Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Scrie un eseu in care sa prezinti, pe baza unui text studiat, trasaturile narative ale unei nuvele psihologice

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic



Scrie un eseu in care sa prezinti, pe baza unui text studiat, trasaturile narative ale unei nuvele psihologice.

in redactarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:




prezentarea caracteristicilor speciei selectate, prin referire la:
tematica, perspectiva narativa, naratiune;

particularitatile discursului narativ din textul studiat
{planuri narative, alternanta/ inlantuire, incipit, final);

constructia subiectului in textul selectat {actiune, conflict, relatii spatiale si temporale);

prezentarea relatiilor dintre personajele textului;

particularitati de compozitie si de limbaj.

Nuvela este o specie a genului epic in proza, cu o actiune mai ampla decat a schitei sau a povestirii, cu o structura mai complexa si personaje mai numeroase.

in nuvela, naratiunea se desfasoara liniar, prin inlantuirea secventelor narative. Naratorul nu se implica, in general, in actiune, fiind detasat de personaje. Ele sunt caractere deja formate la inceputul actiunii si isi'dezvaluie personalitatea in situatii conflictuale.

In nuvela psihologica (spre deosebire de nuvela istorica, de exemplu) conflictul produce schimbari sufletesti sau comportamentale. Conflictul este interior, reflectand constiinta personajului principal.

Subiectul nuvelei psihologice dezvaluie procesul de parvenire a individului in societate si efectele dramatice ale inadaptarii sale, toate acestea fiind ilustrate de destinul lui Ghita.

Starile analizate in nuvela psihologica sunt: frica, obsesia, iubirea, alienarea etc.

Alaturi de alte nuvele, Popa Tanda, Padureanca, La crucea din sat, Gura satului, Moara cu noroc a fost inclusa in volumul Novele din popor (1881). Aceste nuvele se impun prin autenticitatea viziunii artistice asupra satului transilvanean. Titu Maiorescu il considera pe loan Slavici unul dintre creatorii directiei populare si realiste la noi.

in nuvela tema este sociala, privita sub aspectul dezumanizarii omului stapanit de obsesia banului, de dorinta de inavutire, careia i se adauga tema puterii si tema destinului.

Subiectul nuvelei este inspirat din lumea satului, analizandu-se evenimentele dramatice care influenteaza viata cizmarului Ghita ajuns hangiu la Moara cu noroc.

Exista mai multe planuri narative. Este, in primul rand, un plan al naratorului, care se identifica in nuvela cu vocea batranei. Al doilea plan urmareste procesul dezumanizarii lui Ghita si implicatiile ei asupra familiei, iar cel de-al treilea prezinta actiunile lui Lica.

Faptele sunt prezentate prin inlantuire, intrebuintandu-se diferite moduri de expunere: dialogul, descrierea (v. inceputul capitolelor 1 si II) si naratiunea.

Incipitul si finalul au, prin simetria lor, o functie simbolica in nuvela. Incipitul are forma unui prolog, constituit de vorbele batranei, soacra lui Ghita, care reprezinta, de fapt, vocea autorului. in incipit se anunta tema operei si se precizeaza termenii conflictului. Finalul are forma unui epilog, in care tot vorbele batranei incheie actiunea.

Nuvela are 17 capitole in care actiunea evolueaza gradat, prin acumulari si momente de tensiune. Expozitia este reprezentata de inceputul capitolului al doilea, cand este descris drumul care duce la Moara cu noroc, fixandu-se locul in care se vor desfasura intamplari tragice: hanul Moara cu noroc. Intriga se contureaza odata cu aparitia la carciuma a lui Lica Samadaul, mai-marele porcarilor din regiune, in desfasurarea actiunii este prezentat procesul subordonarii lui Ghita de catre Lica Samadaul, care ii da de inteles carciumarului ca sederea lui si a familiei la carciuma depinde de intelegea cu el. Lica stie sa exploateze cu abilitate slabiciunea lui Ghita pentru bani si acesta devine complicele lui.



Punctul culminant este reprezentat in capitolul XIV, cand Ghita se intoarce la han, orbit de gelozie, si o ucide pe Ana. La scurt timp, el este ucis de Raut, unul din oamenii Samadaului, care incendiaza apoi locul.

Deznodamantul. Lica traieste pentru prima data sentimentul fricii fata de cineva care e mai presus de fiinta sa, fata de divinitate. Tulburat, temandu-se chiar ca ar putea fi prins de Pintea, Lica se loveste de un copac, incident in urma caruia moare. Pintea il arunca in apa, pentru a nu se afla ca i-a scapat si de aceasta data. Scena din capitolul XVII formuleaza o simpla concluzie pe care o rosteste batrana: „Simteam eu ca nu are sa iasa bine, dar asa le-a fost dat. '

Considerata de George Calinescu drept o nuvela solida „ cu subiect de roman', Moara cu noroc este un text in care viziunea este realista, obiectiva si in care se acorda o mare importanta analizei psihologice.

Conflictul este interior si exterior, dominand cel care surprinde tulburarea sufleteasca a personajului. Pe de o parte, Ghita vrea sa ramana om cinstit, pe de alta parte, el nu poate renunta la banii lui Lica.

Spatiul intamplarilor este Moara cu noroc si imprejurimile. Actiunea dureaza aproximativ intre Sf. Gheorghe si Paste.

Ghita este, ca personaj, cea mai buna realizare a scriitorului. Evolutia lui este justificata atat de caracterul sau slab, cat si de incalcarea unor legi morale si lipsa de statornicie.

De indata ce ajunge carciumar la Moara cu noroc, el traieste iluzia imbogatirii. Fascinat de influenta lui Lica, puternicul acelor locuri, Ghita devine repede o victima. ii pare rau ca are familie, intuieste primejdia, dar nu se poate sustrage lacomiei pentru bani, pe care Lica i-o va intretine. Antrenat in afacerile incurcate ale Samadaului, eroul isi schimba caracterul si traieste tot mai intens sentimentul culpabilitatii.

Relatia care se stabileste intre el si Lica este una de dependenta.

Fire demonica, Samadaul cauta sa distruga personalitatea lui Ghita. Carciumarul isi pierde increderea in sine si incepe sa devina indiferent, gandindu-se ca a ajuns „ mai netrebnic ' decat Lica.

in aceeasi drama de la Moara cu noroc este atrasa si Ana, sotia lui Ghita.

„Tanara si frumoasa', „frageda si subtirica', Ana trece de la inocenta la maturizare, pe masura ce Ghita se dezumanizeaza.

Ana se simte atrasa de Lica, se lasa antrenata intr-un joc al flirtului, ceea ce duce la deznodamantul tragic. Ghita o ucide pe Ana din gejozie.

in prezentarea personajelor, naratorul obicetiv foloseste caracterizarea directa (portrete, descrierea vestimentatiei) sau caracterizarea indirecta (prin comportament, limbaj, relatiile dintre ele).

in investigarea psihologica, naratorul utilizeaza monologul interior obisnuit si pe cel in stilul indirect liber, care inseamna reproducerea de catre narator a unei presupuse replici a unui personaj.

Naratiunea, fiind la persoana a IlI-a, realizata de catre un narator omniscient, neimplicat, limbajul are sobrietatea operelor realiste. Un anumit „stil cenusiu ' il apropie pe loan Slavici de Liviu Rebreanu.

Atmosfera moralizatoare a nuvelei este sustinuta prin replici sententioase, observatii, precepte biblice, proverbe sau zicatori.

Limbajul popular, elementele de oralitate, termenii ardelenesti sunt alte procedee de caracterizare a personajelor.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1713
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site