cauta un mijloc de salvare. Afland ca regimentul sau va lupta pe frontul romanesc, incearca sa dezerteze "la muscali', dar este ranit si spitalizat.

Se intoarce Ia Parva in convalescenta, rupe logodna cu Marta si revine pe front. in satul Lunca, unde era gazduit in casa groparului ungur Vidor, se indragosteste de Ilona, fiica acestuia, si se logodeste cu ea. Ca membru al Curtii Martiale este pus in situatia de a condamna la moarte 12 romani, acuzati de pactizare cu inamicul.

incercand sa dezerteze a doua oara. Bologa este prins de locotenentul ungur Varga, iar Tribunalul Militar il condamna la moarte prin spanzurare.

Structura - compozitie. Romanul este alcatuit din patru carti, fiecare avand cate 11 capitole, cu exceptia ultimei care are doar 8 capitole. Cele doua planuri distincte ale romanului, unul ai framantarilor sufletesti ale eroului, celalalt al razboiului, evolueaza paralel, dar adeseori ele se intersecteaza.

Constructia volumului este circulara si simetrica: ea incepe si se termina cu imaginea spanzuratorii, proiectata in acelasi peisaj dezolant. Lumina din ochii lui Svoboda, prelungindu-se ,.ca o imtfutare dureroasa' in inima lui Bologa, devine unul dintre motivele romanului.

Instantele comunicarii (autor, narator, personaj). Naratorul omniscient isi urmareste in profunzime personajul, analizandu-i trairile si complicatele meandre ale gandirii. Prozatorul noteaza, de asemenea, reactiile fizice sau organice ale lui Apostol Bologa, comportamentul sau, toate determinate de anumite framantari

launtrice. Din aceasta atitudine a naratorului, un alter-ego al autorului, rezulta un personaj deosebit de complex, cum este Bologa.

Caracterizarea personajului

Apostol Bologa este un erou problematic. Drama sa de constiinta este rezultatul unor circumstante politico-istorice bine determinate. Plecat pe front din dorinta de a fi un erou. ca si tatal sau, Bologa intelege ca trebuie sa aleaga intre datoria de cetatean al unui imperiu multinational si apartenenta sa la etnia romaneasca.

Prin structura sa intima, ca si prin studii. Bologa este un reflexiv,., o fire excesiv de sovaitoare', cum se prezinta el insusi. Se inroleaza in armata din orgoliu, pentru ca ..razboiul e adevaratul generator de energii'. Este indignat de fapta cehului Svoboda, dar este surprins de "stralucirea mandra, invapaiata' din ochii lui.

Dupa ce Klapka ii povesteste despre padurea spanzuratilor. Bologa incepe sa se intrebe pentru ce lupta, pentru cine, dandu-si seama ca a avut o conceptie de viata gresita.

Criza sa sufleteasca se declanseaza deplin in momentul cand sentimentul datoriei intra in contradictie cu apartenenta sa la neamul romanesc. Acum considera ca nici o datorie n-are dreptul "sa calce in picioare sufletul omului'.

Venit acasa in permisie, rupe logodna cu Marta, mandru ca a luat o asemenea decizie. intors pe front, Bologa se hotaraste sa dezerteze, desi este constient ca poate fi prins. ..Cu inima ostenita de bucurie'. intr-o noapte incearca sa treaca linia frontului, dar este prins. La proces, el refuza sa se apere. Moare ..cu ochii 'insetati de lumina rasaritului'.

Particularitati stilistice. Liviu Rebreanu nu este un stilist. Interesat de idee, de exprimarea exacta, minutioasa, scriitorul adopta un stil comun, sec. Am selectat cateva particularitati din scena initiala si din cea finala a romanului. Totul se subsumeaza verbului. Lexicul e reprezentat de cuvinte ca: ..teasta', "sa intoarne'. ..lepada'. "rarunchii', iar unele comparatii au o mare putere de a concretiza: "ca niste ciocane', ..ca o imputare dureroasa', ,,ca pielea de sarpe', "ca un ferastrau urias cu dintii tociti'.

Cateva simboluri, sugerand lumina, revin obsedant in cele doua fragmente: "stralucire mandra', "licarire de bucurie', "lumina rasaritului', "stralucirea cereasca' etc.

Receptare critica

"Psihologia sufletului mediocru combatut de doua atitudini impuse din afara a dat Padurea spanzuratilor, roman care ar fi putut sa fie politic si din instinct creator a ramas roman de analiza.'

(George Calinescu, Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent)

"Acest roman al constiintei este unul al revelatiilor succesive si al sentimentelor exceptionale.''

(Nicolae Manolescu, Arca lui Ioe)

Fragment semnificativ comentat

,,Sub cerul cenusiu de toamna ca un clopot urias de sticla aburita, spanzuratoare a noua si sfidatoare, infipta la marginea satului, intindea bratul cu streangul spre campia neagra, intepata ici-colo cu arbori aramii. Supravegheati de un caporal scund, negricios, si ajutati de un taran cu fata paroasa si rosie, doi soldati batrani sapau groapa, scuipandu-si des in palme si hacaind a osteneala dupa fiecare lovitura de tarnacop. Din rana pamantului groparii zvarleau lut galben, lipicios

in planul apropiat, elementul principal care contureaza atmosfera sumbra este spanzuratoarea. in plan mai indepartat, atmosfera este intunecata datorita peisajului: "cerul cenusiu de toamna', cu ,,arbori aramii'. Al treilea element, dinamic de data aceasta, este imaginea gropii care se adancea.

Natura este in acord cu trairile eroului. Apostol Bologa, pe care cititorul il cunoaste in ipostaza de membru al Cuilii Martiale. Venit sa asiste la spanzurarea lui Svoboda, el e obsedat de privirea acestuia, infrumusetata ,,de o dragoste uriasa'.

Ca si in romanul Ion, in Padurea spanzuratilor, scriitorul foloseste constructia circulara si simetrica. Romanul incepe si se termina cu imaginea spanzuratorii, dar imaginea initiala, posomorata, sugereaza atmosfera razboiului, pe cand cea finala este invadata "de lumina rasaritului'. (G.A.)