Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


IN DULCELE STIL CLASIC

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic




IN DULCELE STIL CLASIC

Caracteristicile speciei

in dulcele stil clasic a fost interpretata fie ca o poezie de dragoste, fie ca o profesiune de credinta sau ca o pastisa a unor formule poetice premoderne.





Titlul poemului anunta revenirea poetului la tiparele clasice, canonice, pe care insa le trateaza cu ironie, in registru ludic. Autorul conserva schemele prozodice din poezia inaintasilor si imprumuta o serie de motive din lirica galanta a Vacarestilor, resemantizandu-le.

Teme - motive. Tema centrala a textului este reprezentata de conditia poeziei, poetul investigand limitele creatiei si inventariind sursele ei. In contextul acestei lecturi, bolovanul frunza, inserarea, pasarea indeplinesc rolul de motive si - la un nivel superior de interpretare - rolul de simboluri implicate in alchimia poetica.

Poemul apartine insa si liricii erotice prin tema revelatiei iubirii, prin imaginea frumusetii iubitei si prin motivul recurent al pasului de domnisoara.

Structura - compozitie. Alcatuita din cinci catrene si un vers izolat, poezia se organizeaza in patru parti. Prima secventa poate fi considerata un imn inchinat frumusetii feminine absolute, sublimate intr-o ,,frunza verde, pala' (simbol al vegetalului), ,.intr-o pasare amara' (aluzie la regnul animal, dar si la ideea unei muzicalitati melancolice),,,intr-un bolovan'(ce sugereaza durabilitatea, rezistenta sentimentului iubirii) si ,,intr-o inserare-n seara' (marca a unei realitati spirituale mascate). Aceste motive reprezinta totodata diferite zone ale creativitatii, ele fiind elemente materiale cu rol genezic. Aceeasi functie o indeplineste sintagma ,,pasuLtau de domnisoara'. coborarea domnisoarei ilustrand perpetua nastere si regenerare a lirismului sub impactul unor surse de inspiratie (abstracte sau concrete) variate.

A doua secventa surprinde clipa de gratie, momentul fulgurant al revelatiei frumusetii si al poeziei:,, O secunda, o secunda /Eu l-am fost zarit in unda'. Oglindirea favorizeaza cunoasterea si autocunoasterea si genereaza o emotie puternica: ,,EI avea roscata funda /inima incet mi-afunda'.

In partea a treia a poeziei sunt descrise efectele revelatiei si ale intalnirii cu absolutul, cu poezia, cu frumusetea, starea de suferinta accentuandu-se la fel ca in textele neoanacreontice ale Vacarestilor: ,,Mai ramai cu mersul tau, /parca pe timpanul meu 'Blestemat si semizeu /Caci imi este foarte rau '.

In ultima parte sunt consemnate de altfel si consecintele disparitiei iubirii/artei si ale pierderii contactului cu absolutul, asa cum se manifesta nu numai la nivelul fiintei, dar si la nivelul intregului univers, vizibil saracit, diminuat: ,,Stau intins si lung si zic, /Domnisoara mai nimic /Pe sub soarele pitic aurit si mozaic '.



Finalul poemului (,.Pasul trece eu raman') subliniaza efemeritatea revelatiei metafizice a erosului si a artei dar si eliberarea de sub tensiunea resimtita pana atunci.

Analiza stilistica

in plan fonetic, sintagma ,,inserare-n seara' ca si versul refren ,,pasul tau de domnisoara''intaresc muzicalitatea textului.

Din punct de vedere semantic se observa prezenta cuvantului „domnisoara.' (frecvent in lirica galanta si avand o conotatie ludica), asocierea vocabulelor populare cu altele neologice {„soarele pitic aurit si mozaic') si egala distributie a termenilor concreti si abstracti {,,frunza '. „bolovan', „pasare', „inserare').

La nivel morfologic se constata functia verbului polisemie „coboara' ale carui sensuri evoca ideea nasterii si a genezei.

Stilistic, textul se compune dintr-o serie de metafore-simbol („pasul

tau de domnisoara', „bolovan', „frunza verde, pala', „inserare-n

seara'), dar si din epitete mai putin obisnuite („timpanul meu,

blestemat si semizeu') ce contrasteaza cu expresiile familiare („caci

imi este foarte rau ').

Receptare critica ■ „Prin dulcele stil clasic poetul indica, se pare, toata poeticitatea de pana la el, modalitatea traditionala de a poetiza, cu prozodia, cu speciile de lirism, cu modul de decurgere compozitionala a poemului. () Poemele cuprinse aici constituie o modalitate superioara de parodie (termenul nu e intru totul adecvat) al unei poeticitati respinse dar care continua sa-l seduca'

(Stefania Mincu, Nichita Stanescu intre poesis sipoiein) (E.C).







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1401
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site