Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


PLUMB de George Bacovia

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic



Simbolismul este o miscare artistica si literara de la finele secolului XIX, care se opunea naturalismului si Parnasianismului, potrivit caruia valoarea fiecarui obiect si fenomen din lumea inconjuratoare poate fi exprimata si descifrata cu ajutorul simbolurilor; mod de exprimare, de manifestare propriu acestui curent. In literatura romana simbolismul patrunde prin poemele si textele teoretice ale lui Alexandru Macedonski. Alti reprezentanti sunt Stefan Petica, Ion Minulescu si mai ales George Bacovia, care foloseste poezia simbolista drept pretext, pentru a creea o poezie metafizica, cu nuante expresioniste sau existentialiste.




In cele doua catrene ale acestei poezii, sunt reunite motive si stari sufletesti specifice acestui poet: moartea, prabusirea, frigul, somnul, pustiul, singuratatea, apasarea.

Titlul poeziei are mai multe sensuri si anume : un sens concret (plumbul) sugereaza o serie de stari sufletesti abstracte.Plumbul are culoare cenusie si o greu­tate mare.
 
Cenusiul ar putea sugera plictisul, monotonia si uratul care caracterizeaza lumea bacoviana.
Titlul reuneste astfel mai multe semnificatii: monotonia existentiala, apasarea sufleteasca, plictisul, caderea. Pasarea cu aripi de plumb din finalul poeziei, sugereaza prabusirea, imposi­bilitatea zborului, boala si moartea.

Din punct de vedere fonetic , se apeleaza la « p » si « b » , consoane explosive si exprima caderea cu zgomot ; « l» este o consoana vibranta , « m »consoana nazala , iar « u » este vocala grava .

Poezia « Plumb » ,scrisa de George Bacovia contine doua planuri : unul interPoezia « Plumb » ,scrisa de George Bacovia contine doua planuri : unul interior si unul exterior. Planul exterior consta in prezentarea cimitirului si a cavoului , iar cel interior prin prezentarea mortului ,a iubirii.

In cele doua catrene ale poeziei sunt utilizate cuvinte din sfera semantica a mortii precum : « coroane » ; « cavou » ;  « flori » ; « mort » ; « frig » ; « dormea » ; « sigur ».

Tema poeziei este o tema ce se repeta in mod obsesiv in lirica bacoviana : moartea . Multitudinea elementelor mortii , conexiunea dintre planul interior si cel exterior , prin conjunctia « si » , accentueaza tema , generalizarea atmosferei de moarte .

Sintagma « stam singur in cavou » sugereaza singuratatea , iubirea ce i-a sfasiat sufletul , un spatiu inchis din care nu poate iesi. S-a inchis in mod voit in acel cavou , nu mai doreste sa iubeasca , se simte in imposibilitatea de a mai lua viata de la capat. Actiune continua , o realitate continua prin verbul « stam » , o realitate monotona . Realitatea inconjuratoare preia starea sufleteasca sinistra , deranjanta , dezolanta , persistenta , parca nu se mai sfarseste zgomotul coroanelor ,dezvoltand senzatia de frig , de teama.

S-a izolat in mod voit ,ca sa nu mai auda ceea ce se vorbeste in jurul sau , dar totusi aude si zgomotele din exterior , ceea ce ii demonstreaza ca nu este desprins total de realitate, oricat si-ar fi demonstrat , inca mai este influentat de exterior .



Exista inca o particularizare : « amorul meu » ,un amor ce doarme intors , fiind un element predicativ suplimentar. Cand doarme este sugerata starea de repaus,stare de moment, dar are senzatia ca va reveni , dar faptul ca este intors semnifica ca iubirea ce a

simtit-o va fi data uitarii ,dar peste mai mult timp. Dragostea lor s-a stins , dar el nu vrea sa renunte inca la ea. Iubita il refuza . S-a intors cu spatele la viata , cu fata spre sentimentul mortii sufletului , probabil si spre moartea fizica a iubitei.

Mortul poate fi o persoana , dar si sentimentul de iubire.Existenta lui se bazeaza pe amintire si atat .

In primul catren si in primul vers al celui de-al doilea catren sunt utilizate verbe la imperfect , urmand perfectul compus « a incerca ».O tentativa a eului liric de a iesi din aceasta stare a mortii.

Amorului ii atarna aripile de plumb , il trange ceva in jos.Neputinta de a trece peste ce a fost. Cuvantul « aripi » semnifica speranta , visul, idealul iar cuvantul  « atarna » semnifica realitatea.Nu are ambitia de a reinvia speranta decat pentru foarte putin timp.

Muzicalitatea versurilor :    inceputul primului si ultimului vers se sfarseste cu « plumb ».Simbolul poeziei se repeta la finalul poeziei , rimand cu el insusi.Rima poeziei este imbratisata .Poezia se realizeaza prin paralelism sintactic , avand o masura de 10 silabe.

Fiecare strofa incepe cu verbul « a dormi  iar cuvantul  « flori » se regaseste in ambele strofe .






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1526
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site