Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Particularitatile de constructie a unui personaj dintr-o comedie de I. L. Caragiale

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic




Reprezentata pe scena in 1884, comedia „O scrisoare pierduta' de I. L. Caragiale este a treia dintre cele patru scrise de autor, o capodopera a genului dramatic. Opera literara „O scrisoare pierduta' este o comedie de moravuri, in care sunt satirizate aspecte ale societatii contemporane autorului, fiind inspirata din farsa electorala din anul 1883.




Comedia este o specie a genului dramatic, care starneste rasul prin surprinderea unor moravuri, a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate, cu un final fericit. Conflictul comic este realizat prin contrastul dintre aparenta si esenta. Incadrandu-se in categoria comediilor de moravuri, prin satirizarea unor defecte omenesti, piesa prezinta aspecte din viata politica si de familie a unor reprezentanti corupti ai politicianismului romanesc.

Ca specie a genului dramatic, comedia este destinata reprezentarii scenice, dovada fiind lista cu Persoanele de la inceputul piesei si indicatiile scenice, singurele interventii directe ale autorului in piesa. Textul dramatic este structurat in patru acte alcatuite din scene, fiind construit sub forma schimbului de replici intre personaje. Pretinsa lupta pentru putere politica se realizeaza, de fapt, prin lupta de culise, avand ca instrument al santajului politic „o scrisoare pierduta' – pretextul dramatic al comediei.

Actiunea comediei este plasata „in capitala unui judet de munte, in zilele noastre', adica la sfarsitul secolului al XIX-lea, in perioada campaniei electorale desfasurate pe trei zile. Intriga piesei porneste de la o intamplare banala: pierderea unei scrisori intime, compromitatoare pentru reprezentantii partidului aflat la putere (prefectul Stefan Tipatescu, Zaharia Trahanache si Zoe, sotia acestuia) si gruparea independenta constituita in jurul lui Nae Catavencu, ambitios avocat si proprietar al ziarului Racnetul Carpatilor. Conflictul secundar este reprezentat de grupul Farfuridi – Branzovenescu, care se teme de tradarea prefectului. Tensiunea dramatica este sustinuta gradat prin lantul de evenimente care conduc spre rezolvarea conflictului in finalul fericit al piesei: scrisoarea revine la destinatar, Zoe, iar trimisul de la centru, Agamita Dandanache, este ales deputat.

Scena initiala din actul I prezinta personajele Stefan Tipatescu si Pristanda, care citesc ziarul lui Catavencu. Venirea lui Trahanache cu vestea detinerii scrisorii de amor de catre adversarul politic constituie intriga comediei. Actul II prezinta in prima scena numararea voturilor, dar cu o zi inaintea alegerilor si declansarea conflictului secundar. Actul III constituie punctul culminant, actiunea se muta in sala mare a primariei unde au loc discursurile candidatilor Farfuridi si Catavencu, in cadrul intrunirii electorale. Actul IV prezinta deznodamantul si aduce rezolvarea conflictului initial, pentru ca scrisoarea ajunge la Zoe, iar Catavencu se supune conditiilor ei. In final, este ales in unanimitate Dandanache si totul se incheie cu festivitatea condusa de Catavencu, unde adversarii se impaca. Personajele actioneaza stereotip, simplist, ca niste marionete lipsite de profunzime sufleteasca, fara a suferi transformari psihologice pe parcursul actiunii (personaje „plate”).

Personajele din comedii apartin viziunii clasice pentru ca se incadreaza intr-o tipologie comica, avand o dominanta de caracter si un repertoriu fix de trasaturi. Scriitorul depaseste cadrul comediei clasice, avand capacitatea de a individualiza personajele, prin comportament, particularitati de limbaj si prin combinarea elementelor de statut social si psihologic.



Personajele apartinand aceleiasi categorii se deosebesc prin modul de a reactiona la imprejurari, fiind astfel orientate catre comicul de caractere. De exemplu, principala trasatura a avocatului si gazetarului Nae Catavencu este capacitatea de a se adapta la orice situatie, fiind mereu pregatit sa isi schimbe masca. Este violent cand se stie stapan pe situatie, dar este lingusitor, umil si servil cand se stie vinovat. De asemenea, se arata arogant si inflexibil cat timp are scrisoarea, dar devine lipsit de demnitate, tarandu-se la picioarele Joiticai atunci cand nu o mai detine.

Un alt mijloc de caracterizare indirecta este onomastica. Numele personajelor sugereaza trasatura lor dominanta. Numele lui Nae Catavencu caracterizeaza tipul demagogului latrator (derivat de la „cata' insemnand „femeie barfitoare').

Limbajul este principala modalitate de individualizare a personajelor. Formele gresite, erorile de exprimare, ticurile verbale denota incultura sau trasaturi psihologice ale personajelor comice. Prin comicul de limbaj se realizeaza caracterizarea indirecta. Limbajul politicienilor demagogi, avocati de profesie, adversari in lupta pentru mandatul de deputat, tradeaza in cazul lui Catavencu incultura (care contrasteaza comic cu pretentia de eruditie). Astfel, pretinsa eruditie a gazetarului este „tradata' de formularea principiilor sale: „Scopul scuza mijloacele, a zis nemuritorul Gambetta!' cand de fapt erau vorbele lui Machiavelli. Fiind un personaj care se defineste in primul rand prin vorbire, Catavencu foloseste incorect neologismul in etimologia populara: „capitalistii' devin 'locuitori ai capitalei', iar expresia latineasca honeste vivere devine „oneste bibere'. Nu are ticuri verbale, pentru ca vorbirea sa este adaptata la situatii si este mobila, precum caracterul sau.

Indicatiile autorului contureaza indirect personajele, prin semnificatia, in plan moral sau intentional, a gesturilor si a mimicii. In lista cu „persoanele' de la inceputul piesei, se precizeaza, alaturi de numele semnificative si statutul social, ocupatia personajelor, ceea ce sugereaza apartenenta la o tipologie si poate constitui punctul de plecare in caracterizare: Catavencu este prezentat ca „avocat, director- proprietar al ziarului Racnetul Carpatilor, prezident-fundator al Societatii enciclopedice-cooperative Aurora economica romana'. Numele ziarului sugereaza frazeologia liberala, interesul pentru stirile de scandal si demagogia patriotismului local. De asemenea, numele societatii sugereaza pretentia de cultura enciclopedica, anulata de intentia castigului cooperativ.

Prin aceste mijloace, piesa provoaca rasul, dar in acelasi timp, atrage atentia spectatorilor, in mod critic, asupra „comediei umane'. Lumea eroilor lui Caragiale este alcatuita dintr-o galerie de arivisti, care actioneaza dupa principiul „Scopul scuza mijloacele', urmarind mentinerea sau dobandirea unor functii politice nemeritate.



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2670
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site