Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


DECIZIA - aplicatie

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Licenta Psihologie iulie 2010
SURSE DE STRES IN MESERIA DE PROFESOR
Abordarea neopsihanalitica - Teoria personalitatii la Carl Gustav Jung
Copilul supradotat
PERSONALITATE LA CULOAREA GALBEN: INDRAGOSTITI DE DISTRACTIE
FUNCTIILE CEREBRALE COMPLEXE
METODE si TEHNICI DE CERCETARE A SENZATIILOR
Elemente de semiologie - Tulburari cantitative (Paramnezii)
CHESTIONARUL SCHMIESCHECK - Manual
Creativitatea


DECIZIA - aplicatie

In viata de zi cu zi suntem pusi mereu in situatia de a lua decizii; in acest proces un rol determinant il au mecanismele cognitive.

Au fost propuse doua categorii de modele pentru a explica comportamentul decizional:




  • modele normative: presupun ca in luarea deciziei subiectul uman este omniscient (cunoaste toate posibilitatile disponibile si consecintele lor), dispune de resurse suficiente de timp si calcul si se comporta rational, cautand intotdeauna sa aleaga varianta optima. Ele arata cum ar trebui sa se decida. Viata reala contrazice de regula aceste modele.
  • modele descriptive: descriu comportamentul decidentului real, traind intr-o lume complexa, si dispunand de resurse computationale limitate. Au validitate ecologica crescuta si sunt cunoscute drept modele ale rationalitatii limitate.

Termenul de rationalitate din aceasta sintagma ne atrage atentia ca logica nu este totusi exclusa din procesul decizional (mai ales daca alegerea se face intre variante eterogene).

Termenul de limitata pe de alta parte ne atrage atentia ca decidentul recurge la diverse euristici de decizie si isi creeaza o reprezentare mintala simplificata a alternativelor intre care trebuie sa opteze. El alege nu neaparat varianta optima, ci varianta satisfacatoare (in raport cu anumite criterii apreciate ca relevante).

ex. cumpararea unei masini. Din optiunile disponibile, o persoana,    presata de timp, avand si alte lucruri de rezolvat, va alege una care satisface un numar minimal de criterii (ex. este la un pret bun si consuma putin). Sau optiunea pentru o facultate, pentru o slujba sau pentru un partener.

Optiunea pentru o alternativa sau alta variaza in functie de    o serie intreaga de factori cognitivi (scheme si scenarii cognitive) sau non-cognitivi (ex. valori, preferinte). Dar o data luata decizia alternativa aleasa capata consistenta si credibilitate in ochii decidentului in primul rand, prin justificarea ei, prin tendinta de a rationaliza. Montgomery (1983) afirma ca subiectul alge varianta pe care o poate argumenta suficient, astfel incat sa inlature un eventual conflict cognitiv.

O serie de date experimentale au aratat ca in calculul asupra posibilitatilor si implicit in luarea deciziei sunt implicati o serie de factori cognitivi (M.Miclea, 2003):

scufundarea deciziei intr-o schema cognitiva

prototipicalitatea alternativelor

ancorarea alternativelor

disponibilitatea in memorie (accesibilitatea alternativelor)

retroevaluarea (postevaluarea) alternativelor

eroarea juctatorului



1. Scufundarea deciziei intr-o schema cognitiva (efectul de framing incadrare - A.Tversky si D.Kahneman). Termenii folositi in prezentarea alternativelor influenteaza decizia, pentru ca termeni diferiti activeaza scheme cognitive diferite.

ex. oamenii joaca la loto pentru ca jocul se prezinta in termeni de „castig”, nu de pierdere, desi probabilitatea de castig este mult mai mica decat probabilitatea de a pierde.

2. Prototipicalitatea alternativelor. In contextul deciziei, cu cat valoarea de prototipicalitate (prototipul = exemplarul-tip) a unei alternative este mai mare, cu atat probabilitatea care i se atribuie este mai mare.

Ex. putem aprecia ca este mai probabil ca un fumator de peste 55 de ani sa sufere un atac de cord decat ca un om sa sufere un atac de cord

Fireste asumptia prototipicalitatii poate fi invalidata de interventia altor factori cognitivi (ex. cunostintele de statistica)

3.„Ancorarea” alternativelor (Tversky si Kahneman, 1974)

Ex. ancorele influenteaza deciziile profesorilor la un colocviu; de aceea studentii ar trebui sa inceapa cu ce cunosc mai bine.

Nota. Nu merge intotdeauna

4.Accesibilitatea alternativelor (Tversky si Kahneman, 1973; Anderson, 1985). Cunostintele de care dispune sistemul cognitiv nu sunt la fel de usor accesibile; unele pot fi reamintite mai usor (ex. prototipul), altele mult mai greu. Oamenii tind sa acorde o probabilitate (frecventa) mai ridicata variantei sau evenimentului care este mai usor de reamintit.

Studiile s-au realizat pe itemi lingvistici (fiind permis un control mai bun al variabilelor).

Ex. unor subiecti li s-a cerut sa estimeze frecventa cuvintelor englezesti care se termina in „ing”, iar altor subiecti frecventa cuvintelor care contin litera „n” in penultima pozitie (prima categorie este o submultime a acesteia). Particula „ing” marcheaza in limba engleza diverse timpuri verbale, ca atare valoarea sa de activare este mai ridicata; subiectii au estimat frecventa cuvintelor terminate in „ing” ca fiind mai ridicata.

5.Post-evaluarea alternativelor. Daca au luat o decizie si s-a dovedit una proasta, oamenii tind sa se invinovateasca pentru a nu fi observat „evidentul”; cunoasterea deciziei corecte distorsioneaza aprecierea dificultatii initiale a deciziei in sensul subevaluarii ei.

6.Eroarea jucatorului („gambler fallacy”). Este o eroare frecventa facuta de pasionatii jocurilor de noroc si consta in combinarea eronata a probabilitatilor independente.

Ex. daca din 15 aruncari ale zarului fata 6 a iesit de 14 ori, asta nu ne spune nimic despre probablitatea de a obtine la a 15-a incercare tot fata 6. Am fi tentati sa credem ca fata 6 si-a epuizat probabilitatile de aparitie.

Sau daca o femeie a avut pana acum cinci fete si este din nou insarcinata, putem fi tentati sa credem ca de data asta va fi baiat.

Activitate practica:

Pentru testul de CAPACITATE DECIZIONALA – COGNITROM,

analizati erorile decizionale posibile in fiecare din cele 14 situatii






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 681
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site