Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Comenteaza particularitatile de limbaj si expresivitate (“procedee artistice”, “elementele de versificatie”) ale unui text poetic studiat, apartinand lui Mihai Eminescu

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic




Comenteaza particularitatile de limbaj si expresivitate (“procedee artistice”, “elementele de versificatie”) ale unui text poetic studiat, apartinand lui Mihai Eminescu

Poezia “Sara pe deal” de Mihai Eminescu este o idila cu puternice note de pastel. Textul face parte din prima etapa a poeziei erotice eminesciene, aceea a idealului de iubire in armonie cu natura ocrotitoare.





Titlul este specific pastelului si sugereaza locul si timpul in care urmeaza sa se desfasoare episodul erotic. Cuvantul “sara” sugereaza o atmosfera de visare, iar structura “pe deal”, anunta un cadru bucolic.

Tema poeziei o constituie aspiratia pentru dragostea ideala, imaginata in cadru rustic.

Structura Idila-pastel este alcatuita din sase catrene distribuite astfel: in primele patru predomina descrierile de natura in care elementele rustice se impletesc cu elemente ale cosmosului; in ultimele doua strofe se intensifica elementele de idila, finalul fiind impresionant prin sacrificiul pe care eul liric este gata sa il faca in numele iubirii absolute: „Astfel de noapte bogata/ Cine pe ea n-ar da viata lui toata?”

Elementele vizuale din aceasta poezie se impletesc armonios cu cele auditive. Imagini artistice cum ar fi „buciumul suna cu jale”, “stele le scapara-n cale” compun cadrul in care urmeaza sa se manifeste sentimentul de dragoste. Elementele cosmosului („luna pe cer”) sunt in relatie semnificativa cu ochii iubitei: „Ochii tai mari cauta-n frunza cea rara”. Ultimul vers al celei de-a patra strofe accentueaza intensitatea dorintei de iubire intr-un limbaj specific popular: „Sufletul meu arde-n iubire ca para”. Acelasi vers sporeste expresivitatea prin folosirea adjectivului pronominal posesiv “meu” care este aici o marca a subiectivitatii, a sublinierii propriilor sentimente.



Ultimele doua strofe prezinta ritualul eroticii eminesciene, caracterizat de emotie si nerabdare, prin repetarea interjectiei “Ah”.

Limbaj artistic Armonia om-natura este sugerata prin personificari („buciumul suna cu jale”, „apele plang” etc.), acestea avand si rolul de a insufleti tablourile. Comparatiile (sufletul „arde-n iubire ca para”), metaforele ( „stelele nasc umezi”), epitetele si inversiunile (luna este „sfanta si clara”, „inaltul, vechiul salcam”) intensifica trairile si sugereaza ca indragostitul este inzestrat cu emotivitate si frumusete interioara.

Elemente de versificatie Prozodia este deosebita prin masura de 12 silabe si ritmul alcatuit dintr-o succesiune de coriamb, doi dactili si un troheu. Rima este pereche si feminina. Aceste elemente confera versurilor delicatete si solemnitate.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1865
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site