Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Strategii de construire a chestionarelor de personalitate

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic



Strategii de construire a chestionarelor de personalitate

Megargee (1972) inventariaza 3 astfel de stategii sau metode: a. Metoda intuitiva sau abordarea rationala, b. Metoda criteriului extern sau metoda empirica, c. Metoda criteriului intern sau




metoda factoriala. Desigur, pot exista si strategii de constructie care combina elemente specifice celor trei metode, numite strategii mixte.

1. Metoda intuitiva sau abordarea rationala

Autorul chestionarului este cel care decide ce itemi vor fi inclusi in chestionar si care sunt continuturile relevante pentru a traduce trasatura intr-un comportament. Acest fapt face ca o serie de aspecte cum ar fi cunostintele acestuia de psihologie, experienta in construirea si utilizarea de teste si cunoasterea problematicii specifice a trasaturii tinta sa capete o importanta speciala.

Hase si Goldberg (1967) realizeaza o tipologie a abordarilor rationale folosind 2 criterii. Folosind drept criteriu modul de selectare a continutului itemilor, disting intre abordari in care selectia se bazeaza pe intelegerea strict intuitiva a trasaturii si abordari in care selectia este ghidata de o teorie formalizata asupra personalitatii. Un al doilea criteriu priveste instanta care selectioneaza itemii si diferentiaza intre strategii in care autorul chestionarului este cel care opteaza si strategii in care se constituie un grup de persoane care face selectia (judecatori, experti).

Megargee (1972) deferentiaza intre selectii pur intuitive si cele mixte (partial empirice), in care selectia este partial ghidata de date experimentale. De exemplu, este cazul a 4 dintre scalele CPI construite pe baza analizei consistentei interne. In astfel de scale autorul selecteaza intuitiv un lot de itemi care par sa traduca (reflecte) trasatura investigata, selectia initiala este analizata sub aspectul consistentei interne si sunt pastrati acei itemi care obtin un coeficient de corelatie satisfacator (un nivel suficient de incredere).

Pasi

a. selectia intuitiva a continuturilor itemilor si a lotului initial de itemi

b. administrarea intregului lot de itemi unui grup de subiecti

c. calcularea scorurilor totale la aceasta scala preliminara

d. calcularea corelatiilor dintre scorurile la itemi si scorurile totale pentru toti itemii din lotul preliminar

e. utilizarea coeficientilor de corelatie drept criteriu pentru selectia finala a itemilor (vor fi selectati acei itemi cu cele mai mari corelatii intre scorurile proprii si cele totale).

Intr-un astfel de demers mixt, datele empirice pot fi utilizate pentru a creste validitatea discriminativa a testului prin eliminarea itemilor cu patternuri de raspuns ambigui sau care prezinta corelatii semnificative cu scale care masoara alte trasaturi.

Avantaje si dezavantaje

Dupa Megargee, principalele avantaje ale strategiei intuitive ar fi legate de:

a. validitatea de continut ridicata

b. coerenta intrinseca (consistenta interna) a instrumentului.

Principalele dezavantaje ale metodei rationale tin de:

a. omogenitatea si continutul itemilor depind de abilitatea autorului de a-si imagina si anticipa raspunsurile la problemele itemilor ale subiectilorcaracterizati prin trasatura respectiva

b. transparenta instrumentului, facilitatea pentru subiect de a intelege sensul itemilor si modelul de raspuns expectat de autor/chestionar, ceea ce deschide posibilitatea distorsionarii voite a raspunsurilor pentru a simula/disimula/da raspunsuri dezirabile. Acesta este motivul pentru care unele chestionare precum CPI sau MMPI au construite scale de validare a profilului individual sau scale de corectie a scorurilor individuale.

2. Metoda empirica sau a criteriului extern

Selectia itemilor in test este ghidata doar de relatia empiric determinata intre itemul testului si o masura criteriu specifica.

Etape

a. asamblarea unui esantion initial de itemi, pe baze rationale sau folosind itemi din alte chestionare

b. administrarea setului de itemi la doua grupuri de subiecti care difera intre ei doar la nivelul trasaturii evaluate

c. determinarea pentru fiecare lot a frecventei raspunsurilor acord/dezcord

d. determinarea semnificatiei statistice a diferntelor obtinute

e. itemii care diferntiaza semnificativ cele doua loturi sunt selectati pentru scala preliminara

f. scala rezultata este aplicata din nou loturilor criteriu initiale

g. daca raspunsurile analizate sunt satisfacatoare, scala va fi validata pe noi loturi pentru a identifica si elimina itemii cu o capacitate scazuta de discriminare



h. aceasta scala prescurtata si rafinata va fi din nou validata.

Avantaje

a. depaseste abilitatea intuitiva a unei singure persoane

b. reprezinta o consecinta a comportamentului (raspunsului) unui numar mare de persoane fata de continutul itemilor si poate detecta astfel itemi discriminativi pentru respectiva trasatura, care sunt departe de a fi evidenti de la sine. Prin aceasta metoda a fost construita, de exemplu, scala de socializare din CPI.

Apare o cerinta foarte importanta legata de aceasta modalitate de selectie, anume aceea a unei mari acurateti in selectionarea loturilor criteriu de subiecti, cazul contrar conducand spre selectii gresite, de itemi irelevanti.

Concluzionand, in cadrul acestei metode relatia empiric stabilita intre itemi si un criteriu extern si nu continutul manifest al itemilor determina selectionarea acestora pentru chestionarul final. Un item va fi inclus in test daca este capabil in mod empiric sa diferentieze cele doua loturi, indiferent daca raspunsurile subiectilor par paradoxale (relatia cu criteriul este obscura) sau directia lor pare absurda. Psihologul nu va fi preocupat de adevarul literal al raspunsului subiectului la item, ci interesul sau va fi orientat catre relatia dintre raspunsul subiectului la item si alte dimensiuni comportamentale implicite. Din aceste motive, scalele derivate empiric pot fi mai subtile si mai dificil de trucat decat cele rationale. Scaderea validitatii aparente/de continut (implicita acestui tip de scala) face ca testul sa fie mai greu acceptat de catre subiecti („nu inteleg de ce te intereseaza acest lucru” sau „de ce acest aspect are relevanta pentru angajarea mea”) si mult mai dificil de explicat nespecialistilor care presupun existenta unei relatii directe intre item si constructul investigat.

Aceasta metoda de selectarea itemilor intr-un chestionar devine decisiva atunci cand se pune problema utilitatii predictive a instrumentului in raport cu diferite criterii, deci pentru construirea unor chestionare de tip vocational, clinic sau pentru masurarea unor trasaturi care sunt marcate de prejudecata mentalitatii comune.

3. Metoda analizei factoriale sau a criteriului intern

Pune accent pe analiza criteriului intern, respectiv pe tehnici statistice care permit ca, odata cu identificarea unui factor care apare ca dimensiune responsabila de variatia semnificativa a comportamentului, sa construim si o scala pentru a defini psihologic si a evalua respectivul factor.

Pasi

a. construirea pe baze apriori a unui lot relativ mic de itemi (celelalte metode presupuneau o selectie finala dintr-un numar initial mare de itemi posibili), itemi ce par sa fie strans legat de factorul vizat

b. acesti itemi sunt administrati unui numar mare de subiecti, testati adesea in paralel si cu alte instrumente semnificative in raport cu factorul-dimensiunea vizata

c. se realizeaza o intercorelare a itemilor, matricea rezultata fiind analizata factorial, rotata conform procedurii alese si obtinandu-se astfel o clusterizare care este responsabila de un anumit cuantum al variatiei comportamentului subiectilor testati

d. se determina incarcatura factoriala a fiecarui item (corelatia cu fiecare factor rezultat)

e. vor fi selectati pentru scala finala acei itemi care au cea mai inalta incarcatura factoriala.

Rezultatul va fi o solutie structurala simpla, in care fiecare factor este responsabil pentru o anumita trasatura.

In aceasta metoda pot interveni erori datorate metodei de analiza factoriala sau datorita lipsei de distinctivitate conceptuala intre structura si fenomen. Astfel, abilitatea cercetatorului consta in analiza semnificatiei psihologice a itemilor care structureaza un anume factor, pentru a da consistenta psihologica, sens calitativ produsului analizei cantitative. Majoritatea chestionarelor contemporane sunt construite cu ajutorul acestei metode, existand chiar tendinta de fi pus sub semnul intrebarii orice chestionar care nu a fost supus analizei factoriale.

Avantaje si dezavantaje

Avantajul principal al unei astfel de scale este puritatea factoriala si omogenitatea sa, ceea ce inseamna ca scoruri egale semnifica performante echivalente la testul respectiv (deziderat central pentru orice instrument de psihodiagnostic).

Dezavantajul testelor factoriale vine din faptul ca scalele factoriale nu relationeaza suficient de flexibil si relevant cu comportamentul viu, deci cu modele comportamentale complexe in care factorul respectiv apare doar ca una dintre dterminante (fapt acuzat adesea de psihodiagnosticienii de orientare clinica).

In sfarsit, un caz special de strategie de construire a chestionarelor de personalitate este cel al abordarii lingvistice, care este prezentat detaliat la capitolul privind abordarea Big Five.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 816
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site