Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


SCRIE UN ESEU DE 2 - 3 PAGINI, DESPRE PARTICULARITATILE DE CONSTRUCTIE A UNUI PERSONAJ DINTR-UN TEXT NARATIV STUDIAT, APARTINAND LUI ION CREANGA

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic



Scrie un eseu de 2 - 3 pagini, despre particularitatile de constructie a unui personaj dintr-un text narativ studiat, apartinand lui Ion Creanga. In elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:
- prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru realizarea personajului ales (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale si spatiale, constructia subiectului, perspectiva narativa, modalitati de caracterizare, limbaj etc.);
- prezentarea statutului psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/ conflictele textului narativ studiat;
- relevarea principalei trasaturi a personajului ales, ilustrata prin doua episoade/ secvente narative/ situatii semnificative sau prin citate comentate;
- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul in care se reflecta o idee sau tema textului narativ studiat in constructia personajului pentru care ai optat.



Ion Creanga, cel mai mare povestitor al romanilor, creaza o opera extrem de unitara sub raportul continutului si al mijloacelor si de aceea considerata „epopeea poporului roman”, iar scriitorul – „Homer al nostru” (G. Ibraileanu).
Publicat in anul 1887 in revista „Convorbiri literare”, basmul cult „Povestea lui Harap-Alb” urmareste drumul initiatic al protagonistului si dificultatile inerente acestuia, din acest motiv opera putand fi considerata un bildungsroman.
Personajele din basmul cult ca si cele din basmul popular sunt purtatoare ale unor valori simbolice: binele si raul in diversele lor ipostaze. Conflictul dintre bine si rau se incheie prin victoria binelui.
Chiar daca pastreaza tipologia personajelor din basmul popular si simbolistica acestora, Creanga de indeparteaza de modelul sau, prin constructia unor personaje complexe, originale, inconfundabile. Personajul principal, Harap-Alb, ca de altfel si celelalte este individualizat prin comportament, prin limbaj, prin nume. Reactiile diverse, starile ce reies din diferite situatii denota o psihologie tipic umana, indiferent daca sunt personaje cu puteri supranaturale sau nu. Detaliul cu rol individualizator este esential in caracterizarea personajelor.
Protagonistul basmului, Harap-Alb, nu mai este modelul de frumusete fizica si morala, dotat cu puteri supranaturale, din basmul popular, iar drumul sau nu mai are rolul de a confirma aceste calitati. Dimpotriva, Creanga prezinta un personaj in formare, cu trairi si reactii normale, umane, care pe masura ce depaseste diferite probe, se maturizeaza.
Prin urmare, drumul sau este unul de initiere in tainele vietii.
Fiul cel mai mic al craiului este reprezentant al binelui. Acesta este la inceput timid, rusinos, lipsit de curaj. Cand tatal sau ii mustra pe fratii lui mai mari pentru ca s-au intors din drum de frica ursului, el nu are curajul sa-i spuna acestuia ca vrea si el sa-si incerce norocul. Reactia sa este evidentiata de narator prin intermediul caracterizarii directe: „Fiul craiului cel mic, facandu-se atunci ros cum ii gotca, iese afara in gradina si incepe a plange in inima sa, lovit fiind in adancul sufletului de apasatoarel cuvinte ale parintelui sau.”
Incapabil de a distinge esenta de aparenta, tanarul o respinge de doua ori pe batrana cersetoare fara a fi atent la vorbele ei. In cele din urma ii da acesteia un banut si milostenia ii este rasplatita, fiindca batrana femeie il ajuta sa-si indeplineasca dorinta de a incerca sa plece spre unchiul sau, Verde Imparat. Batrana ii spune sa ceara „calul, armele si hainele” cu care tatal sau a fost mire. In momentul alegerii calului, fiul craiului se lasa din nou inselat de aparente, insa animalul, ce parea batran si bolnav, dupa ce mananca din jaratec, isi arata adevaratele puteri si il ajuta pe tanar sa treaca de proba tatalui sau, aceea de a se deghiza in urs pentru a-si pune fii la incercare. La plecarea fiului sau, craiul ii da pielea de urs acestuia si il indeamna sa se fereasca de Span si de omul ros. Trecere podului semnifica pentru mezin trecerea catre o alta etapa a existentei sale, dar si un act de curaj, reprezentand afundarea in necunoscut.
Apoi tanarul se rataceste in padure, dovedind lipsa sa de experienta („boboc in felul sau la trebi de-aiste”), in plus uita de vorbele tatalui si il ia drept calauza pe Span, care il inchide pe tanar intr-o fantana si ii cere, in schimbul vietii lui sa isi schimbe intre ei identitatile. Spanul ii da fiului de crai numele de Harap-Alb, harap insemnand rob, sclav de culoare neagra, iar intregul nume semnifica sclav-alb, rob de origine nobila, deci dubla conditie a acestuia.
Ajunsi la curtea imparatului Verde, Spanul il supune pe Harap-Alb la trei probe: aducerea „salatilor” din Gradina Ursului, aducerea pielii cerbului impreuna cu nestematele si a fetei Imparatului Ros. Primele doua probe le trece cu ajutorul Sfintei Duminici si al calului: prima proba ii solicita curajul, iar in a doua, pe langa curaj in manuirea sabiei, stapanirea de sine si respectarea juramantului, in pofida ispitei de a se imbogati. A treia proba presupune o alta etapa a initierii, mai complexa si necesita ajutoare: de la craiasa frunicilor primeste o aripa, de la craiasa albinelor acelasi lucru, si de la cei cinci monstri ajutor pentru a trece probele Imparatului Ros si a lua fata. Aceasta il demasca de Span, care il acuza pe Harap-Alb ca a divulgat secretul si ii taie capul. Calul il omoara pe Span, iar fata il readuce la viata pe Harap-Alb cu ajutorul obiectelor magice. Eroul reintra in posesia palosului si primeste recompensa: pe fata imparatului Ros si imparatia. Nunta si schimbarea statutului social confirma maturizarea eroului. Deznodamantul consta in refacerea echilibrului si rasplata eroului.
Asadar, in drumul sau initiatic, Harap-Alb, un tanar neexperimentat, va reusi, datorita unor calitati ale sale (bunatate, solidaritate, sinceritate), dar si gratie altor personaje, semn ca in viata omul, pentru a izbandi, trebuie sa ajute si sa primeasca ajutor. Adevarata maturizare este cea in plan moral si spiritual (probabil de aceea scriitorul nu ofera un portret fizic al personajului sau), treapta finala fiind inplinirea prin iubire (casatoria lui Harap-Alb cu fata imparatului Ros).
Majoritatea trasaturilor personajului reies in mod indirect, prin comportament, din relatiile cu celelalte personaje, din limbaj, Creanga punandu-si eroul in scena si lasandu-l sa se manifeste.
In concluzie, „Povestea lui Harap-Alb” ramane un basm memorabil, care, desi porneste de la tiparul popular il depaseste prin crearea unor personaje complexe, care folosesc un limbaj savuros in scene de un comic inconfundabil.








Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3082
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site