Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


REALISMUL ENGLEZ

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Originea si evolutia limbii romane
Simulare Limba si literatura romana Clasa a VIII-a
BASM CULT POVESTEA LUI HARAP – ALB de Ion Creanga
Maitreyi - Mircea Eliade ~ Aspectele iubirii
BOGDAN PETRICEICU HASDEU RAZVAN SI VIDRA
Interferente intre genurile gazetaresti
Tema si viziunea despre lume intr-o comedie: O scrisoare pierduta de I.L.Caragiale
AUTOBIOGRAFIA
NICHIFOR CRAINIC
Miturile

REALISMUL ENGLEZ

aceasta perioada e cunoscuta drept “epoca victoriana” (1837-1901, epoca reginei Victoria)




Caracteristici:

triumful burgheziei, prosperitate materiala

epoca industrializarii, a expansiunii Angliei [“victorian” = “seninatate fericita”, epitet cu acoperire in viata politica, sociala, psihologica]

exista decalaj social, dar nu prea sunt miscari sociale [exceptie “miscarea chartista – 1838, chartistii, o mare organizatie de muncitori, au redactat PEOPLE'S CHARTER (Carta oamenilor), cerand largirea dreptului de vot, votul secret si alte reforme legislative]

triumfa puritanismul, reflectat intr-un conservatorism moral; la sfarsitul perioadei iesirea din puritanism

valorile epocii sunt dominate de: - tendinta intelectualista (John Stuart Mill)

- triumful pozitivismului

- tendinta etica (Thomas Carlyle) ce impune un “cult al eroilor,

teza datoriei morale ca izvor al actiunilor nobile si generoase

imbinarea de utopie si generozitate (teme din literatura vremii)

se afirma surorile BRONTË, care au, insa, puternice influente romantice

GEORGE ELIOT (MARY ANN EVANS) prezinta lumea provinciala; e de factura dickensiana; abordeaza probleme etice; triumful generozitatii;

CHARLES DICKENS – este, impreuna cu Thackeray, continuatorul lui Fielding

(1812-70) - manifesta conservatorismul specific epocii

- caracterizarea personajelor se face sub toate aspectele

Opera lui ofera o imagine de ansamblu a Angliei vremii. Surprinde aspectul idilic, judecata asupra personajelor se face printr-o prisma etica, dar ele sunt “plane”. Viziune optimista asupra lumii, dar surprinde realist specificul vremii, desi sta sub influenta unor idealuri generoase.

Personajul dickensian defineste viziunea scriitorului. Tipul preferat este copilul ce devine adolescent. Personajele sale sunt oameni obisnuiti, nu au nimic eroic si se integreaza unei morale traditionale. Veridicitatea lor o ofera perimetrul lor cotidian. Acestor personaje le lipseste profunzimea, nu problematizeaza, nu se revolta; idealurile lor sunt modeste; nu au caracter intelectual.

Prima perioada de creatie:

Schitele lui Booz [porecla fratelui sau] (1835-36) – descriu cu mult umor scene din viata de toate zilele a Londrei din timpul sau; accentul cade mai ales pe trasaturile hazlii

DOCUMENTELE POSTUME ALE CLUBULUI PICKWICK (1836-37) – apare in foileton, la terminarea caruia Dickens, la 25 de ani, era cel mai popular si iubit in cercurile largi ale poporului. Succesul Documentelor se datoreaza umorului inimitabil al autorului si faptului ca acest roman a fost 1ul care a dezvaluit cititorilor realitatea din timpul lor. Dickens isi purta eroii pe strazile si prin pietele Londrei, prin colturile ei elegante si prin locurile unde se aduna multimea, pe drumurile tarii. Hanurile, tavernele, locuintele micilor burghezi londonezi, vilele mosierilor, tribunalele si inchisoarea, toate acestea apareau in epopeea umoristica a lui Dickens intr-o lumina interesanta. A doua trasatura inovatoare = eroii descrisi faceau parte dintre londonezii de rand. Dl. Pickwick si prietenii sai, Snodgrass, Tupman si Winkle, membri ai Clubului Pickwick – burghezi avuti, dar lipsiti de viciile lumii lor, purtatori ai principiilor onestitatii, naivi. Ei sunt gentlemeni excentrici care nu cunosc deloc viata si intreprind o calatorie prin tara in scopuri instructive. In cursul peregrinarilor lor, se izbesc de diferite aspecte ale realitatii engleze iar contradictiile comice reies din faptul ca ideile naive si iluzorii despre viata ale pickwickienilor nu corespund conditiilor reale.

A 2-a perioada de creatie: OLIVER TWIST (1837-39), descrie lumea saraciei si a suferintei, soarta grea a copiilor oamenilor saraci. E primul roman social al lui Dickens.

NICHOLAS NICKLEBY (1838-39) soarta grea a familiei Nickleby ajunsa la ruina se datoreaza lacomului camatar Ralph Nickleby, care si-a jefuit rudele. Dickens creeaza aici pentru 1-a oara tipul burghezului hraparet. Un loc important il ocupa in roman descrierea scolii particulare a lui Squeers (un mijloc de a stoarce profituri, ultima preocupare fiind cea de a da elevilor educatie si invatatura). Nicholas Nickleby intra ca invatator la scoala lui Squeers si devine martorul cruzimii inumane cu care ii trateaza acesta pe elevi, dandu-le sa manance doar atat cat sa nu moara de foame si folosind bataia ca principal mijloc de influenta pedagogica. Tabloul zugravit de Dickens a atras atentia societatii asupra scolilor particulare si lupta inceputa de scriitor a dus, 2 decenii mai tarziu, la reforma invatamantului, efectuata de guvernul englez sub presiunea revendicarilor cercurilor democratice.

PRAVALIA DE ANTICHITATI (The Old Curiosity Shop, 1841) – despre soarta “oamenilor marunti”, una din putinele opere ale lui Dickens in care soarta eroilor are un sfarsit tragic.



POVESTI DE CRACIUN

A treia perioada: (critica sociala mai acuta)

DOMBEY SI FIUL

DAVID COPPERFIELD

cea mai autobiografica dintre operele sale; soarta eroului prezinta multe elemente comune cu viata autorului

vasta fresca sociala; eroul trece prin numeroase peripetii, in cursul carora intalneste o multime de oameni apartinand diverselor straturi ale societatii

biografia lui David Copperfield e o varianta dickensiana a omului tanar in societatea burgheza (ramas de timpuriu fara tata, victima a cruzimii tatalui vitreg, eroul se vede pus in situatia de a razbate singur in viata si de a-si gasi locul in ea.)

Dickens demasca exploatarea crunta a muncii copiilor, lipsa de drepturi a celor saraci;

eroul sau se caleste in lupta cu viata, fara a-si pierde cele mai alese trasaturi omenesti.

DAVID; matusa lui BETSEY TROTWOOD, doica PEGGOTY; DORA (1-a sotie, care moare – ca rezolvare a diferentelor prea mari dintre cei 2), AGNES (a 2-a sotie, la care gaseste afinitati spirituale, existand o intelegere reciproca deplina)

CASA GROAZEI (1852-53), TIMPURI GRELE (1854), MICUTA DORRIT (1857-58)

A 4-a perioada:

MARILE SPERANTE (1860-61), tema spulberarii iluziilor despre viata, dezvoltata si de Balzac in Iluzii pierdute

In centrul actiunii multora dintre romanele lui Dickens sta soarta unui om sau a unei familii intregi. Scriitorul urmareste cu atentie viata eroului, lupta sa pentru existenta, proces in care i se formeaza personalitatea.

Zugraveste foarte plastic portretul eroului, astfel incat ti-l poti inchipui: fata, figura, imbracamintea, felul de a vorbi, obiceiurile, ciudateniile sunt descrise extrem de clar.

3 tipuri de personaje:

1. figurile de eroi tineri, ideali, a caror soarta sta in centrul actiunii operelor respective (Nocholas Nickleby, Amy Dorrit, etc.). In lupta pentru existenta ei se disting prin noblete morala, spirit de sacrificiu, bunatate. In finalul romanului e descrisa biruinta lor morala.

2. oameni ce intruchipeaza viciile societatii: camatari, juristi, aventurieri, care strang averi prin mijloace necinstite (Ralph Nickleby, Murdstone) si pe care, la sfarsitul romanului, ii asteapta fie o pedeapsa morala, fie moartea.

3. oameni suciti, ale caror ciudatenii ridicole ascund adevarata omenie. Ei ajuta eroilor si eroinelor sa biruie greutatile si necazurile vietii.

WILLIAM MAKEPEACE THACKERAY

ii lipseste optimismul lui Dickens, cunostea prea putin viata maselor populare si nu a prezentat-o in operele sale. Are rareori eroi pozitivi.

BALCIUL DESERTACIUNILOR (Vanity Fair, 1847-48)

titlu imprumutat din romanul alegoric al lui John Bunyan, Calatoria pelerinului (sec. XVII). In timpul peregrinarilor sale, eroul lui Bunyan ajunge la Balciul desertaciunilor, pe care autorul il descrie astfel: “la acest balci se vand tot felul de marfuri: case, pamanturi, intreprinderi comerciale, posturi, onoruri, avansari, titluri, regate, pofte trupesti, placeri si desfatari de tot felul, cum ar fi: tarfe, codoase, neveste, barbati, copii, stapani, slugi, vieti, sange, trupuri, suflete, argint, aur, perle, pietre pretioase si tot ce poftesti.” In lucrarea lui Bunyan, Balciul desertaciunilor e o alegorie a coruptiei generale din societate. Constiinta si onoarea nu au pret aici. Fiecare actioneaza doar in interesul sau egoist, chiar daca asta inseamna sa calci pe altii in picioare.

Thackeray descrie societatea engleza de la inceputul sec. XIX; roman social



3 familii SEDLEY (Amelia) ; OSBORNE (George) ; CRAWLEY (Rawdon) + Bercky Sharp

povestea soartei a 2 femei, AMELIA SEDLEY, fiica unui burghez bogat si REBECCA SHARP, fiica unor artisti saraci

subtitlul: “roman fara erou” - intentie dubla: 1) in lumea cartilor sale, niciun personaj nu poate intruni calitatile morale de “erou”; 2) portretizeaza nu indivizi, ci societatea aristocratica si burgheza ca pe un intreg [roman panoramic, deci “fara erou”]

Amelia Sedley e o fiinta pura si naiva, cinstita, virtuoasa, buna. Se indragosteste de flusturaticul George Osborne, inchinand acestei iubiri toate fortele sale sufletesti. Dupa moartea sotului, isi face un cult din memoria lui. Mult mai tarziu, spre sfarsitul romanului, Becky Sharp ii deschide ochii si ii arata un bilet primit de ea de la Osborne inainte de moartea acestuia, din care reiese clar ca avea de gand sa o paraseasca pe Amelia si sa fuga cu Becky. Toata viata, Amelia a trait o iluzie. Iubita de Capitanul Dobbin, care se sacrifica pt. fericirea ei si ii aranjeaza casatoria cu Osborne, ii acorda mana dupa ani indelungati de vaduvie; prea tarziu pt. o fericire adevarata.

Becky Sharp – o femeie frumoasa, inteligenta, care cauta sa-si cucereasca un loc in societate – tipul aventurierei lipsite de constiinta, de cinste si demnitate, vanitoasa si egoista. O Moll Flanders a sec. XVIII. E silita sa salveze aparentele sub masca unor virtuti ipocrite. Scopul ei: de a face avere si a obtine o pozitie sociala inalta, de a inceta sa faca pe placul altora si de a-i sili pe altii sa-i faca ei pe plac. Pentru asta, e gata sa faca orice: sa insele, sa tradeze, sa zdrobeasca viata altora. Nu iubeste pe nimeni, nici chiar pe barbatii de care isi leaga soarta. Fiecare om reprezinta o treapta a scarii pe care se ridica la bogatie si o pozitie avantajoasa in lume. Ajunge intotdeauna la numai 1 pas de scopul ei, fara sa-l poata atinge vreodata.

Tonul= sarcastic

obiectivitate + subiectivitate [exclamatii, aprecieri din partea autorului]

THOMAS HARDY

unul din cei mai mari reprezentanti ai literaturii victoriene

inaugureaza tranzitia spre literatura secolului XX prin urmatoarele:

  1. continua romanul psihologic al lui George Eliot, pastrand unele aspecte de determinism
  2. accentueaza tema vinovatiei si pacatului + consecintele acestora
  3. reia conflictul OM – DIVINITATE/SOARTA in termeni similari celor din tragediile grecesti (conflict preluat in sec. XX de dramaturgii O'Neill si Sartre)

TESS D'URBERVILLE, O FEMEIE PURA

a starnit critici vehemente din partea opiniei publice cu principii victoriene aristocratice si rigide, pentru ca autorul indraznea sa afirme (din subtitlu chiar) ca o taranca saraca, sedusa de mosierul locului si, mai tarziu, asasina acestuia, poate fi, totusi, un personaj pur !!!

blanda Tess, incapabila sa-si gaseasca fericirea datorita circumstantelor sortii,

care isi gaseste linistea doar in moarte,

e intruchiparea moderna a victimei tragice tipice scriitorilor antici (Eschil si Euripide)

ca in alte romane ale lui Hardy, contrastul OM – NATURA dobandeste o valoare simbolica (numeroase elemente subliniaza conflictul mitic)

Hardy se deosebeste de ceilalti realisti englezi prin faptul ca in romanele sale critica societatii burgheze s-a transformat intr-o filosofie a pesimismului.

Pentru Hardy, esenta tragismului sta in caracterul imperfect al firii omului, victima a pasiunilor sale + in caracterul nerational al realitatii inconjuratoare; pentru el, “fericirea = un episod intamplator in drama suferintelor”.



La Hardy NU gasim fresce ample care sa cuprinda viata intregii societati, DAR el patrunde mai adanc in ascunzisurile firii omenesti

TESS, fiica unui fermier sarac, Durbeyfield, care afla ca s-ar trage din “vechea si renumita familie a cavalerilor D'Urberville”,

devine victima fiului stapanilor ei, ALEC, care o poseda cu forta (D'URBERVILLE = nume cumparat de un negustor, deci cei 2 nu sunt rude, desi Tess asta crede)

infierata de cei din jur pentru “pacat” [nasterea unui copil nelegitim, care moare la scurt timp dupa nastere]

puterea prejudecatilor sociale e atat de mare, inct insasi Tess e apasata de constiinta “vinei” sale. La o ferma, unde lucra ca laptareasa, il intalneste pe ANGEL CLARE, fiu de preot, cu care se casatoreste. In noaptea nuntii, pura Tess isi marturiseste “vina” sotului ei. Desi nici el nu e deloc imaculat, Angel e revoltat de imoralitatea lui Tess si o paraseste.

Tess are reputatia de “femeie stricata”. Il intalneste din nou pe Alec, devenit predicator, care reincepe sa-i faca curte. Incercarile lui Tess de a se impaca cu Angel sunt fara rezultat (el a plecat in Brazilia); Tess e constransa sa accepte protectia lui Alec.

Greutatile il inmoaie pe Angel, care se intoarce si e dispus sa se impace cu Tess, dar afla ca ea traieste cu Alec.

Vazand ca si a 2-a oara intalnirea cu Alec ii este fatala, Tess il ucide, razbunandu-se pentru faptul ca i-a distrus viata si sperand ca acum va reusi sa-si gaseasca fericirea. Viata fericita nu dureaza, insa, mult. In finalul romanului, Tess si Angel, deveniti fugari, ajung noaptea la templul pagan Stonehenge. Tess adoarme in centrul acestuia, pe piatra sacrificiului (altar simbolic) de unde, in zori, va fi luata si executata.

Hardy constata, spre final, Se facuse “Dreptate” si capetenia nemuritorilor, ca sa folosim cuvintele lui Eschil, isi incheiase jocul cu Tess.

LEV TOLSTOI

Cea de-a 2-a jumatate a secolului XIX schimba profund relatia dintre vestul si estul Europei in privinta schimburilor culturale. Un eveniment major de confruntare istorica intre est si vest se petrece mai devreme, in 1812, anul campaniei lui Napoleon impotriva Rusiei si infrangerea armatei franceze. Acest eveniment are o reverberatie culturala mai tarziu.

Multi dintre filosofii culturii sunt de parere ca sensul influentei dinspre vest spre est, dominant in prima parte a sec. XIX, se schimba in a doua jumatate a secolului (dinspre est spre vest), iar factorii principali de influenta vin, in a 2-a jumatate a sec. XIX din literatura rusa: Tolstoi, Dostoievski, Turgheniev si Gogol vor constitui principalele elemente catalizatoare receptate spre sfarsitul secolului XIX si mai ales la inceputul sec. XX. Existentialismul francez, prin Sartre si Camus, va recunoaste aceasta sursa.

Ideea “talazului istoriei” ii apartine lui Tolstoi si este formulata in epilogul romanului Razboi si pace.

Tolstoi incepe cu scrieri autobiografice: COPILARIA, ADOLESCENTA, dar

se afirma cu adevarat in 1852, cu volumul POVESTIRI DIN SEVASTOPOL.

Marile sale romane apar dupa 1860:

RAZBOI SI PACE - Andrei Bolkonski

- Pierre Bezuhov

- Natasa Rostova

- Anatol Kuraghin

- Platon Karataev

ANNA KARENINA - Anna Karenina

- Vronski

- Kitty - Levin

INVIEREA - Nehliudov

- Maslova

isi incheie activitatea cu 2 drame: PUTEREA INTUNERICULUI (1886)

si CADAVRUL VIU (1900).

JURNALUL sau a ramas ca un testament, o marturie a intregii sale biografii si a framantarilor de creatie.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1807
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site