Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


SCRIE UN ESEU, DE 2 – 3 PAGINI, IN CARE SA REALIZEZI O PARALELA INTRE DOUA TEXTE POETICE STUDIATE, APARTINAND DIRECTIEI MODERNISTE / MODERNISMULUI ( ACELASI AUTOR SAU AUTORI DIFERITI )

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic




Scrie un eseu, de 2 – 3 pagini, in care sa realizezi o paralela intre doua texte poetice studiate, apartinand directiei moderniste / modernismului ( acelasi autor sau autori diferiti ). In elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:

- precizarea a doua trasaturi semnificative pentru directia modernista ( de exemplu: principii estetice, teme / motive, ipostaze ale eului liric, specificul imaginilor artistice, inovatii stilistice / prozodice etc. );




- prezentarea comparativa a temelor / simbolurilor centrale exploatate in textele alese;

- relevarea, prin comparatie, a particularitatilor de limbaj si de compozitie ale celor doua poezii;

- exprimarea unei opinii argumentate asupra viziunii despre lume in cele doua texte poetice, din perspectiva apartenentei la directia modernista.

Eugen Lovinescu definea modernismul ca o „miscare literara iesita din contactul mai viu cu literaturile occidentale si, indeosebi, cu literatura franceza”, accentuand ideea ca este vorba despre contactul cu literaturile occidentale de dupa 1880. La baza acestui proces de modernizare a literaturii romane sta principiul sincronismului ( principiul care asigura dinamica fenomenelor culturale si sociale ale secolului al XX-lea romanesc ).

In sens restrans, conceptul de modernism a fost asociat miscarii literare constituite la sfarsitul secolului al XIX-lea, in jurul unor poeti de origine portugheza, precum Ruben Dario si Antonio Machado; notele sale definitorii sunt „o estetica a sinceritatii” si „un simbolism muzical verlainian” ( Irina Petras ) In sens larg, modernism inseamna aparitia formelor inovatoare in planul creatiei artistice, forme care se opun, de regula, traditiei ( traditionalismului ); din aceasta perspectiva, toate curentele literare care au dominat inceputul si prima jumatate a secolului al XX-lea fac parte din modernism: simbolismul, expresionismul, suprarealismul, futurismul, dadaismul, imagismul. „Pot fi denumite drept moderniste, apartinand modernismului, totalitatea miscarilor ideologice, artistice si literare,care tind, in forme spontane sau programate, spre ruperea legaturilor cu traditia prin atitudini anticlasice, antiacademice, antitraditionale, anticonservatoare, de orice speta, repulsie impinsa pana la negativism radical” ( Adrian Marino )   

Ion Barbu este unul dintre poetii romani interbelici care au inovat spectaculos la nivel prozodic, formal si la nivelul continutului poezia. Intreaga sa opera sta sub semnul modernismului. Tudor Vianu vorbeste despre mai multe etape in evolutia lirismului barbian: etapa parnasiana, in care se remarca preocuparea pentru perfectiunea formala, cultivarea anumitor simboluri si detasarea de continut a eului liric; etapa baladica si orientala depaseste caracterul abstract al primelor poeme, orientandu-se spre elemente de mit si de legenda balcanica; etapa ermetica, in care se revine la perfectiunea clasica a formei si se abstractizeaza mesajul poetic.

Riga Crypto si lapona Enigel se incadreaza in a doua etapa a creatiei lui Ion Barbu, cunoscuta sub denumirea de etapa baladesc-orientala. Nucleul baladei este constituit de mitul nuntii „dilematice”. Organizata in doua planuri ( compozitie „in rama” ), balada propune o alegorie moderna despre conditia limitata si limitativa a omului.

Primele patru strofe alcatuiesc rama povestirii, in care se creeaza cadrul propice „spunerii” povestii nefericite de iubire despre Enigel si riga Crypto. La o nunta reala, intr-un moment incert, care poate presupune implinirea sau neimplinirea nuntii ( „La spartul nuntii, in camara” ), menestrelul este rugat de un „nuntas fruntas” sa spuna cantecul lui Enigel si al lui Crypto. Spre deosebire de un moment anterior, in care menestrelul a mai spus aceeasi poveste – „Cu foc l-ai zis acum o vara” – „spunerea” actuala este insotita de o alta stare de spirit: „Azi zi-mi-l stins, incetinel, / La spartul nuntii, in camara”. Prin aceasta invocatie a nuntasului se creeaza o anumita atmosfera, melancolica, pentru ritualul povestirii.

Balada propriu-zisa aduce in prim plan doua personaje, provenind din medii diferite: umana Enigel si Crypto, „regele-ciupearca”. Intalnirea celor doi se produce in visul laponei, care se indreapta spre sud, intr-o miscare ritualica, amintind transhumanta.



Riga Crypto are o conditie singulara in lumea lui, refuzand sa „infloreasca”, spre deosebire de „ghiocei si toporasi”, care traiesc efemer, conform propriei conditii: „Si rai ghioci si toporasi / Din gropi ieseau sa-l ocarasca, / Sterp il faceau si naravas, / Ca nu voia sa infloreasca”. Asadar, in raport cu propria conditie, Crypto reprezinta ceva superior, care se sustrage dominatiei efemerului, aspirand spre realizarea in alta conditie. Popasul laponei ii ofera prilejul de a evolua in sensul pe care si-l doreste. Rugamintea adresata acesteia urmareste oprirea ei in spatiul umbrei. Ritualic, sunt adresate trei invocatii si se ofera trei simboluri ale lumii vegetale: „dulceata”, „fragi”, „somn fraged si racoare”. Toate ofertele sunt refuzate, intrucat si Enigel urmareste desavarsirea in alt plan, superior, atrasa irepresibil de soare ( simbol al implinirii spirituale absolute in poezia lui Ion Barbu ): „Ma-nchin la soarele-ntelept, / Ca sufletu-i fantana-n piept, / Si roata alba mi-e stapana / Ce zace-n sufletul-fantana”.

Despartirea celor doi se realizeaza in imprejurari dramatice: riga Crypto, surprins de soare, se metamorfozeaza in ciuperca otravitoare: „Ca-i greu mult soare sa indure / Ciupearca cruda de padure, / Ca sufletul nu e fantana / Decat la om, fiara batrana, / Iar la faptura mai firava / Pahar e gandul, cu otrava”

Balada are sensuri alegorice. Sensurile ei se dezvaluie la lecturi succesive, ceea ce sustine caracterul modern al textului. Ion Barbu propune o alta varianta de lectura a unei situatii consacrate in poezia romantica: incompatiblitatea a doua fiinte animate de scopuri individuale, un „Luceafar intors”.

Personajele baladei au valori simbolice: Crypto este simbolul increatului, al intelectului in stare pura, nedegradat de interventia patimii; asa se explica refuzul infloririi in lumea vegetalului; numele pe care i-l atribuie creatorul sugereaza caracterul ascuns, criptic al personajului, dar poate face trimitere si la conditia lui – criptogramele sunt clasa ciupercilor otravitoare. Enigel simbolizeaza complexitatea umanului, atrasa de desavarsirea spirituala, de nuntirea solara.

Cele doua personaje cu valoare simbolica sunt prezentate in antiteza, nuntirea lor este imposibila pentru ca apartin unor planuri existentiale incompatibile. De altfel, intalnirea lor are loc numai in visul laponei, dar dialogul se desfasoara la un alt nivel decat dialogul Luceafarului cu Catalina.

Pluralitatea sensurilor, incifrarea acestora in forma alegorica a povestii de iubire esuate dintre cei doi, referintele culturale confera modernitate textului barbian, care este o meditatie profunda asupra destinului uman si a complexitatii acestuia.

Daca etapa baladica a liricii lui Ion Barbu valorifica sensurile alegorice ale temelor si ale simbolurilor, etapa ermetica semnifica o revenire la perfectiunea clasica a formei si se abstractizeaza mesajul poetic. In aceasta etapa de creatie se inscrie poezia Joc secund , publicata initial cu titlul Din ceas, dedus…

Textul are valoare de arta poetica, inscriindu-se in ceea ce Marin Mincu numea „lirism absolut”. Ambele strofe se construiesc pe baza unor metafore-simbol, al caror sens se dezvaluie dupa lecturi succesive, intrucat lirica moderna presupune reveniri, reinterpretari, adica o lectura neliniara a textului.

Incipitul face trimitere la iesirea din contingent, din temporalitate, prin folosirea unui termen specific limbajului matematic: „Din ceas, dedus…”. Metafora „adancul acestei calme creste” poate fi interpretata ca simbol al poeziei ( rezultat al actului creator ) sau ca simbol al universalului, care devine materie poetica atunci cand este contemplat din afara notiunii de timp. Al doilea vers face referire la motivul oglinzii, foarte frecvent in poezia lui Ion Barbu. In acest text, „oglinda” presupune dematerializarea imagini concrete, adica poezia se obtine prin reflectarea realitatii in constiinta creatorului. „Mantuit azur” este o metafora care face trimitere la finalitatea actului creator. Poezia nu este o imagine a lumii, ci o filtrare a acesteia, purificata. „Cirezile agreste”, din al treilea vers, ar putea fi o metafora pentru lumea concreta, care va fi transfigurata poetic. Ultimul vers al primului catren se refera la conditia creatorului. Metafora „joc secund” incifreaza actul creatiei. In filozofia greaca, creatia este desemnata prin joc: jocul prim este al Demiurgului, creatorul absolut; jocul secund este al Mestesugarului, care imita originalul creat de Demiurg; jocul tert este al Poetului, care nu are acces decat la o copie a lumii primordiale. In acest context, „jocul secund” spre care aspira creatorul din poezia lui Ion Barbu face trimitere la puritatea actului poetic. Poetul aspira spre „jocul secund” al mestesugarului, mai pur decat „jocul tert”. Ideea poetica pe care se structureaza prima strofa ar fi ca poezia este reprezentarea unui univers aparte, rezultat din transgresarea celui material, printr-un „joc secund” – joc al mintii, care presupune „oglindirea” ( revelarea sensurilor ascunse ).



Al doilea catren se deschide cu o invocatie – „Nadir latent!” – care ar putea fi o metafora-simbol pentru creator. „Nadirul” este punctul opus zenitului, adica punctul situat la polul opus unei cunoasteri „pozitive” ( „zenit” = punctul de pe bolta cereasca in care se intersecteaza verticala dusa din locul unui privitor inspre emisfera cereasca situata deasupra capului observatorului; „nadir” = punctul de pe bolta cereasca opus zenitului; situat la intersectia verticalei locului in care se afla observatorul cu emisfera cereasca inferioara ).

„Poetul ridica insumarea” face referire directa la rolul creatorului si al artei sale. „Insumarea” este o metafora pentru poezia care trebuie sa sintetizeze esentele, refacand unitatea actului creator primordial. Metaforele din versul al doilea – „harfe resfirate”, „zbor invers” – pot fi interpretate ca simboluri ale altui mod de cunoastere a lumii decat cel propus de poet. Al treilea vers accentueaza acest sens, facand trimitere la modalitatea de creatie specifica poetului modern: „cantec istoveste”. Verbul „a istovi” este folosit cu sensul de „a epuiza sensurile”. Ultimul vers al poeziei propune o alternativa la cerul cu stele al romanticilor ( imagine a zenitului ): marea cu meduzele ( imagine a nadirului ). Ideea ctrala a textului ar fi ca universul poetic este capabil sa evidentieze atat fenomenul concret, cat si semnificatiile lui abstracte, insumand sensurile plus-cunoasterii si minus-cunoasterii.

Cele doua texte poetice analizate contureaza o imagine complexa a universului liric barbian. Ambele ar putea fi interpretate ca dezvoltand tema conditiei omului in raport cu o realitate mai presus de elementele concrete ale existentei cotidiene. Din aceasta perspectiva, atat Riga Crypto si lapona Enigel, cat si Joc secund ar putea fi poeme ale dorintei de autocunoastere. Explorarea sinelui se face, insa, cu alte mijloace artistice. Daca in balada simbolurile centrale sunt soarele, „roata”, nunta, in Joc secund simbolurile se abstractizeaza si fac trimitere la conditia creatorului – harfa, oglinda, azurul, jocul. Se remarca, insa, in ambele texte, preferinta pentru jocul sensurilor, pentru provocarea intelectuala a cititorului, elemente specifice modernismului, pe care creatia poetica a lui Ion Barbu le ilustreaza intr-o expresie artistica desavarsita.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3119
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site