UNIVERSITATEA HYPERION BUCURESTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SOCIOLOGIE

LUCRARE DE LICENTA

CONSUMUL DE DROGURI LA ADOLESCENTI

MOTIVATII SI MEDIU FAVORIZANT

I. IMPORTANTA TEMEI CERCETATE

Analiza evolutiei specifice societatii romanesti actuale evidentiaza faptul ca fenomenul delincvential se agraveaza si se extinde tot mai mult. Cresterea frecventei si diversificarea infractiunilor de orice fel influenteaza negativ structura si stabilitatea grupurilor sociale securitatea vietii indivizilor. Contradictiile si disfunctiile survenite in aceasta perioada de tranzitie traversata de societatea romaneasca, anomia structurilor sociale si politice, slabirea controlului social si efectele dizarmonice ale trecerii la economia de piata, determina frecvente acte de incalcare a normelor si regulilor de convietuire sociala, criminalitatea dobandind noi forme de manifestare. Aceste disfunctii survenite in sistemul institutional si politic au generato sporire a fenomenelor de demoralizare, dezorganizare, inadaptare si marginalizare a unor indivizi sau grupuri sociale. Acumularea treptata a situatiilor de frustrare sociala, discrepanta tot mai accentuata dintre aspiratiile individuale si posibilitatiile oferite de societate, starea de anomie sociala caracteristica societatii noastre (ineficienta multor norme sociale si juridice, lipsa unor criterii ferme de apreciere sau sanctionare a indivizilor etc.), toleranta si permisivitatea instantelor de control social fata de diversele manifestari antisociale influenteaza pregnant fenomenul delincvential in ansamblul sau.

Un fenomen de natura infractionala extrem de periculos si distructiv este cel al consumului si traficului de droguri.

Debutul "oficial" al consumului de droguri in Romania poate fi trasat aproximativ din momentul embargoului impus Iugoslaviei in anul 1990, cand ruta obisnuita a tranzitului drogurilor din Orient inspre Occident a fost deviata prin Romania. Initial un punct pe traseul parcurs de narcotice, tara noastra s-a transformat treptat intr-o piata de consum, iar pentru a satisface cererea crescanda de substante psihotrope, o cantitate tot mai mare din drogurile ce initial doar tranzitau acest teritoriu si-au stopat drumul spre Occident in scopul de a fi comercializate in tara.

Concomitent cu transformarea Romaniei dintr-o tara de tranzit al drogurilor intr-o tara de consum datorita cresterii rapide a numarului de dependenti, atitudinea societatii fata de aceasta problema a fost mai degraba stagnanta, osciland mereu intre totala indiferenta si ostracizare. Prin urmare, consumul de droguri este considerat in continuare un fenomen periferic riscand ca prin ignorare sa se agraveze pana in punctul in care situatia va scapa de sub controlul autoritatilor (daca nu e deja prea tarziu). Cu alte cuvinte, in lipsa unor masuri adecvate, consumatorii obisnuiti de substante psihotrope usoare vor trece intr-un timp relativ scurt la consumul de psihotrope puternice, situatie din care rareori mai exista drum de intoarcere. Socant este faptul ca "initierea" se face de la varste din ce in ce mai fragede, adolescentii fiind o prada usoara in fata dealer-ului, datorita faptului ca adolescenta coincide cu grave "turbulente", datorate numeroaselor transformari de ordin fizic sau psihic pe care le presupune acest ciclu de viata. In consecinta, o societate nepregatita sa recunoasca in mod oficial problema cu care se confrunta si sa demareze programe reale, adecvate pentru a tine sub control consumul de droguri (in prezent nu mai putem spera la o stopare a fenomenului) nu poate oferi pregatirea necesara unui personal specializat in acest domeniu. Astfel, lipsa personalului specializat, frica de penalitatile legii, cat si educatia deficitara a adolescentilor in privinta consumului de droguri nu fac decat sa accentueze cresterea numarului de consumatori, creandu-se astfel un cerc vicios.

Scopul realizarii studiului

Cresterea consumului de droguri in randul adolescentilor din Romania este un fenomen alarmant pe care il semnaleaza la ora actuala tot mai multe studii. Conform definitiilor clasice, orice drog este o "substanta psihoactiva", deci influenteaza direct dispozitia psihica, starea de sanatate mintala si, implicit, comportamentul consumatorilor. Adolescentii sunt in mod special sensibili din punct de vedere psihologic; in plus, efectele consumului de droguri la varsta adolescentei au efecte majore asupra biografiei consumatorului putand influenta in mod decisiv alegerile acestuia si, prin aceasta, viitorul profesional, familial si social al tanarului. Studiul de fata urmareste sa determine care sunt efectele consumului de droguri asupra starii psihice a adolescentilor ce consuma diverse substante psihoactive, precum si sa determine existenta unor anumite caracteristici sociale sau demografice ce pot semnala din timp riscul crescut de consumare de substante psihoactive: adolescenti proveniti din familii dezorganizate, relatii conflictuale cu parintii, etc.

De asemenea, s-a urmarit formarea unei imagini generale asupra starii si caracteristicilor actuale ale consumului de droguri in mediul scolar din municipiul Arad: drogurile cele mai utilizate, modul de procurare a acestora, etc.

Obiectivele studiului

Determinarea efectelor consumului de droguri asupra starii psihice generale a adolescentilor. Identificarea principalelor tipuri de droguri si modalitati de consum practicate la ora actuala in mediul scolar investigat. Compararea gradului de anxietate prezent la adolescentii consumatori de droguri cu cel al colegilor neconsumatori. Identificarea nivelelor de depresie existente la adolescentii investigati si a diferentelor induse de consumul de droguri. Determinarea diferentelor existente in nivelul stimei de sine la adolescentii consumatori comparativ cu cei neconsumatori de droguri. Caracteristicile socio-familiale ale grupului de consumatori investigati. Principalele tendinte de consum manifestate in mediul scolar investigat. Identificarea motivelor care favorizeaza inceperea consumului de droguri in randul adolescentilor.

II.CADRU TEORETIC

II.1. DEFINIREA NOTIUNII DE DROG

In sens farmacologic, drogul, este o substanta utilizata sau nu in medicina, a carei folosire abuziva poate avea ca si efect dependenta fizica si psihica sau tulburari grave ale activitatii mentale, ale perceptiei si ale comportamentului. "Multe dintre substantele care astazi sunt cauza problemelor de adictie, daca ar fi folosite intr-un mod adecvat, pot atinge cote inalte de eficacitate in tratarea unor boli sau in ameliorarea durerii" (Sanchez si Rodriguez-Garcia, 2000, p.8).

Drogurile, in vremurile noastre, au devenit una din cele mai mari preocupari sociale, ele mergand mana in mana cu problemele de sanatate individuala.

"Termenul de drog/ psihotrop desemneaza orice substanta de origine naturala sau artificiala susceptibila sa modifice intr-un mod oarecare activitatea psihicului si comportamentul uman. Aceste substante actioneaza asupra SNC, influentand inegal, selectiv si global atat functiile psihice cele mai vechi filogenetic, ca functiile instinctive, cat si pe cele mai evoluate si mai diferentiate, ca procesele mintale si emotionale" (Ciurezu si Timofte, 1973, p. 13). Deosebirea intre psiotrope si droguri este legata de cultura, de istorie, de moda si de legislatie mai mult decat de farmacologie (Postel, 1998).

Cu alte cuvinte, drogurile/psihotropele sunt substante a caror activitate farmacologica implica efecte predominante asupra proceselor mintale si emotionale in momentul in care substanta este absorbita de un organism viu. Drogurile sunt folosit de catre adolescenti pentru ca nu au o informare foarte buna cu privire la efectele dezastruase pe care le implica acesta. In ciuda evidentei daunatoare, noile tehnologii incearca sa foloseasca aceste droguri si in scopuri medicale. Experimentarea acestora fara indrumare specializata, poate fi fatala (in cazul supradozei) sau poate duce la o dependenta totala chiar si de la prima doza (heroina, morfina).

II.2. SCURT ISTORIC

In vechile societati, drogurile erau utilizate in scopuri medicale sau ritualice, ele fiind un factor de comunicare intre intre membrii unui grup si zei. Practic acest fenomen a existat din toate timpurile. De exemplu, opiumul, care la greci era considerat un simbol al zeitei fecunditatii, Demeter, era folosit ca analgezic pentru a calma durerea, tusea sau diareea. Efectele anestezice si euforice ale opiumului erau cunoscute atat de Sumerieni (4000 i.H.) cat si de Egipteni (2000 i.H.) (Rehman, 2001). De asemenea a fost mentionat si in textele medicilor asirieni cat si de medicul Hipocrate ca pe o planta medicinala puternica.

In epoca se credea ca daca opiaceele erau administrate intravenos nu cauzau dependenta. Febra morfinei se extindea in societate, membrii acesteia considerau ca este de bon-ton sa se injecteze in public in timpul petrecerilor, activitate care a fost un timp frecventata doar de cei din inalta societate. In momentul in care morfina a patruns in lumea de jos, drogul si-a pierdut din caracterul sau medical, devenind pe rand atat o problema a politiei cat si o tema de sanatate publica. Planta de Cannabis Sativa este mentionata documentar in China pe la anii 2700 i.H, iar Atharva Veda considera aceasta planta ca pe o ambrozie divina care a cazut din ceruri. (Sanchez si Rodriguez-Garcia, 2000).

In anul 1943, chimistul elvetian Albert Hoffman o obtinut prin sinteza diethylamida acidului lisergic, pe care l-a numit LSD 25. El a extras acidul lisergic din "Claviceps purpurea", un parazit al secarei (Hoffman, 1979).

Toximania ca si fenomen social a luat amploare mai intai in America prin miscarea hippy (incetosata de norii de canabis si imbibata in LSD), la mijlocul anilor '60, miscare inscrisa intr-un context dublu: socioeconomic cu criticile din cadrul The American way of life, si politic vis--vis de razboiul din Vietnam. Atunci s-a afirmat aversiunea fata de societatea capitalista si de alienarea materiala, filosofia subiacenta fiind cea a nonviolentei, a intoarcerii in sanul naturii cat si o mai profunda intelegere fata de celalalt. "In 1961, Cannabisul, a fost inclus pe lista anexa a Conferintei ONU privind stupefiantele (Sanchez si Rodriguez-Garcia, 2000, p.95)". Tot in aceasta perioada a inceput un proces de interzicere a amfetaminelor, fapt care a condus la aparitia laboratoarelor clandestine (Sanchez si Rodriguez-Garcia, 2000).

Anii '70 marcheaza o noua etapa, cea a "prafurilor" cat si includerea THC-ului pe lista anexa Conventiei Internationale cu privire la substantele psihotrope (Sanchez si Rodriguez-Garcia, 2000). Este epoca prefacerilor de factura legislativa in marea majoritate a tarilor europene, prin prevederi care sanctioneaza traficul de droguri si integreaza in mod progresiv notiunea de ingrijire prin crearea unor institutii specializate. "Conventia de la Viena, din 1971, asupra psihotropelor, destinata sa limiteze abuzurile si problemele de sanatate publica, este calchiata pe conventia din 1961 asupra stupefiantelor. Legislatia tinde sa rezerve substantele cele mai active unei utilizari controlate medical" (Postel, 1998, p. 440). Incep sa apara derivatii de amfetamina (PMA, DMA, TMA, MDA, MDMA, DOM, STP) (Sanchez si Rodriguez-Garcia, 2000).

In anii '80 consumul de heroina a fost cel mai ridicat, devenind o problema nationala cu care se confruntau diferite state, la fel de utilizat era si MDMA (metilendioximetamfetamina) (Sanchez si Rodriguez-Garcia, 2000).

In anii '90, unele medicamente (barbiturice si tranchilizante amestecate cu alcool) sunt folosite in contraindicatii. Supranumita "toxicomanie a saracului" (Ferreol, 2000, p.120), ea se afla in legatura cu caracterul precar al vietii, cu pierderea reperelor, cu absenta unor reguli care altadata erau generale.

In prezent se poate spune ca, omul zilelor noastre a stiut sa profite de aceasta situatie noua, in ceea ce priveste domeniul emenciparii sau al independentei, consumul drogurilor fiind in plina expansiune si mai presus de toate se incearca, in unele tari o normalizare a consumului de droguri usoare.

II.3. DESCRIEREA PRINCIPALELOR TIPURI DE DROGURI[1] SI A EFECTELOR ACESTORA

DEPRESIVE ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL[2]

Opiacee - (opium, morfina, heroina)

Barbiturice si Tranchilizante.

Opium (Papaverum Somniferum)

Opiumul este un drog narcotic care se obtine dintr-un mac cunoscut ca "floarea alba a somnului" (Papaverum Somniferum), originar din Asia Mica. Capsulele acestei plante contin opium. Afganistanul este primul producator de opium din lume. Opiumul este un amestec de gume, rasini, zaharuri si alcaloizi (cu efecte importante asupra organismului).

Alcaloizi opiumului pot fi clasificati in doua grupe importante in functie de actiunea pe care o produc si de compozitia chimica fiecaruia dintre ei:

• morfina, codeina si tebaina care actioneaza asupra SNC, sunt analgezice, narcotice si produc dependenta
• papaverina, care actioneaza asupra sistemului muscular, producand relaxarea muschilor si nu este adictiva

Mod de consumare

Opiumul se poate consuma prin ingestie (oral) in amestec cu diferite alimente, bauturi sau fumat. "Pipa de opium"- instrumentul obligatoriu pentru acest lucru este alcatuita dintr-o casoleta de mici dimensiuni din lut in care se arde opiumul, legata de un tub de aproximativ patruzeci de centimetri. Opiumul se topeste la o sursa de caldura puternica, iar vapori produsi in timpul arderii sunt inhalati.

Efecte ale consumului de opium

Dependenta pe care o produce consumatorului nu este rapida si intensa, totusi consumul unor mari cantitati de alcool impreuna cu opium poate provoca coma si moartea.

Efecte asupra aparatului respirator

Micsorarea frecventei respiratiei si a cantitatii de aer inspirat, cauzeaza oxigenarea redusa a organismului; consumul regulat de opium favorizeaza aparitia unor congestii pulmonare, a astmului sau emfizemului pulmonar.

Efecte asupra SNC

Initial se produce o stare de euforie si o senzatie de betie intensa, care se transforma repede intr-o toropeala a simturilor; scade coordonarea musculara si acuitatea senzoriala; are loc o depresie generalizata a reflexelor, inclusiv a celor medulare, datorita diminuarii raspunsului hipotalamic, o expresie a acestui fapt este contractarea pupilei.

Efecte asupra aparatului digestiv

Se produce o relaxare a muschilor stomacului si intestinului, scade secretia digestiva si creste presiunea din caile biliare; se atenueaza activitatea intestinului, a miscarilor sale si de aceea opiumul a fost folosit in tratamentul diareei, deoarece produce o constipatie severa.

Efecte asupra aparatului genito-urinar

Se produce o crestere a fortei de contractie a vezicii, ceea ce se manifesta printr-o descrestere a fluxului urinar; scade productia de hormoni masculini (testosteronul); la femei, consumul produce o inhibitie a procesului de ovulatie

Morfina

Morfina este un alcaloid care se afla in opium. Morfina se prezinta sub forma unei pulberi cristaline de culoare alba, fara miros si cu gust amar. Morfina este un psihodisleptic, o substanta care produce tulburari ale activitatii mentale, dar si un analgezic, sedativ puternic si anxiolitic, capabil sa faca sa dispara teama si senzatia de durere, indiferent de natura acesteia.

In organismul uman exista receptori opioizi aflati in SNC, in hipotalamus si in maduva spinarii.

Mod de consumare

Morfina se intalneste in traficul ilicit sau in circuitul legal al stupefiantelor sub forme diferite: pulbere, solutii injectabile, comprimate, introducandu-se in organism pe cale orala sau injectata, de unde trece in sange si ajunge foarte repede in SNC.

Efecte ale consumului de morfina

Morfina este un drog care creeaza repede toleranta, ceea ce face necesara cresterea dozei, euforia si diminuarea durerii pe care le provoaca la inceput drogul sunt inlocuite de nevoia continua de a-l consuma. Morfina provoaca o toleranta incrucisata, adica orice persoana care tolereaza un anume opiaceu va tolera in aceiasi masura un alt compus din aceiasi clasa. Morfina produce analgezie, somnolenta, schimbari ale starilor sufletesti si confuzie mentala. Deoarece morfina induce o stare depresiva asupra centrului respirator face ca atunci cand este administrata in doze mari, sa poata incetini frecventa respiratorie pana la un asemenea punct incat sa produca moartea. Efectul miotic al morfinei este atat de evident incat se spune ca pupilele devin "cat gamalia acului".

Heroina (diacetilmorfina)

Heroina este analgezicul cel mai puternic care se cunoaste, fiind mai puternic decat morfina. Cu toate acestea efectele ei dureaza mai putin.

In stare pura, heroina se prezinta sub forma unei pulberi cristaline, albe, inodore, desi aspectul sau poate varia in functie de procesele de purificare la care a fost supusa. Heroina dezvolta dupa doze mici toleranta si creeaza o adictie fizica si psihica extrem de mare. Heroina care ajunge la consumatori are o puritate necunoscuta si variabila, nu este pura deoarece contine diferite impuritati, unele provin din opium, altele din diferite substante folosite la prepararea sa (glucoza, zaharuri, lactoza, curry, sosuri si prafuri de supe, drojdie, efedrina, praf de ghips si caramida), iar continutul de diacetilmorfina poate oscila de la 5% pana la 70%. Heroina "dilueaza", adica se amesteca cu alte substante cu scopul de a mari cantitatea de drog si astfel profitul.

Mod de consumare

Injectata - modul cel mai obisnuit; se incepe cu injectii subcutanate, dupa care se injecteaza direct in vena, pentru ca efectele sunt imediate, deoarece drogul ajunge intr-o fractiune de secunda la creier prin sistemul circulator. Aceasta metoda presupune niste elemente necesare: inainte de a fi injectata in vena cu o seringa, heroina este dizolvata in apa, suc de lamaie sau apa distilata si incalzita intr-o lingurita; la consumatorii obisnuiti, este foarte frecvent intalnit, ca zonele folosite pentru administrarea drogului prin injectare sa prezinte plagi, abcese, infectii; nu este posibila injectarea de mai multe ori intr-o vena, in acelasi loc. De aceea, consumatorii se vad obligati sa mearga pe traiectoria venei, iar daca nu se poate o vor face in picioare in zona inghinala; folosirea unei seringi de mai multe persoane implica riscul infectarii cu virusul HIV (Baciewicz, 2002). Fumata - (la folie) heroina este asezata pe o folie de staniol, care se incalzeste cu o bricheta si se aspira fumul care rezulta din ardere, de obicei, cu seringa, careia i se scoate tija de impingere. Prizata - heroina este aspirata pe nas si prin mucoasa nazala si fluxul sanguin, ajunge la creier, efectele fiind imediate ca si in cazul injectarii

Efecte ale consumului de heroina

Heroina produce dependenta mai repede decat morfina indiferent de modul de administrare, inhiba apetitul si faciliteaza dezhidratarea organismului, consumatorul pierzandu-si obiceiurile alimentare, ceea ce favorizeaza dezvoltarea bolilor datorita scaderii imunitatii organismului. Dependenta este atat de puternica, incat la putine ore dupa ultima doza se instaleaza sindromul de abstinenta (sevrajul). Simptomele cele mai uzuale sunt: neliniste generala, agitare, transpiratie, micsorarea pupilelor, tremuraturi si spasme, dureri musculare si osoase. Sindromul de abstinenta, sevrajul, variaza in functie de consumator si gradul sau de dependenta.

Barbituricele si tranchilizantele

Sunt substante chimice care scad activitatea functiei cerebrale si produc dependenta fizica si psihica daca se consuma timp indelungat sau in doze mai mari decat cele necesare. In doze mici se folosesc pentru tratarea insomniei, a anxietatii si durerii, iar efectele lor sunt sedarea si inducerea somnului. Iar in doze mari pot duce la coma si/sau moarte. Se spune despre barbiturice si tranchilizante ca sunt drogurile cu cea mai mare raspandire in epoca moderna.

Din punct de vedere farmacologic exista doua mari grupe de substante: barbituricele benzodiazepinele si tranchilizantele.

Barbituricele

Medicamente derivate din acidul barbituric (combinatie intre acidul uric si cel malonic) care are ca afect sedarea cerebrala. Actioneaza asupra oricarui sistem al organismului care foloseste energie. In functie de doza si formula pot avea efecte sedative (tranchilizante), hipnotice (induc somnul), anticonvulsive sau anestezice.

Tranchilizantele

Substante folosite in tratamentul anxietatii si al insomniei, pentru a substitui barbituricele care s-au aratat a fi mult mai periculoase si adictive decat se credea la inceput.

Tranchilizantele se impart in functie de durata efectelor lor:

durata scurta de actiune - triazolamul

durata intermediara de actiune - lorazepamul, alprozalamul

durata lunga de actiune - diazepamul, flunitrazepam, clorazepanul

Mod de consumare al barbituricelor si tranchilizantelor

Deoarece barbituricele si tranchilizantele sunt substante folosite in scop terapeutic, ele se prezinta sub forma de comprimate, capsule, picaturi, granule, fiole si supozitoare, astfel ca se consuma pe cale orala, intravenoasa sau rectala.

Administrarea impreuna cu alcool sau opiacee sunt foarte periculoase deoarece efectele acestora se intensifica si poate surveni coma sau moartea.

Efecte ale consumului de barbiturice si tranchilizante

Barbituricele si tranchilizantele produc o dependenta foarte mare. Daca se intrerupe brusc administrarea acestor substante, apare sindromul de abstinenta caracterizat prin anxietate generala, dureri de cap, insomnie, alterari ale ritmului cardiac, tremuraturi, halucinatii, confuzie mentala.

Dupa o perioada indelungata de consum de barbiturice si/sau tranchilizante efectele pot fi si mai daunatoare.

Tulburari psihice - somnolenta, alterari ale memoriei, dificultati de concentrare, irascibilitate, confuzie si deteriorare intelectuala.

Tulburari neurologice - vertij, perturbari ale sistemului nervos, letargii, dificultate in articularea cuvintelor

Tulburari gastrointestinale - anorexie, iritarea mucoasei stomacale, iritabilitate intestinala.

STIMULENTI AI SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

Amfetamina / Cocaina

Amfetamina

Compus sintetic inrudit chimic cu efedrina, alcaloid natural care se gaseste in plantele din familia Efhedracee.

Prezentarile cele mai obisnuite ale derivatiilor de amfetamina

Sulfatul de amfetamina, cea mai obisnuita forma de prezentare, sulfatul de dexamfetamina (dexedrina), metilamfetamina sau metamfentamina (metedrina, SPEED), metilenodioxiamfetamina (MDA - pastila dragostei), metilenodioximetamfetamina (MDMA).

Mod de consumare

Amfetamina, se prezinta sub forma de tablete, capsule sau sub forma de pulbere. Sulfatul de amfetamina se poate consuma pe cale orala, intravenoasa sau se prizeaza.

Efecte ale consumului de amfetamine

Amfetaminele actioneaza asupra SNC si au efecte care provoaca euforie; o intoxicatie usoara poate avea efectele unei betii: chef de vorba, lipsa de coordonare, insomnie, gura uscata; o intoxicatie grava poate altera ritmul cardiac asa de mult incat poate surveni moartea.

Amfetaminele prezinta urmatoarele interactiuni:

• efectul lor creste daca este ingerat
• intarzie absorbtia barbituricelor, atunci cand sunt luate impreuna

In functie de doza consumata amfetaminele pot avea urmatoarele efecte:

La doze mici: euforie, inlaturarea somnului si scaderea apetitului, imbunatatirea aparenta a starii fizice si intelectuale, cresterea ritmului respirator si dilatarea bronsica, gura uscata, diaree si/sau constipatie, cresterea tensiunii arteriale si a temperaturii corporale, scade producerea de urina.

La doze mari sau administrate in mod continuu: iritabilitate si paranoia, halucinatii si delir, depresii (stop) respirator, aritmii cardiace si leziuni la nivelul inimii, inhibarea ejacularii, convulsii, coma, moartea.

Consumul frecvent de amfetamine mai poate produce depresie reactiva si psihoza amfetaminica.

Depresia reactiva poate aparea dupa ce s-a intrerupt administrarea drogului dupa un consum prelungit. In primele zile poate lua aspecte deosebit de grave cand consumatorul sufera crize depresive care il pot duce la sinucidere.

Psihoza amfetaminica poate aparea la persoane perfect normale, independent de faptul ca sunt consumatoare obisnuite de amfetamine sau persoane cu antecedente psihiatrice. Acestui tip de psihoza in mod obisnuit ii precede un episod paranoid caracterizat prin agitatie, iritatie si o crestere a perceptiei senzoriale cu halucinatii vizuale in special.

Cocaina (Clorhidratul de Cocaina)

Cocaina este un stimulent puternic al Sistemului Nervos Central, foarte asemanator in actiunea sa cu amfetaminele.

Mod de consumare

Prizarea este modul cel mai frecvent de consum al cocainei, efectul este imediat deoarece se absoarbe repede prin intermediul mucoasei nazale, dar poate fi si injectata subcutanat, fumata (crack-ul), deasemenea frunzele de coca se pot mesteca.

Efecte ale consumului de cocaina

Efectele produse de consumul de cocaina si derivatele sale depind de tipul de substanta consumat si de puritatea acesteia.

• fumatul crack-ului poate provoaca atac de cord sau stop respirator.
• amestecul de cocaina si heroina (speedball) este foarte periculos.

Efecte fizice generale care afecteaza consumatorii de cocaina: midriaza sau dilatarea anormala a pupilelor cu imobilizarea irisului, gura uscata, transpiratii abundente si cresterea temperaturii corporale, spasme musculare si tremurat, tulburarea ritmului cardiac: tahicardie, aritmie, hipertensiune arteriala, carenta de vitamine si scaderea apetitului, perforarea septului nazal ca urmare a prizarii cocainei, depresie si crize de anxietate, iritabilitate generala.

Cocaina prezinta o psihopatologie speciala care se manifesta prin trei tipuri de tulburari asupra consumatorilor:

Depresie reactiva care apare atunci cand se intrerupe administrarea drogului la un consumator obisnuit, depresie care poate dura mai multe saptamani si poate duce la sinucidere.

Psihoza cocainica se poate produce in mod spontan la persoane normale, fara sa fie in mod necesar, consumatori cronici. Se caracterizeaza prin halucinatii auditive (strigate, insulte) si vizuale (dedublare polidimensionala a obiectelor) care pot provoca stari de agresivitate extrema.

Sindromul lui Mangan sau microzoopsia care este un episod halucinant tactil, aproape specific cocainei, momentul in care, consumatorul simte pe pielea corpului si pe maini animale, insecte (furnici, paduchi). Halucinatia este atat de reala, incat cel care o are, incearca sa scape de aceasta prin orice mijloace.

SUBSTANTE CARE CONDUC LA PERTURBAREA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

Halucinogene - (LSD, Mescalina)

Canabis - (Marijuana, Hasis, Uleiul de Hasis)

Droguri de sinteza - (PCP, MPT, MDA, MDMA)

Halucinogene (psihedelice) sunt substante naturale in mare parte, care produc modificari importante si tranzitorii in procesul gandirii, cu efecte psihologice care duc la alterarea perceptiei.

Psihedelicele produc halucinatii prin distorsionarea realitatii, celor ce le consuma. Aceste distorsiuni constau in confuzia simturilor, fenomenul de sinestezie (inversarea perceptiei spatiului si timpului, consumatorul vede sunete si aude culori), perceperea imaginii are mult de suferit.

In functie de zona de actiune asupra mediatorilor chimici din creier, psihedelicele pot fi impartite in 4 categorii:

Psihedelice acetilcolinice - actioneaza asupra acetil colinesteraziei, enzima responsabila de conectarea creierului cu sistemul nervos periferic: fizostigmina, atropina, scopolamina, muscarina.

Psihedelice norepineferice - actioneaza asupra norepinefrinici cu rol de transmitatori chimici: droguri de sinteza, mescalina, miristicina si elemicina.

Psihedelice serotoninice - actioneaza asupra receptorilor serotoninei, neurotransmitator cerebral care regleaza perioada de somn si perceptia senzoriala: dietilamida acidului lisergic (LSD), dimetiltriptamina (DMT), psilocibina si psilocina, bufotenina, ololiqui (Morning Glory), harmina.

Mod de consumare

Este consumat sub forma unor bucati mici, patrate de gelatina, de culori diferite, impregnate cu substanta. Micropuncte (microdot) - tablete de forma unei gamalii de ac, lipite cu o banda adeziva pentru a putea fi taiate in momentul vanzarii. "Timbre" - coli de hartie absorbanta care sunt impregnate cu LSD si lasate sa se usuce. Fiecare coala este impartita in patratele de 5-6 mm care reprezinta o doza, care se tine pe/sau sub limba timp de 10-15 minute, dupa care timbrul este aruncat sau inghitit. Pe foita fiecarei doze sunt imprimate diferite desene, insa, de obicei, halucinatiile contin ca tema principala desenul imprimat pe "timbru".

Efecte ale consumului de substante halucinogene

Halucinogenele au o foarte buna absorbtie pe cale orala si efectele lor pot sa apara imediat, dupa ce au fost administrate, actiunea lor durand intre 2-8 ore. Efectele halucinogenelor nu sunt mereu aceleasi, ele se schimba in functie de starea sufleteasca si fizica a consumatorului.

Efectele resimtite in plan fizic la consumatorii de halucinogene sunt in general, midriaza sau dilatarea pupilelor, cresterea temperaturii corporale si a presiunii sangelui, senzatia de vertij, greturi si somnolenta, debilitate musculara, parestezii, mancarimi si furnicaturi pe piele.

Printre efectele resimtite in plan psihic la consumatorii de halucinogene, se numara: distorsiunea perceptiei si depersonalizarea, crize de panica si tulburari depresive cu episoade de nebunie. Consumatorul se crede urmarit si actioneaza violent sau se crede de neinvins, punandu-si viata in pericol in incercari de zbor, tulburarile mentale sau crizele de panica sau psihozele se pot repeta retroactiv, chiar daca o anumita perioada de timp nu s-a consumat LSD (flashback).

Cannabis Sativa

Planta este acoperita cu peri glandulari care secreta o rasina lipicioasa de culoare maro, ce contine printre multe alte substante, tetrahidrocannabiol (THC). THC este singura substanta halucinogena care provine din planta. Acidul tetrahidrocannabiolic se transforma in THC prin ardere, ca urmare a decarboxilarii. Din Canabis Sativa se obtin trei droguri diferite in functie de modul de preparare si conditionare:

• marijuana - se folosesc mugurii femelei amestecate cu/fara frunze.
• hasis - este folosita doar rasina pe care o produce planta.
• uleiul de hasis - distilarea hasisului cu solventi.

Mod de consumare

Toate cele trei tipuri de droguri se consuma prin fumare sau prin inghitire.

Efecte imediate ale consumului de Canabis Sativa.

Apare relaxarea musculara, care poate provoca pierderea coordonarii si a echilibrului, precum si cresterea timpului de reactie la stimuli, diminuarea fortei musculare si o usoara somnolenta. Dilatarea vaselor sangvine, datorita careia se produce inrosirea ochilor, cresterea pulsului si a ritmului inimii, uscaciunea gurii si reducerea cantitatii de saliva, uneori reactii de teama si neliniste, tuse si iritatii ale cailor respiratorii.

Efecte pe termen lung ale consumului de Canabis Sativa

Bronsita si boli ale aparatului respirator, anxietate, paranoia, alterari importante ale memoriei si capacitatii de concentrare, tulburari sexuale, alterarea functiei imunitare.

Droguri de sinteza

Drogurile de sinteza sunt derivati chimici numiti si analogi care reproduc efectele psihotrope, stimulante sau halucinogene ale altor droguri. Obtinerea acestor droguri de sinteza nu presupune necesitatea unor materiale sofisticate si nici cunostinte speciale de chimie, deoarece este de ajuns sa se schimbe usor structura chimica a unei substante pentru a se obtine un alt derivat chimic. Numarul substantelor ce poate fi produs este practic infinit, avand efecte toxice imprevizibile.

Mod de consumare

Se consuma de obicei pe cale orala dar poate fi si injectata, prizata sau inhalata. Consumul repetat de ecstasy cu un numar restrans de persoane si mereu acelasi duce la dependenta de grupul respectiv.

Efectele consumului drogurilor de sinteza

Alterari importante ale ritmului cardiac, palpitatii, tremuraturi si miscari involuntare ale partilor corpului, contractia involuntara a muschilor mandibulei care conduce la imposibilitatea de a deschide gura, pareze, senzatii anormale pe piele, uscaciunea gurii, transpiratie si greata, tulburari de vedere, halucinatii vizuale.

In cazul consumului cronic sau cand se iau mai multe pastile exista pericolul scaderii presiuni arteriale care poate provoca pierderea constiintei. Pe termen lung, pot provoca insomnie, oboseala, crize de anxietate, stari depresive, paranoia, halucinatii repetate, flash-back. II.4. DE LA CONSUM OCAZIONAL LA DEPENDENTA

In consumul de droguri, trecerea de la statutul de consumator ocazional la cel de dependent se face treptat, foarte fin, incat consumatorul pierde controlul asupra situatiei in care se afla, iar substanta pune stapanire pe el. Trecerea de la consum ocazional la dependenta urmareste cateva faze: consumul ocazional, consumul experimental, abuzul, toleranta, dependenta, sevraj.

Consumul ocazional - degustatorii la care consumul de droguri poate fi oricand intrerupt. In aceasta faza consumatorul detine controlul.

Consumul experimental - degustatorii devin foarte repede experimentatori; acestia fac experiente pe propriul organism privind actiunea diverselor droguri, din randul lor vor proveni cei care vor abuza de droguri periodic sau continuu.

Abuzul de droguri - utilizare excesiva, continua sau sporadica, incompatibila sau in relatie cu practica medicala, a unui drog (Organizatia Mondiala a Sanatati). Mai de vreme sau mai tarziu vor trece la substante tot mai puternice, de la fumare la prizare si cel mai periculos, la injectare, de la droguri usoare (cu risc scazut de dependenta) la droguri tari (cu risc foarte mare de dependenta), de multe ori luate in combinatie cu alcoolul (Baciewicz, 2002).

Toleranta, "apare ca urmare a administrarii repetate a unei substante si consta in disparitia treptata a efectelor acestei substante asupra organismului, astfel incat pentru a obtine efectul initial al substantei se impune cresterea progresiva a dozei" (Sanchez si Rodriguez-Garcia, 2000, p. 157). Aceasta situatie se inrautateste cand drogul este folosit in doze mari si pentru perioade lungi de timp (saptamani sau luni), si poate duce si la o utilizare mai frecventa (dependenta).

Dependenta, "stare fizica si/sau psihica ce rezulta din interactiunea unui organism viu cu o substanta psihotropa, caracterizata prin modificari de comportament sau reactii, insotite de nevoia de a lua aceasta substanta in mod continuu sau periodic, pentru a-i resimti efectele psihice si uneori pentru a inlatura suferinta" (Sanchez si Rodriguez-Garcia, 2000, p. 155). Exista doua tipuri de dependenta: dependenta psihica de o substanta si dependenta fizica de o substanta.

Dependenta psihica se caracterizeaza prin nevoia de a consuma un drog pentru a trai efectele drogului asupra psihicului. Drogul produce o stare emotionala euforica, iar o persoana dependenta in scurt timp va crede ca drogul este necesar pentru a fi in forma buna in toate activitatile cotidiene, iar obisnuinta poate deveni atat de mare incat acesta va simtii o nevoie obsedanta pentru drogul respectiv (Romila, 2003).

Dependenta fizica este o forma de dependenta, care apare cand corpul devine obisnuit cu drogul si cere doze tot mai mari pentru a obtine efectul farmacologic. Dependentul poate pierde foarte mult timp pentru a obtine substanta, a o consuma, ori pentru a se recupera din efectele ei (Romila, 2003). Dependenta este o nevoie severa pentru substanta ce interactioneaza cu abilitatea persoanei de a functiona normal, practic in aceasta faza substanta a pus stapanire pe toata existenta individului. Diagnosticul de dependenta de o substanta poate fi aplicat la toate clasele de substante cu exceptia cafeinei (Warren, 2000).

In momentul in care administrarea drogului este intrerupta brusc, dupa perioade lungi de consum, apare sevrajul, care se manifesta prin greturi, cefalee, neliniste transpiratii, insomnii. Severitatea sevrajului depinzand de drogul consumat. Sevrajul la heroinomani este cel mai intens resimtit, iar dependentul dezvolta un comportament antisocial (cu tot ce implica termenul) pentru a obtine doza necesara. Totusi trebuie facuta diferenta intre "toxicomanul inrait", care devine obsedat de produsul in sine si de achizitionarea unei doze, practic la acesta toate activitatile cotidiene se invart in jurul procurarii si consumarii substantei, si "consumatorul de ocazie", de tip recreativ pentru care nu se pune problema de aprovizionare, ocaziile fiind foarte rare (Ferreol, 2000). "Toximania si comportamentul delincvent merg mana in mana (Ferreol, 2000, p.76)".

Tratamentul dependentilor necesita eforturi uriase atat din partea dependentului, a familiei acestuia cat si din partea personalului specializat, deoarece primele 12 luni, dupa perioada de dependenta sunt critice datorita riscului de recadere foarte mare (Romila, 2003). Practic, daca dependenta fizica trece, dependenta psihica va ramane pentru totdeauna, iar riscul unei recaderi este foarte mare.

II.5. CERCETARI ANTERIOARE PRIVIND CONSUMUL DE DROGURI - STUDII SI REZULTATE

      Stanislav Grof in perioada 1957-1974 a realizat experimente spectaculoase si adesea socante folosind LSD si alte substante psihedelice. In aceasta perioada el a condus circa 3.000 de sedinte psihedelice si a studiat insemnarile din astfel de experimente a circa 2.000 de colegi (psihiatri si psihologi) din Europa si SUA. Mai tarziu, din cauza legislatiei restrictive cu privire la LSD (in SUA), el a fost nevoit sa renunte la terapia psihedelica si a imbratisat metode terapeutice care genereaza stari asemanatoare, fara substante chimice sau droguri.

Rezultate

In timpul sedintelor cu LSD, subiectii traiesc experiente ale mortii si renasterii si ajung la sentimente de uniune cosmica. Ei evolueaza in lumi in care domina aparitii divine sau demonice. Deseori relatarile lor corespund, in mod surprinzator, cu descrierile din scrierile sacre ale marilor religii sau din textele mistice ale civilizatiilor arhaice (dinainte de Hristos).

Sedintele psihedelice lungi sunt dominate de emotii, sentimente si fantasme sexuale. Uneori experientele sexuale ajung pana la manifestari sadice sau tendinte spre perversiuni.

Experientele religioase si mistice reprezinta categoria cea mai interesanta si stupefianta a fenomenelor determinate de LSD. Incidenta lor pare direct legata de numarul sedintelor la care subiectul a participat deja si de doza administrata.

      Cercetare realizata de Institutul pentru Cercetari Sociale din America si Universitatea din Michigan, in perioada 1975 - 1990. Scopul de a monitoriza consumul de droguri la adolescentii care au consumat droguri in ultimele treizeci de zile.

      Choquet, M. si Ledoux, S., in perioada 1991-1993 (Tinerii si consumul de droguri ilegale). Cercetare realizata cu sprijinul Ministerului Educatiei Nationale si al OFDT (Observatorul francez pentru droguri si toximanii) si vizeaza elevii francezi cu varste cuprinse intre 11-19 ani.

Rezultate

Frecventa consumului de droguri 6,1% (o data sau de doua ori), 3,2% (de trei pana la noua ori), 5,4% (mai mult de zece ori).

Hasisul si marijuana se afla detasat in frunte in preferinteleelevilor consumatori.

Consumul de droguri este mai ridicat in randul baietilor, iar consumul de droguri creste o data cu varsta.

      Constantin, T. si Constantin, A.S. in perioada 1998-1999 (Factori stimulativi si inhibitori ai consumului de droguri la adolescenti, perceptii ale adolescentilor din doua tari - Romania si Republica Moldova).

Rezultate

S-a constatat ca principalul factor intern favorabil consumului de droguri este curiozitatea iar principalul factor extern favorabil consumului de droguri la adolescenti este reprezentat de anturaj /grupul de prieteni.

Printre factorii inhibitori interni ai consumului de droguri putem aminti, instinctul de conservare, personalitatea adolescentului, parintii, familia, credinta religioasa.

      Ministerul Educatiei si Cercetarii si Directia de Sanatate Publica a Capitalei, cu finantare din partea Ambasadei in Romania a Regatului Tarilor de Jos, a organizatiei 'Salvati Copiii' Suedia si a agentiei Young&Rubicam Team Advertising, 2002. Studiu realizat in 99 de licee bucurestene.

Rezultate

Tentatia consumului de droguri creste proportional cu varsta. Dintre adolescenti, 40% au inceput sa consume pentru a fi la fel ca si prietenii lor. S-a constatat ca 20,9% dintre tineri isi procura banii pentru droguri din propriile afaceri.

In 74,2% din cazuri, principalii furnizori si initiatorii in consumul de droguri au fost prietenii sau cunostintele. Numarul liceenilor bucuresteni care consuma droguri s-a dublat, in ultimii cinci ani.

II.6. ADOLESCENTA SI/SAU CRIZA MORALA A ADOLESCENTEI

Adolescenta este o perioada de dezvoltare mai lunga, "care se situeaza dupa debutul pubertatii si sfarsitul are loc spre 16/18 ani - 20 ani (cu tendinte prelungite) cand incep stadiile tineretii adulte" (Schiopu, 1997, p. 51).

Adolescenta are trei etape: adolescenta timpurie sau pubertatea situata intre 12 si 14 ani, adolescenta de mijloc situata intre 14 si 17 ani si adolescenta tarzie situata intre 17 si 19 ani.

In prima etapa a adolescentei se aspira cu ardoare la statutul de adult, dar exista destule momente in care au loc impulsuri proprii conduitelor de copil, dorintei de a fi tutelat. Asistam la o lupta constanta intre copil (pentru ca inca este) si adult (care doreste sa fie). Se dezvolta nevoia de independenta care se manifesta prin: lupta cu sentimentul de identitate, labilitate emotionala, capacitati sporite de exprimare verbala a propriei persoane, exprimare mai facila a sentimentelor prin actiune decat prin cuvinte, importanta crescanda acordata prietenilor, atentie redusa acordata parintilor, cu "iesiri" ocazionale de obraznicie". Atunci cand realizeaza faptul ca parintii lor nu sunt perfecti si constientizeaza greselile acestora, moment in care incepe cautarea unor noi modele pe langa parinti. Apoi, mai exista tendinta de regresie in momentele de criza, la comportamente infantile, o influenta sporita a grupului de prieteni (interese, imbracaminte) (Rodriguez-Garcia, 2000).

De asemenea si interesele profesionale cunosc un avant in aceasta perioada prin: interes pentru viitorul apropiat si pentru prezent, abilitate sporita de munca     sustinuta.

In aceasta perioada a adolescentei, schimbarile pe plan sexul sunt extrem de importante si furtunoase. Se pare ca fetele au un avantaj in ceea ce consta maturizarea sexuala in adolescenta, deoarece baietii trec prin mai multe probleme legate de schimbarile biologice decat fetele, si semnele de tulburari emotionale par a fi mai frecvente in cazul lor. Dar sa nu credem ca fetele sunt absolvite de orice suferinta, deoarece fetele care se maturizeaza sexual mai rapid par sa fie mai putin sociabile, mai putin expresive, mai introvertite si timide. Cel mai dramatic semn de maturizare sexuala a fetelor este prima menstruatie, care este insotita de cateva aspecte negative: discomfortul si jena neasteptata care o insotesc, acestea fiind mai accentuate decat aspectele pozitive.

Transformarile legate de sexualitate se manifesta prin: prieteni de acelasi sex, activitatile de grup, timiditate, nevoie de intimitate, experimentarea propriului corp (masturbare), intrebarile pe care si le pun in legatura cu propria normalitate.

Se dezvolta, etica si autocontrolul, testarea regulilor si a limitelor, experimentarea ocazionala cu tigari, marijuana, alcool.

In adolescenta de mijloc, nevoia de independenta se manifesta prin: implicare a propriei persoane, care alterneaza intre expectante nerealist de inalte si un concept de sine rudimentar. Nemultumirea legata de interferenta parintilor cu propria independenta, preocupari excesive in legatura cu propriul corp, sentimentul de "ciudatenie" in legatura cu sine si cu propriul corp, parere proasta despre parinti, "investitie" emotionala redusa in ei, efort de stabilire a unor noi prietenii, accent sporit pe noul grup de prieteni, cu identitatea de grup definita prin selectivitate, superioritate si competitivitate, perioade de tristete, care insotesc "pierderea psihologica" a parintilor, autoanaliza amplificata care uneori este facuta sub forma unui jurnal.

Interese profesionale dezvoltate prin dorinta de a progresa din punct de vedere intelectual, unele energii sexuale si agresive directionate spre interese creative.

Transformarile legate de sexualitate, cum ar fi preocuparile legate de atractivitatea sexuala, relatile pasagere, tendinta "catre" heterosexualitate, cu teama de homosexualitate, sentimente de tandrete dar si de teama fata de sexul opus, sentimente de dragoste si pasiune.

Etica si autocontrolul se dezvolta o data cu aparitia idealurilor si selectia modelelor de rol, o mult mai consistenta evidentiere a "sarguinciozitatii", capacitatea sporita de fixare a scopurilor, interes pentru problemele morale. In adolescenta mijlocie are loc o intensificare a dezvoltarii personalitatii, a vietii interioare deliberative, a dezvoltarii constiintei de sine si a responsabilitatii. Creste dorinta de afirmare si strategiile acesteia, ce devin mai subtile dupa 16 ani.

Adolescenta tarzie se caracterizeaza printr-o nevoie de independenta manifestata prin dorinta de a dobandi o identitate ferma, capacitate de amanare a recompenselor, simt al umorului mult mai dezvoltat, interese stabile, o mai mare stabilitate emotionala, capacitatea de a lua decizii independente, capacitatea de a face compromisuri, mandria pentru propria munca, incredere in sine, o preocupare mai mare pentru ceilalti, interese profesionale, deprinderi de munca mai bine definite, nivel sporit de preocupare pentru viitor.

Sexualitatea cunoaste un avant deosebit datorita preocuparilor pentru relatii mai stabile. Adolescentii sunt in cautarea identitatii sexuale si isi dezvolta capacitatea pentru relatii tandre si senzuale. Sexualitatea influenteaza masiv dezvoltarea identitatii adolescentilor. Catre sfarsitul adolescentei se considera ca optiunile sexuale sunt deja clarificate si stabile. Nu exista insa o regula generala in aceasta privinta.

De asemenea, etica si autocontrolul este mult mai dezvoltat, gratie capacitatii de introspectie si autoanaliza. Perioada in care accentul cade pe demnitatea personala si pe respectul fata de sine, isi dezvolta capacitati de fixare a unor scopuri si de urmarire a acestora. Incepand totodata acceptarea institutiilor sociale si a traditiilor culturale si autoreglarea stimei de sine.

In perioada adolescentei se dezvolta constiinta de sine, capacitatea de a invata, exercitarea de roluri si statusuri sociale in cadrul grupurilor de clase scolare, apoi in viata socio-culturala. Se dezvolta si erotizeaza planul senzorial-perceptiv si are loc dezvoltarea deosebita a memoriei, a volumului cat si a eficientei ei (Verza, 1993).

Adolescenta este considerata o perioada de stari conflictuale sau crize, unii psihologi chiar considerand-o ca fiind o perioada de agitatie si revolta. Din punct de vedere conceptual si social exista o pronuntata tendinta de a vedea adolescenta ca o discontinuitate marcanta a vietii noastre. Adolescentii sunt "ciudati", diferiti, straini atat de copii cat si de adulti.

Pentru unii autori adolescenta reprezinta o perioada distincta de viata, un stadiu de dezvoltare care poate fi clar diferentiat de restul vietii. Pentru altii insa este doar o zona de granita, un fel de teritoriu al nimanui, un "tunel" in care copiii dispar, pentru ca sa "iasa" la lumina la celalalt capat peste cativa ani, ca veritabili adulti. Ideea ar fi insa ca niciodata nu putem sti cine e cel cu care ne vom intalni dincolo, la iesirea din adolescenta.

Desi tentatia de a trata "adolescentul modal" este foarte mare, exista totusi o semnificativa diferenta in ceea ce priveste patternul de personalitate si structurile de interese ale fiecarui adolescent. Fiecare copil sau tanar are un model intern despre ce e "normal" sau "corect" sa i se intample o data cu venirea pubertatii, si despre momentul cand trebuie sa traverseze toate schimbarile fizice pe care le presupune aceasta. Cu cat este mai mare discrepanta dintre ceea ce crede el ca ar trebui sa i se intample si ce i se intampla in realitate, cu atat impactul psihologic al acestor schimbari este mai mare.

Unul din marile paradoxuri ale adolescentei sta in faptul ca exista o lupta continua intre dorinta de a fi, de a-ti afla propria identitate si dorinta de a fi asemeni prietenilor tai. Orice ar putea sa il indeparteze pe adolescent de grupul sau are efecte negative. Adolescentii sunt adesea tulburati de o maturizare sexuala prea rapida sau prea lenta, pe care o catalogheaza si o resimt drept aberanta. Problemele mentale si emotionale care pot interfera cu aceste stadii normale de dezvoltare se rezolva de cele mai multe ori de la sine.

Multi adolescenti ating stadiul piagetian al operatiilor formale, caracterizat prin capacitatea de gandire abstracta. Adolescentii pot face rationamente ipotetico-deductive, pot aborda mult mai flexibil diferitele probleme si pot testa ipoteze (Schiopu si Verza, 1981).

Desi a fost depasit egocentrismul specific copilului mai mic, adolescentul manifesta totusi anumite tendinte egocentrice, care se manifesta in relatiile cu autoritatea, in centrarea excesiva pe sine, in constientizarea foarte "acuta" a propriei persoane. Centrarea pe propria persoana, legata de modificarile fizice care au loc in pubertate si de descoperirea identitatii, poate pendula intre narcisism si ura pentru propria persoana / autodepreciere. Daca exista o discrepanta prea mare intre conceptul de sine si sinele ideal, pot usor apare anxietatea si hipersensibilitatea (Sroufe, Cooper si DeHart, 1991). Cu toate ca din multe puncte de vedere egocentrismul stadiului operatilor concrete a fost depasit, se pare ca adolescentul ramane totusi egocentric. Presupune ca toata lumea este preocupata de propriile ganduri si comportamente asa cum este el.

De aici sentimentul ca se afla pe o scena unde ii sunt expuse sentimentele inaintea unei audiente imaginare. Ca urmare, apare o exagerata constiinta a propriei persoane.

Ca reactie de aparare in fata acestui fapt, multi adolescenti se retrag in sine, isi ascund sentimentele si prefera sa fie singuri. Pornind de la prezumtia de "vinovatie" a tuturor celorlalti, considera ca toti ceilalti sunt la fel de critici ca ei insisi, si le "permit" acestora sa le scada stima de sine aproape instantaneu. Adolescenta este si un timp al convingerii in propria "istorie", sau "poveste" personala. Convingerea in propria unicitate si in caracterul special" al propriei istorii poate distorsiona sau chiar nega realitatea. Cu alte cuvinte, nimeni nu le poate intelege sentimentele deoarece ei sunt unici. Similaritatea dintre propriile trairi si cele ale altora este opaca pentru ei. Aceste distorsiuni se reflecta si in faptul ca doza de iluzii pozitive este mult mai mare - nu se poate intampla nimic rau, boala sau nenorocirea sunt imposibile. Atat abuzul de substante cat si ignorarea masurilor contraceptive reflecta aceste convingeri.

Atat baietii cat si fetele traverseaza schimbari fiziologice dramatice. Are loc o crestere exploziva in inaltime, greutate, si o dezvoltare semnificativa a musculaturii si scheletului. Organele reproductive se dezvolta si se maturizeaza la randul lor. Apar caracterele sexuale secundare. Schimbarile fizice si modificarile bruste ale infatisarii afecteaza conceptul de sine si personalitatea. Efectele unei maturizari prea rapide sau dimpotriva prea lente isi pun amprenta asupra adolescentului, dar de obicei se "sting" la maturitate.

G. Stanley Hall, prima persoana care a studiat adolescenta in mod stiintific, o descrie ca fiind o perioada de "furtuni si stres" precum si de mari transformari in plan fizic, mintal si emotional. Adolescenta este stadiul de dezvoltare in timpul caruia individul isi cauta o identitate. Criza, confuzia identitatii vs. confuzia rolului din timpul adolescentei este considerata de catre multi psihologi ca fiind criza dominanta in intreaga dezvoltare. Obiectivul major al adolescentului in aceasta perioada este formarea unei identitati, a eului, durabile si sigure sau simtul sinelui. Pentru a ajunge la un simt al identitatii, adolescentii incearca diferite roluri fara a se angaja in vreunul (Birch, 2000, pp. 254-255). Atitudinile si valorile stabile, alegerea ocupatiei, casatoria si stilul de viata se integreaza gradual si fac posibila simtirea propriei persoane si a celor din jur. Presiunile puternice din partea parintilor si a altora pot cauza tanarului dezorientare si disperare avand ca rezultat instrainarea fizica sau mentala de mediile considerate normale. In cazurile cele mai extreme ale difuziunii rolului, adolescentii pot adopta o identitate negativa, adesea insotita de depresie.

Adolescenta se caracterizeaza prin transformari fizice, emotionale si cognitive extreme. O alta caracteristica este dezvoltarea imboldurilor sexuale, trebuinta de a face alegeri profesionale si de alte tipuri, controlul tensiunilor pentru a se conforma asteptarilor grupului de aceeasi varsta, factori care exercita o presiune si contribuie la agitatia traita de catre majoritatea adolescentilor. Efectele factorilor de socializare concurenti, incluzand familia, scoala, grupul de aceeasi varsta, mass-media, ofera adolescentului o gama ampla de valori si idealuri din care sa aleaga, dar de unde rezulta nesiguranta si conflictul. Indivizii de aceiasi varsta joaca un rol important in socializarea din perioada adolescentei. Pe masura ce adolescentii sunt mai putin influentati de legaturile familiale, ei devin mai apropiati de indivizii de aceiasi varsta, imitand comportamentele acestora pozitive sau negative. Parintii adolescentilor trebuie sa fie receptivi la noile moduri de a gandi, zvagnirilor de autonomie, exprimarii de sine cat si a influentelor din exteriorul familiei nucleare (Sroufe, Cooper si DeHart, 1991).

II.7. MOTIVATII SI MEDIU FAVORIZANT IN CONSUMUL DE DROGURI

Motivatia este considerata aspectul dinamic al intrarii in relatie a subiectului cu lumea, orientare activa a comportamentului sau spre o categorie preferentiala de situatii sau obiecte. Motivatia devine o structura cognitiv-dinamica care dirijeaza actiunea spre scopuri concrete. Comportamentul este o activitate dirijata, si nu o reactie oarecare, scopul este cel care, in mare parte, regleaza aceasta dirijare (Reuchlin, 1999).

Motivatia trebuie considerata ca o lege generala de organizare si functionare a intregului sistem psihic uman, ea operand distinctia intre placut si neplacut, intre util si inutil. Motivatia se evidentiaza printr-o latura informationala de continut si printr-o latura dinamica. Latura informationala de continut a motivatiei se caracterizeaza in plan subiectiv in forma unor senzatii (de ex. senzatiile organice), sau a dorintelor (in cazul motivelor socio-culturale). Latura dinamica se exprima in plan subiectiv prin intermediul unor trairi emotionale (incordare, tensiune, insatisfactie) (Atkinson et al., 2002).

Pe de alta parte, mediul, constituie un factor fundamental ce influenteaza continuu dezvoltarea oamenilor constituind in acelasi timp un fel de substanta nutritiva a personalitatii. Mediul contine totalitatea conditiilor de viata in care se exercita influentele bioclimatice, socio-economice, educative, culturale si in care se exercita interrelatiile dintre oameni. Pe langa totalitatea conditiilor sociale, mediul mai cuprinde si cerintele exterioare, cerinte ce modeleaza conduitele, atitudini, directia generala a aspiratiilor oamenilor.    

Indiferent cat de critica este trecerea de pragul adolescentei, ea, presupune cu necesitate rezolvarea unor "probleme de dezvoltare", care fac posibila aparitia nu doar biologica ci si psihologica a viitorului adult: (dobandirea independentei de parinti, adaptarea la propria maturizare sexuala, stabilirea unor relatii de cooperare si de lucru cu alte persoane, fara insa a fi dominat de acestea, decizia si pregatirea pentru o anumita vocatie, dezvoltarea unei filosofii de viata, a unor credinte morale si standarde morale; aceasta filosofie de viata va da ordine si consistenta deciziilor multiple si actiunilor pe care individul le are de realizat intr-o lume diversa si in schimbare, dobandirea unui sentiment al identitatii). Nerezolvarea acestor probleme de dezvoltare", poate frustra foarte tare adolescentul, adesea instalandu-se depresia.

Pe fondul depresiei si "revoltei reprimate" care insoteste adolescenta se poate dezvolta, treptat, un comportament adictiv la droguri. Depresia adolescentina este complexa deoarece are multe cauze si efecte complicate. Este subtila si poate trece neobservata cu foarte mare usurinta chiar si de catre parinti. Adolescentii aflati in aceasta situatie se simt mizerabil, iar "suferinta" mentala si fizica in aceasta stare este uneori de nesuportat. Adolescentul va deveni foarte singuratic si poate incepe sa se asocieze cu persoane dubioase de varsta lui. Acum apare presiunea sau influenta din partea grupului, influenta ce poate fi cauza initiala a incercarii drogurilor ca experienta pentru ca persoana sa nu fie marginalizata de catre grup (Garcia si Rodriguez, 2000).

Conform unui studiu recent care abordeaza criteriile de selectie a prietenilor de catre adolescenti americani de origine africana, asiatica si europeana, se pare ca alegerea prietenilor se face in primul rand dupa criteriul consumului (comun) de substante (alcool, tutun, droguri), pe locul doi fiind orientarea academica si abia pe locul trei identitatea etnica. Dintre toate cele trei subgrupuri studiate, cel al tinerilor de origine africana par a opta cel mai pentru prieteni de identitate etnica similara.

Similaritatea insa nu pare un criteriu absolut, ci doar unul relativ. Adolescentii nu aleg in mod necesar sa fie alaturi de cei care au orientari identice cu ale lor, ceea ce implica o recunoastere sporita a diversitatii pe care o presupune aceasta varsta.

Consumul de droguri anesteziaza durerea din depresii, oferind posibilitatea adolescentului sa experimenteze starile modificate ale constiintei. Presiunile grupului de prieteni sunt foarte puternice, si in cazuri extreme duc la acte antisociale, dar aceasta influenta nu este cruciala. De cele mai multe ori, in cazul in care educatia unui adolescent esueaza, parintii vor fi tentati sa arunce vina, in primul rand pe anturaj.

Ross Campbell este de parere ca acelasi lucru se intampla si in cazul consumului de droguri. Adolescenta ridica si asa destule probleme, iar iluziile induse de droguri, asociatiile de dispozitie si comportamentul bizar fac relatiile normale de familie, integrarea sociala si maturizarea aproape imposibile. Deoarece societatea actuala este caracterizata printr-o lipsa acuta a banilor, toata energia parintilor este concentrata spre acest scop, neglijand supravegherea atenta a comportamentului si anturajului adolescentului si mai ales implicarea afectiva in relatia cu acesta. Nevoile emotionale ale adolescentului nu sunt satisfacute, ele fiind trecute pe locul doi. Deoarece adolescentul nu se simte iubit si inteles in sanul familiei sale, este posibil sa inceapa sa consume droguri, revoltandu-se astfel impotriva parintilor care nu-i satisfac nevoile emotionale de baza, cu alte cuvinte "sa traga un semnal de alarma". Incepe sa frecventeze cluburile in care se distribuie droguri si implicit sa lipseasca de la scoala, deoarece scoala poate fi resimtita ca "obiectiv de insatisfactie profunda, care ia cateodata o tenta dusmanoasa, scoala reprezentand concomitent o sanctiune sociala si vectorul unor asteptari extraordinare" (Ferreol, 2000, p.140). Revolta reprimata are ca rezultat un comportament pasiv-agresiv, iar comportamentul pasiv-agresiv este anti orice, in special anti-parinti (Campbell, 2001). Revolta poate aparea si in cazurile in care parintii sunt punitivi, sufocand astfel dezvoltarea adolescentului. Exista o serie de indicatori ai faptului ca un adolescent a trecut de limitele uzualei "crize" a varstei si intra deja in tipare atipice, problematice: suspendare, exmatriculare sau scadere spectaculoasa in performanta scolara, agresare verbala a celorlalti, crize de furie, apartenenta la un grup sau o "gasca" necorespunzatoare, pierderea interesului pentru vechile activitati care ii produceau placere, pentru sporturi sau alte hobbiuri, probleme cu legea, depresie, izolare, tentative de manipulare a adultilor, lipsa de motivatie, minciuni frecvente, lipsa de onestitate, furt, promiscuitate sexuala, idei suicidare, consum curent sau doar "experimental" de alcool si droguri.

Mass-media poate juca un rol foarte important in dezvoltarea si in acelasi timp in frustrarea adolescentilor prin impunerea unor idealuri de frumusete, conduita si moda la care nu toti adolescenti pot adera din diverse motive (statut social sau material), producandu-se o senzatie de amaraciune, frustrare. Adolescentii constituie o tinta care se ofera singura, multi dintre ei se cred obligati sa poarte cutare sau cutare marca pentru a-si imbunatati imaginea in fata grupului (Ferreol, 2000). Astfel imaginea de sine care in perioada adolescentei este in plina formare poate indrepta adolescentul spre metode extreme pentru a intra in anumite tipare de frumusete, in special la fete, deoarece ele au o imagine distorsionata a propriului corp si o stima de sine mai scazuta (anorexie prin consum de amfetamine deoarece acestea inhiba senzatia de foame sau bulimie). Informatia preventiva despre efectele negative ale consumului de droguri este in concurenta permanenta cu faptul ca tendinta de a consuma droguri este simptomul unor tulburari mai generale, care implica particularitati psihologice foarte bine individualizate, cum sunt: inabilitatile de adaptare; gestionarea insuficienta a hetero- sau autoagresivitatii; inabilitatile de comunicare; dificultatea de a alege, de a decide; sugestibilitatea crescuta la influentele din mediu; incapacitatea de a se confrunta cu stresul si de a rezolva problemele de viata; tendintele hedonice; mecanismele psihologice de autoaparare insuficiente. La acestea se adauga factorii biologici si sociali care induc comportamentul disfunctional de consum (Filipoi si Iancau, 2001).

Anxietatile legate de viitor pot duce la diverse strategii de autoaparare: izolare emotionala, care duce la pasivitate, apatie, cinism, scaderea nivelului de aspiratii; negarea realitatii, cu retragerea din orice competitie, "imbolnavirea" in perioade de examene, perioade de indecizie si de refuz al problemelor stresante; fantasmare, vise cu ochii deschisi, pentru a compensa realitatea sau dimpotriva pentru a "suferi" ca un veritabil erou neinteles, o victima a propriului curaj; rationalizare, de tipul "strugurilor prea acri".

O alta posibila motivatie a adolescentilor care incep sa consume droguri este imaginea consumatorului de droguri prezentata de mass-media ca o evadare, o identificarea cu varsta adulta, cu autoritatea, cu puterea, frumusetea, dragostea, sexul, distractia cat si "prezenta pe piata a unui numar crescand de produse psihotrope pune la randul ei probleme: al banalizarii si al farmacomaniei" (Ferreol, 2000, p.121).

"Incarcatura" emotionala a varstei poate duce la stari anxioase si depresive, concretizate intr-o incidenta crescuta a tulburarilor comportamentului alimentar, a consumului de droguri, a tentativelor suicidare.

III. METODOLOGIE

III.1. Obiectivele realizarii studiului

Obiective generale:

Determinarea efectelor consumului de droguri asupra starii psihice generale a adolescentilor.

Identificarea principalelor tipuri de droguri si modalitati de consum practicate la ora actuala in mediul scolar investigat.

Obiective specifice:

Compararea gradului de anxietate prezent la adolescentii consumatori de droguri cu cel al colegilor neconsumatori.

Identificarea nivelelor de depresie existente la adolescentii investigati si a diferentelor induse de consumul de droguri.

Identificarea motivelor care favorizeaza inceperea consumului de droguri in randul adolescentilor.

Determinarea diferentelor existente in nivelul stimei de sine la adolescentii consumatori comparativ cu cei neconsumatori de droguri.

Caracteristicile socio-familiale ale grupului de consumatori investigati.

Principalele tendinte de consum manifestate in mediul scolar investigat.

III.2. Metodologia realizarii studiului.

Studiul de fata este de tipul anchetei prin chestionar (Clocotici si Stan, 2000), utilizand 4 instrumente standardizate - chestionare structurate - si un chestionar elaborat de candidat, pentru care s-a realizat verificarea fidelitatii interne. Studiul este de tip transversal, comparativ si diferential.

Variabilele luate in studiu

Variabile eticheta:

• sexul subiectilor
• varsta - cuprinsa intre 17-18 ani

Variabile independente:

• modul de alegere a esantionului - alegere aleatoare simpla
• mediu - obisnuit, sala de clasa

Variabile dependente:

• raspunsul subiectilor la probe - masurate cu ajutorul instrumentelor aplicat

Metoda de lucru:

Instrumentele folosite au fost aplicate in urmatoarea ordine:

• Chestionar de autoevaluare S.T.A.I. X-1 si S.T.A.I.X-2
• Scala de depresie BECK
• Chestionar Rosenberg
• Chestionar privind consumul de substante psihotrope (CSP)

Dupa ce au fost selectati, subiectii, au fost introdusi intr-o clasa unde fiecare a primit cate o fila care contine grilele de raspuns pentru toate cele cinci probe. Apoi li s-au administrat probele pe rand. Timpul acordat complectarii chestionarelor fiind nelimitat. Subiectii au fost asigurati de confidentialitatea datelor. Nu s-a cerut specificarea numelui tocmai pentru ca subiectii sa fie siguri de aceasta. De asemenea li s-a cerut sa completeze probele in mod individual.

Controlul variabilelor exterioare

Eliminarea variabilelor straine: lipsa zgomotelor, sala luminata corespunzator, temperatura normala 20 C, testarea subiectilor dupa un curs nesolicitant. Una din problemele cu care ne-am confruntat inainte de a incepe cercetarea a fost modul in care ii vom face pe subiecti sa raspunda sincer, sa se implice in cercetare, datorita problemei delicate pe care aceasta o contine. Am gasit urmatoarele startegii: nici un profesor sau alta persoana, in afara de examinator nu a fost prezenta in sala in care s-a derulat testarea; inainte de a incepe tesatrea s-a purtat o discutie despre problema drogurilor in randul adolescentilor cu subiectii, cum privesc ei aceasta problema, apoi li s-a specificat caracterul pur stiintific al cercetarii, fiind asigurati pe tot parcursul derularii testarii ca rezultatele sunt confidentile nefiind obligati sa-si treaca numele pe grila de raspuns, iar la finalul testarii ei au fost cei care si-au strans grilele de raspuns, examinatorul neimplicandu-se in strangerea lor.

Mentinerea constanta a variabilelor care nu au putut fi eliminate: atitudinea examinatorului, instructajele administrate (timpul acordat, conditiile) au fost identice pentru toti subiectii.

Selectia aleatoare a subiectilor - simpla - prin tragere la sorti dupa numarul din catalog (la unele clase din 5 in 5, iar la altele din 2 in 2).

Instrumente utilizate

Chestionar de autoevaluare a anxietatii S.T.A.I. X-1 si S.T.A.I. X-2

S.T.A.I. X-1: scala tip Likert in 4 trepte (deloc, putin, destul, foarte mult), a fost utilizat pentru a masura dispozitia de moment si cuprinde 20 de afirmatii.

Consemnul - Mai jos sunt date diferite descrieri ale unor stari sufletesti. Cititi fiecare descriere in parte si incercuiti acea cifra din dreapta descrierii care corespunde cu felul cum va simtiti acum, in acest moment. Nu exista raspunsuri bune sau rele. Nu pierdeti prea mult timp cu vre-o descriere si dati acel raspuns care pare sa infatiseze cel mai bine felul cum va simtiti in prezent. Subiectii au fost asigurati de confidentialitatea datelor.

S.T.A.I. X-2: scala tip Likert in 4 trepte (deloc, putin, destul, foarte mult), a fost utilizat pentru a masura anxietatea ca trasatura de caracter (personalitate) si cuprinde 20 de afirmatii.

Consemnul: Mai jos sunt date diferite descrieri ale unor stari sufletesti. Cititi fiecare descriere in parte si incercuiti acea cifra din partea descrierii care corespunde cu felul cum va simtiti in general. Nu exista raspunsuri bune sau rele. Nu pierdeti prea mult timp cu vreo descriere si dati acel raspuns care pare sa infatiseze cel mai bine felul cum va simtiti de obicei. Subiectii au fost asigurati de confidentialitatea datelor.

Scala de depresie BECK: scala care masoara profunzimea subiectiva a depresiei, dand o estimare cantitativa a intensitatii simptomatologiei subiective a depresiei. Scala contine 21 de itemi.

Consemnul - Chestionarul contine afirmatii grupate. Va rugam sa cititi cu atentie fiecare grup de afirmatii. Alegeti din fiecare grup acea afirmatie care descrie cel mai bine starea dvs., incepand cu saptamana trecuta si pana astazi (inclusiv). Incercuiti numarul afirmatiei alese. Daca credeti ca vi se potrivesc mai multe afirmatii dintr-un grup, incercuiti-le pe toate. Va rugam sa cititi cu atentie toate afirmatiile unui grup, inainte de a alege. Subiectii au fost asigurati de confidentialitatea datelor.

Chestionar privind determinarea nivelului stimei de sine Rosenberg: chestionarul cuprinde un numar de 10 de afirmatii, cu care subiectului i se cere sa isi manifeste gradul de acord/dezacord. Afirmatiile se refera la modul in care persoana se priveste pe sine insasi, sau la modul in care ea considera ca este privita de catre ceilalti.

Consemnul - Mai jos, aveti o lista de afirmatii referitoare la sentimentele generale cu privire la propria dumneavoastra persoana. Daca sunteti perfect de acord cu afirmatia, incerciti A (absolut acord), daca sunteti de acord cu afirmatia incercuiti B (de acord), daca nu sunteti de acord incercuiti C (nu sunt de acord), iar daca nu sunteti deloc de acord incercuiti D (categoric nu).

Chestionar privind consumul de substante psihotrope (CSP): chestionar ce cuprinde 22 de itemi, chestionar construit si validat de noi, care urmareste scoaterea in evidenta a consumatorilor de droguri cat si o serie de informatii despre consumatori. Itemii pentru constituirea chestionarului au fost selectati dupa repetate discutii cu diversi consumatori de droguri, cat si sub indrumarea unor specialisti ai Centrului AntiDrog Arad.

Consemnul - Va rog sa cititi cu atentie fiecare intrebare cu atentie si sa raspundeti cat mai sincer. Nu pierdeti prea mult timp cu cautarea raspunsului. Este indicat sa dati primul raspuns care va vine in minte. Nu exista raspunsuri bune sau rele. Subiectii au fost asigurati de confidentialitatea datelor.

III.3. Ipotezele studiului:

Ipoteze generale:

• Consumul de droguri induce o modificare persistenta a starii psihice la adolescent.
• La subiectii investigati consumul de droguri are caracter ocazional, cu scop dezinhibator si socializator.

Ipoteze specifice:

• Daca un subiect consuma droguri, atunci el va prezenta un nivel mai ridicat de depresie.
• Daca un subiect consuma droguri, el va avea un nivel mai redus al stimei de sine.
• Daca un subiect consuma droguri, nivelul sau de anxietate va fi mai ridicat.   
• Cei mai multi elevi consumatori de droguri provin din familii cu venituri mari.
• Cele mai utilizate droguri in mediul investigat sunt marijuana si hasisul.
• In liceele cu profil uman exista semnificativ mai multi consumatori de droguri decat in liceele cu profil real.

III.4. Esantionarea

S-a utilizat un esantion aleator, alcatuit din 150 de subiecti cu varsta intre 17/18 ani. Subiectii sunt elevi la diferite licee din Tg. Jiu cu profil real si uman. Subiectii au fost alesi aleator, dupa numarul din catalog. Tipul de esantionare utilizat a fost selectia aleatoare simpla, utilizand ca criterii de selectie: varsta (17-18 ani); incadrarea in mediul scolar (elevi de liceu).

Deoarece la ora actuala nu dispunem de date privind marimea populatiei investigate (numarul de elevi de liceu consumatori de droguri) nu putem analiza reprezentativitatea statistica a esantionului; totusi, prin numarul mare de subiecti investigati consideram ca s-a acoperit suficient aria investigata pentru ca rezultatele obtinute sa poata fi considerate reprezentative.

III.5. Cotarea si cuantificarea datelor

Calculul scorurilor pentru instrumentele standardizate utilizate: Scala Beck, Rosenberg, S.T.A.I. X-1 si S.T.A.I. X-2 s-a facut conform prevederilor specifice acestor instrumente. Scorurile rezultate se interpreteaza dupa cum urmeaza:

Pentru scalele de anxietate S.T.A.I. X-1 si S.T.A.I. X-2:

- scorurile de la 20-32 indica lipsa anxietatii (ca stare prezenta si ca trasatura de caracter, respectiv);

- scorurile de la 33-45 indica anxietate slaba (ca stare prezenta si ca trasatura de caracter, respectiv);

- scorurile de la 46- 58 indica anxietate medie (ca stare prezenta si ca trasatura de caracter, respectiv);

- scorurile de la 59-71 indica anxietate ridicata (ca stare prezenta si ca trasatura de caracter, respectiv).

Pentru scala stimei de sine Rosenberg:

- scorurile de la 0 - 15 indica o stima de sine scazuta;

- scorurile de la 15 - 30 indica un nivel normal al stimei de sine

Pentru scala de depresie Beck:

- scorurile de la 0 - 9 indica lipsa depresiei;

- scorurile de la 10 - 18 indica depresie usoara

- scorurile de la 19 - 27 indica depresie medie

- scorurile de la 28 - 41 indica depresie ridicata

- scorurile de la 42 -63 indica depresie severa (risc suicidar).

Pentru chestionarul CSP, s-a utilizat urmatorul mod de cotare:

La intrebarea "structura familiei tale este", raspunsurile au fost cotate:

- dezorganizata (divort) = 1

- uniune consensuala = 2

- reorganizata = 3

- organizata = 4

La intrebarea "relatiile intre membrii familiei tale sunt" si respectiv "relatiile tale cu familia sunt" raspunsurile au fost cotate:

- conflictuale = 1

- indiferente = 2

- armonioase = 3

La intrebarea "veniturile familiei tale sunt", raspunsurile au fost cotate:

- scazute = 1

- medii = 2

- mari = 3

La intrebarea "cat de des consumi droguri" raspunsurile au fost cotate:

- zilnic = 1

- saptamanal = 2

- ocazional (cel putin o data pe luna) = 3

La celelalte intrebari raspunsurile au fost cotate utilizand ordinea in care apar ele in chestionar (numarul raspunsului).

III.6. Prelucrarea statistica a datelor

S-a inceput prin verificarea validitatii chestionarului elaborat de candidat. Prin validitatea unui instrument de masurare se intelege capacitatea instrumentului de a masura ceea ce urmareste sa se obtina din cercetare (May, 1993).

Instrumentele de cercetare psihologica sunt examinate in general sub aspectul mai multor tipuri de validitate:

validitate formala prin care se face trecerea in revista a calitatii itemilor de catre persoane nespecializate in domeniu;

validitate de continut: evaluarea itemilor se face de catre persoane specializate sau de catre experti in domeniu

validitate criteriala concurenta: compara instrumentul ce se valideaza cu un alt instrument, deja validat, care masoara acelasi concept

validitate criteriala predictiva: masoara gradul de precizie al predictiei facute pe baza instrumentului respectiv pentru viitoare comportamente sau performante ale persoanelor investigate;

validitate conceptuala sau de construct: masoara semnificatia teoretica a unui instrument de investigatie: in ce grad itemii scalei corespund conceptului supus investigatiei, il operationalizeaza in mod adecvat.

Factorii care afecteaza validitatea unui instrument de masurare:

Gradul de fidelitate, respectiv omogenitatea itemilor (Cronbach a) si stabilitatea masuratorii (metoda test-retest);

Validitatea convergenta pentru scalele care contin subscale si calculeaza scoruri totale;

Validitatea discriminanta tot pentru scalele ce contin subscale;

Validitatea incrucisata, ce reclama aplicarea aceluiasi test pe doua esantioane diferite si compararea rezultatele obtinute; in situatia unui test valid ar trebui sa fie similare.

Dezirabilitatea sociala, care se concretizeaza prin proiectarea unei imagini despre sine favorabila, pozitiva sau negativa

Prezenta raspunsurilor incrucisate, adica tendinta de a raspunde la intrebari in mod docil, tendinta de a alege in raspunsuri valorile extreme sau medii, etc.

Calitatea itemilor ce compun instrumentul, referitoare la:

Reprezentativitatea pentru continutul conceptului masurat, acuratetea operationalizarii conceptului;

Simplitatea si claritatea itemilor;

Analiza factoriala a itemilor;

Gradul de reprezentativitate al esantionului pe care s-a facut validarea;

Existenta datelor normative ale etalonarii testului (norme populationale, medie, mediana, abatere standard);

Tine seama de limitele inerente memoriei umane.

Din factorii de mai sus, cea mai mare parte nu este aplicabila (chestionarul nu contine subscale, nu exista norme populationale, chestionarul s-a aplicat o singura data, etc).

Singura metoda de verificare a validitatii aplicabile in acest caz o constituie determinarea gradului de fidelitate a chestionarului, omogenitatea inter-itemi prin calculul coeficientului Cronbach a

Fidelitatea unui instrument de masurare este data de acordul sau stabilitatea asteptata a masuratorilor analoge si se poate constata prin:

utilizarea unor forme paralele ale instrumentul de cercetare (chestionar, interviu);

metoda prin injumatatire (split-half reliability) in care testul aplicat este se imparte aleator in doua grupe aproximativ egale;

repetarea aceluiasi test pe acelasi esantion, dupa scurgerea unei anumite perioade de timp, adica metoda test-retest.

aplicarea unei singure probe, cand se cerceteaza consistenta inter-itemi.

Din cauza limitarilor impuse de lipsa de finantare, s-a optat pentru aplicarea unei singure probe si cercetarea consistentei inter-itemi

Fidelitatea interna sau consistenta (omogenitatea) unui instrument de masurare in cazul aplicarii unei singure probe se calculeaza cu ajutorul coeficientului a a lui Cronbach. Se apreciaza ca acesta este si cea mai performanta metoda pentru estimarea fidelitatii (preciziei masurarii) unui instrument de cercetare sociologica ori psihologica Coeficientul pune in lumina gradul de congruenta al raspunsurilor date de catre subiecti la diferite intrebari dintr-un instrument de masurare care exploreaza o anumita problema. Valorile acestui coeficient sunt cuprinse intre 0 si 1, in care 1 reprezinta maximul de consistenta interna. In general, consistenta interna a unui chestionar depinde de numarul de itemi din care se compune.

Fidelitatea influenteaza puternic validitatea instrumentului de masurare, adica utilitatea stiintifica a instrumentului de masurare. Din perspectiva moderna a cercetarilor evaluative, criteriile validitatii unui instrument de masurare sunt:

concordanta cu datele obtinute in cercetarile anterioare care masurau acelasi concept;

concordanta instrumentului de masurare cu masuratorile alternative sau discordante cu el;

consistenta interna a instrumentului de masurare;

capacitatea predictiva a instrumentului de masurare.

Rezultatele obtinute pentru fidelitatea (consistenta) interna a chestionarului realizat pot fi vazute in detaliu in anexe in continuare fiind mentionate numai cele semnificative.

Prelucrarea datelor obtinute dupa aplicarea chestionarelor s-a facut cu ajutorul unui program computerizat specializat (SPSS ver.8.0)[9].

Dupa verificarea tipului de distributie a datelor cu ajutorul unui test de normalitate (testul Liliefors, selectat deoarece nu se cunoaste media si abaterea standard pentru populatia studiata), datele au rezultat a avea distributie normala.

Tinand cont de faptul ca testele standard utilizate (Beck, S.T.A.I. X1 si X2, Rosenberg) calculeaza scoruri totale, s-a optat pentru aplicarea urmatoarelor teste statistice:

Calcul de frecvente, simple si cumulate, exprimate numeric si procentual;

Calculul mediilor si abaterilor patratice standard pentru datele care permit acest lucru.

Testul de diferenta a mediilor T (Student) pentru esantioane independente, cu variabile de grupare: sex, consumatori/neconsumatori.

Testul de diferenta a frecventelor (c ) pentru datele de tip calitativ din chestionarul elaborat de candidat.

Rezultatele au fost considerate semnificative statistic la un prag de semnificatie p< 0.05.

Rezultatele au fost prezentate sub forma de grafice si tabele utilizand un editor de text.

IV. INTERPRETAREA REZULTATELOR

IV.1. Verificarea validitatii chestionarului:

Calculul validitatii interne a chestionarului CSP a dat un coeficient Cronbach a = 0.446, ceea ce reprezinta o omogenitate destul de redusa.

Cel mai important item al chestionarului s-a dovedit a fi intrebarea "ce efecte ale drogurilor au o importanta mai mare pentru tine ?" indicator al motivatiei pentru care adolescentii recurg la consumul de droguri; cel mai putin important item al chestionarului s-a dovedit a fi intrebarea "de unde ai aflat prima data despre droguri?", probabil datorita faptului ca si consumatorii, si neconsumatorii au acces cam la aceleasi surse de informatie privind drogurile.

IV.2.Descrierea esantioanelor studiate:

Per total au fost luati in studiu un numar de 70 de barbati (46.7%) si 80 de femei (53.3%), impartiti in doua grupuri: consumatori (61 subiecti - 40.7%) si neconsumatori de droguri (89 subiecti - 59.3%).

Pentru esantionul consumatorilor de droguri, varsta minima a subiectilor cuprinsi in studiu a fost de 17 ani, iar cea maxima de 19 ani, cu varsta medie = 17.67 ani si dev.std. = 0.598.

Pentru esantionul de populatie normala (grup de elevi neconsumatori de droguri), varsta minima a subiectilor a fost de 17 ani, cea maxima de 18 ani, iar varsta medie = 17.59 ani, cu dev.std. = 0.493.

Diferenta este statistic semnificativa (c = 11.26, p = 0.0007), ceea ce indica ca in liceele cu profil uman exista semnificativ mai multi consumatori de droguri decat in liceele cu profil real.

IV.3. Modificari ale starii psihice induse de consumul de droguri la adolescenti

Nivelul de depresie

66.3% dintre elevii care nu consuma droguri cuprinsi in studiu nu prezinta depresie; comparativ, toti elevii consumatori de droguri prezinta un oarecare grad de depresie; cei mai multi (50.8%) prezinta un grad de depresie medie, iar 13% depresie severa (intensitate clinica) iar un caz depresie cu risc suicidar.

Nivelul stimei de sine (Scala Rosenberg):

Se poate observa ca cea mai mare parte a elevilor care nu consuma droguri au un nivel normal (84.3%) sau chiar ridicat (13.5%) al stimei de sine. Comparativ, marea majoritate (96.7%) a adolescentilor care consuma droguri au un nivel scazut al stimei de sine.

Putem spune ca adolescentii care consuma droguri tind sa se dispretuiasca pentru "slabiciunea de caracter" dovedita; la randul ei, ideea "sunt slab pentru ca nu pot rezista" induce un cerc vicios cu ideea "sunt slab, deci nu pot rezista", repetandu-se ciclul abuzului.

Nivelul de anxietat

Anxietatea ca stare de moment

58.4% dintre adolescentii neconsumatori de droguri prezinta un nivel redus al anxietatii; comparativ, 60.5% dintre cei care consuma droguri au un nivel ridicat al anxietatii.

Anxietatea ca trasatura de caracter

Rezultatele sunt comparabile, ceea ce indica faptul ca un nivel ridicat de anxietate este un rezultat si nu o cauza a consumului de droguri; cu alte cuvinte, anxietatea este indusa de consum, si nu exista o "explicatie" a declansarii consumului datorita unui anumit tip de personalitate (anxioasa).

Aplicarea testului de diferenta a mediilor T (Student) indica:

Consumul de droguri induce la adolescenti modificari persistente ale dispozitiei psihice, cu cresterea nivelului de anxietate, scaderea stimei de sine, depresie grava.

IV.4. Prezenta anumitor caracteristici familiale

Structura familiei

Este interesant de observat ca printre adolescentii care consuma droguri exista un procent mai mic de persoane cu familii dezorganizate (9.8%), comparativ cu lotul celor care nu consuma droguri (17.9%). Nu exista asadar o legatura cu provenienta consumatorilor de droguri dintr-un anumit tip de familie.

Diferenta nu este statistic semnificativa (c = 2.75, p = 0.25)

IV.5. Relatiile intre membrii familiei

Aici, diferentele sunt statistic semnificative (c = 7.92, p = 0.01), indicand ca in familiile a 89.9% dintre elevii neconsumatori de droguri relatiile sunt armonioase; comparativ in numai 73.8% dintre familiile elevilor consumatori de droguri relatiile intre membrii familiei sunt armonioase; in 14.7% din cazuri sunt indiferente (comparativ, numai in 3.4% din familiile neconsumatorilor relatiile sunt indiferente).

Asadar, indiferent de tipul de structura familiala, o raceala afectiva a membrilor familiei unii fata de altii este un indicator al posibilitatii de aparitie a consumului de droguri la adolescentul din familial respectiva.

IV.6. Relatiile adolescentului cu familia sa

Diferentele sunt puternic semnificative statistic (c = 13.71, p = 0.001); 40.1% dintre adolescentii care consuma droguri sunt in relatii de indiferenta fata de familie, comparativ cu numai 21.3% dintre adolescentii care nu consuma droguri. De asemenea, numai 31.1% dintre adolescentii care consuma droguri au relatii armonioase cu familia (comparativ cu 61.8% dintre adolescentii care nu consuma droguri).

Este greu de spus daca atitudinea de indiferenta este rezultatul sau una din cauzele consumului de droguri; totusi, tinand cont de faptul aratat mai sus ca indiferenta intre membrii familiei este un risc de dezvoltare a consumului de droguri la adolescent, putem spune ca si o atitudine de indiferenta a membrilor familiei fata de adolescent induce riscul de aparitie/dezvoltare a consumului de drog la acesta.

IV.7. Veniturile familiei

44.2% dintre adolescentii consumatori de droguri provin din familii cu venituri mari; comparativ, numai 24.7% dintre adolescentii neconsumatori de droguri au familii cu venituri mari. 29.5% dintre adolescentii ce consuma droguri declara ca provin din familii cu venituri mici, iar un procent similar (29.2% ) se regaseste printre adolescentii ce nu consuma droguri.

Diferentele sunt statistic semnificative (c = 7.98, p = 0.018), indicand ca exista mai multi adolescenti provenind din familii cu venituri mari care consuma droguri.

Sintetizand putem spune ca exista un risc crescut pentru consumul de droguri la adolescentii care provin din familii cu venituri mari, in care relatiile intre membrii familiei sunt indiferente, iar relatia adolescentului cu familia este si ea indiferenta.

IV.8. Anturajul

Persoane consumatoare de droguri in anturaj: asa cum era de asteptat, consumatorii de droguri sunt cei care au in anturajul lor alti consumatori de droguri: toti cei care consuma droguri cunosc la randul lor alte persoane care consuma droguri. Dintre neconsumatori, mai putin de jumatate (44.9% - 40 de subiecti) au declarat ca cunosc persoane care consuma droguri.

IV.9. Sentimente induse de persoane care consuma droguri

Diferentele sunt statistic semnificative (c = 78.63, p = 0.00): sentimentele pe care le resimt elevii care consuma droguri fata de alte persoane care consuma droguri sunt in principal de admiratie (32.8%) si indiferenta (67.2%). Comparativ, numai 4.5% dintre elevii care nu consuma droguri resimt admiratie fata de cei care consuma, sentimentul predominant fata de consumatorii de droguri fiind de mila (35.9% dintre subiecti).

IV.10. Oferta de droguri

14.6% dintre neconsumatori declara ca li s-au oferit droguri spre cumparare; la 37.1% li s-au oferit droguri spre consum. Cum era de asteptat, tuturor consumatorilor li s-a oferit drog spre cumparare sau consum.

IV.11. Tendinte de consum in mediul scolar investigat

Cele mai frecvent consumate droguri

Un singur subiect a declarat ca consuma heroina; cele mai utilizate droguri sunt marijuana si hasisul.

IV.12. Frecventa consumului

Marea majoritate (44.3%) declara ca, consuma drog doar saptamanal; corelat cu faptul ca cele mai utilizate droguri sunt marijuana si hasisul, putem spune ca cei mai multi elevi care consuma droguri nu sunt inca consumatori cronici.

IV.13. Motivele inceperii consumului de droguri

Cel mai des invocat motiv este dorinta de a trai experiente noi; cel mai rar invocat este teama de responsabilitati.

IV.14. Motivele continuarii consumului de droguri

Cei mai multi consumatori au declarat ca continua pentru ca le face placere; o mare parte dintre ei nici nu si-au pus problema renuntarii la consum.

IV.15. Efectele care au importanta pentru consumatori

Drogurile sunt consumate de adolescenti in principal datorita efectului lor dezinhibator, care faciliteaza socializarea; acest lucru se leaga de faptul ca locul preferat de cei mai multi adolescenti pentru consumul de droguri sunt petrecerile (35 de subiecti - 57.7%). Cei mai multi adolescenti (73.7% - 45 de subiecti) isi procura drogurile "de la prieteni" dar o parte destul de mare (10 subiecti - 16.4%) le iau de la scoala.

Este interesant ca fratii adolescentilor consumatori de drog sunt in 39.3% din cazuri si ei consumatori de droguri.

Imaginea rezultata este cea a unui mare numar de adolescenti, in principal proveniti din familii cu venituri mari si medii, si in care relatiile intre membrii familiei sunt reci, indiferente, adolescenti care au inlocuit traditionala metoda de "socializare dezinhibatoare prin alcool" prin consumul de droguri usoare (marijuana, hasis). Drogurile sunt consumate in grup, cu ocazia petrecerilor, in principal datorita efectelor lor dezinhibatoare.

V. CONCLUZII

Pe total au fost luati in studiu un numar de 70 de barbati (46.7%) si 80 de femei (53.3%), impartiti in doua grupuri: consumatori (61 subiecti - 40.7%) si neconsumatori de droguri (89 subiecti - 59.3%).

Pentru esantionul consumatorilor de droguri, varsta minima a subiectilor cuprinsi in studiu a fost de 17 ani, iar cea maxima de 19 ani, cu varsta medie = 17.67 ani si dev.std. = 0.598.

Pentru esantionul de populatie normala (grup de elevi neconsumatori de droguri), varsta minima a subiectilor a fost de 17 ani, cea maxima de 18 ani, iar varsta medie = 17.59 ani, cu dev.std. = 0.493.

• In liceele cu profil uman exista semnificativ mai multi consumatori de droguri decat in liceele cu profil real.
• 66.3% dintre elevii care nu consuma droguri cuprinsi in studiu nu prezinta depresie; comparativ, toti elevii consumatori de droguri prezinta un oarecare grad de depresie; cei mai multi (50.8%) prezinta un grad de depresie medie, iar 13% depresie severa (intensitate clinica) iar un caz depresie cu risc suicidar.
• Cea mai mare parte a elevilor care nu consuma droguri au un nivel normal (84.3%) sau chiar ridicat (13.5%) al stimei de sine. Comparativ, marea majoritate (96.7%) a adolescentilor care consuma droguri au un nivel scazut al stimei de sine.
• 58.4% dintre adolescentii neconsumatori de droguri prezinta un nivel redus al anxietatii; comparativ, 60.5% dintre cei care consuma droguri au un nivel ridicat al anxietatii.
• In familiile a 89.9% dintre elevii neconsumatori de droguri relatiile sunt armonioase; comparativ in numai 73.8% dintre familiile elevilor consumatori de droguri relatiile intre membrii familiei sunt armonioase; in 14.7% din cazuri sunt indiferente (comparativ, numai in 3.4% din familiile neconsumatorilor relatiile sunt indiferente). Asadar, indiferent de tipul de structura familiala, o raceala afectiva a membrilor familiei unii fata de altii este un indicator al posibilitatii de aparitie a consumului de droguri la adolescentul din familial respectiva.
• 40.1% dintre adolescentii care consuma droguri sunt in relatii de indiferenta fata de familie, comparativ cu numai 21.3% dintre adolescentii care nu consuma droguri. De asemenea, numai 31.1% dintre adolescentii care consuma droguri au relatii armonioase cu familia (comparativ cu 61.8% dintre adolescentii care nu consuma droguri).
• 44.2% dintre adolescentii consumatori de droguri provin din familii cu venituri mari; comparativ, numai 24.7% dintre adolescentii neconsumatori de droguri au familii cu venituri mari. 29.5% dintre adolescentii ce consuma droguri declara ca provin din familii cu venituri mici, iar un procent similar (29.2% ) se regaseste printre adolescentii ce nu consuma droguri.
• Dintre neconsumatori, mai putin de jumatate (44.9% - 40 de subiecti) au declarat ca cunosc persoane care consuma droguri.
• Sentimentele pe care le resimt elevii care consuma droguri fata de alte persoane care consuma droguri sunt in principal de admiratie (32.8%) si indiferenta (67.2%). Comparativ, numai 4.5% dintre elevii care nu consuma droguri resimt admiratie fata de cei care consuma, sentimentul predominant fata de consumatorii de droguri fiind de mila (35.9% dintre subiecti).
• 4.6% dintre neconsumatori declara ca li s-au oferit droguri spre cumparare; la 37.1% li s-au oferit droguri spre consum.
• Un singur subiect a declarat ca consuma heroina; cele mai utilizate droguri sunt marijuana si hasisul.
• Marea majoritate (44.3%) declara ca consuma drog doar saptamanal; corelat cu faptul ca cele mai utilizate droguri sunt marijuana si hasisul, putem spune ca cei mai multi elevi care consuma droguri nu sunt inca consumatori cronici.
• Cel mai des invocat motiv este dorinta de a trai experiente noi; cel mai rar invocat este teama de responsabilitati.
• Cei mai multi consumatori au declarat ca continua pentru ca le face placere; o mare parte dintre ei nici nu si-au pus problema renuntarii la consum
• Drogurile sunt consumate de adolescentii in principal datorita efectului lor dezinhibator, care faciliteaza socializarea; acest lucru se leaga de faptul ca locul preferat de cei mai multi adolescenti pentru consumul de droguri sunt petrecerile (35 de subiecti - 57.7%). Cei mai multi adolescenti (73.7% - 45 de subiecti) isi procura drogurile "de la prieteni" dar o parte destul de mare (10 subiecti - 16.4%) le iau de la scoala.
• Fratii adolescentilor consumatori de drog sunt in 39.3% din cazuri si ei consumatori de droguri.

VI. PROPUNERI SI RECOMANDARI

Numarul mare de consumatori de droguri usoare din liceele investigate este ingrijorator, deoarece este o realitate cunoscuta faptul ca majoritatea consumatorilor "ocazionali" de droguri usoare trec treptat la droguri "grele" ca heroina, devenind consumatori cronici. Cu atat mai mult cu cat este vorba de adolescenti aflati la varsta la care se definesc optiunile profesionale si drumul in viata. Utilizarea drogurilor ca mijloc de "dezinhibare" si continuarea consumului in virtutea inertiei, in ciuda efectelor daunatoare pe care le are asupra psihicului, indica nevoia interventiei in vederea constientizarii efectelor pe care le are consumul de droguri pe perioada indelungata. Este necesara interventia psihologului scolar nu numai in cazurile "sociale" care sunt mai vizibile (adolescenti din familii dezorganizate, cu mijloace materiale slabe, etc) ci cu deosebire in cazurile "invizibile" a copiilor proveniti din familii ce dispun de resurse financiare importante si in care problemele de relationare (intre membrii familiei sau intre membrii familiei si adolescent) nu implica in mod necesar violenta ci doar raceala afectiva. Recurgerea la droguri "usoare" din cauza disponibilitatii lor si a existentei posibilitatilor financiare necesare, in vedere obtinerii unor efecte "placute", de dezinhibare sociala, fara a fi constienti de efectele pe termen lung pe care consumul le are asupra psihicului duc la crearea unei clase de consumatori in randul tinerilor care, odata cu inaintarea in varsta, vor simti nevoia recurgeri la droguri din ce in ce mai puternice pentru a depasi problemele pe care le-a creat chiar consumul de droguri.

Se recomanda asadar initierea unor campanii de popularizare a efectelor drogurilor nu numai sub aspectul fiziologic si social, ci si asupra efectelor asupra dispozitiei psihice si afective in randul adolescentilor.

VII. BIBLIOGRAFIE

ATKINSON, R. et al. (2002), Introducere in psihologie, Editura Tehnica,

Bucuresti.

BIRCH, A. (2000), Psihologia dezvoltarii, Editura Tehnica, Bucuresti.

CAMPBELL, R. (2001), Copii nostri si drogurile, Editura Curtea Veche, Bucuresti.

CIUREZU, T., TIMOFTE, G. (1973), Medicamente psihotrope moderne, Editura Medicala, Bucuresti.

CLOCOTICI, V., STAN, A. (2000), Statistica aplicata in psihologie, Editura Polirom, Iasi.

CRAMER, D., (1994), Introducing statistics for social research. Step-by-step

calculation and computer techniques using SPSS, Routledge, London, and N.Y..

FERROL, G. (2000), Adolescentii si toxicomania, Editura Polirom, Iasi.

HOFFMANN, A. (1979), LSD - Mein Sorgenkind, Stuttgard.

HOHN, M., VIRGA, D. (2000), Ghid practic de psihologie experimentala, Editura Tipografia Universitatii de Vest din Timisoara, Timisoara.

MAY, T., (1993), Social research: issues, methods and process, Open University Press, Bickingham and Philadeplphia.

POSTEL, J. (1998), Dictionar de psihiatrie si de psihopatologie clinica, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti.

REUCHLIN, M. (1999), Psihologie generala, Editura Stiintifica, Bucuresti.

RODRIGUEZ-GARCIA, A. J. (2000), Copilul meu, drogurile si eu, Inspectoratul General al Politiei Romane, Directia Generala de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog, Brigada Antidrog.

ROMILA, A. (coord.) (2003), Manual de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale, Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania, Bucuresti.

SNCHEZ, L.C., RODRIGUEZ-GARCIA, A. J. (2000), Indreptar privind alcoolul, tutunul si alte droguri, Inspectoratul General al Politiei Romane, Directia Generala de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog, Brigada Antidrog.

SROUFE, A., COOPER, R.G., DeHART, G.B. (1991), Child development,

its nature and course, Editura McGraw-Hill, INC., New York.   

SCHIOPU, U. (coord.) (1997), Dictionar de psihologie, Editura Babel, Bucuresti.

SCHIOPU, U., VERZA, E. (1981), Psihologia varstelor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

VERZA, E. (1993), Psihologia varstelor, Editura Hyperion XXI, Bucuresti.

WARREN, M.P. (2000), Behavioral management guide essential tratament strategies for adult psychotherapy, Editura Jason Aronson Inc. Northvale, New Jersey London.

BIBLIOGRAFIE On-Line

BACIEWICZ, G. J. (2002), Injecting Drug Use, in eMedicine Journal, Nr. 1, Vol. 3, https://www.emedicine.com/med/topic586.html.

FILIPOI, S., IANCAU, M., (2001), Preventia consumului de droguri, in British Medical Journal (Editia in limba romana), Nr. 5, Vol. 8, https://www.bmj.ro/numar/2001nr05/opinii3.html.

REHMAN, Z. (2001), Opioid Abuse, in eMedicine Journal, Nr. 8, Vol. https://www.emedicine.com/med/topic1673.html.

VIII. ANEXE

Anexa 1

CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE

S.T.A.I FORMA X-1

Instructiuni: Mai jos sunt date diferite descrieri ale unor stari sufletesti. Cititi fiecare descriere in parte si incercuiti acea cifra din dreapta descrierii care corespunde cu felul cum va simtiti acum, in acest moment. Nu exista raspunsuri bune sau rele. Nu pierdeti prea mult timp cu vreo descriere si dati acel raspuns care pare sa infatiseze cel mai bine felul cum va simtiti in prezent.

Anexa 2

CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE

S.T.A.I FORMA X-2

Instructiuni: Mai jos sunt date diferite descrieri ale unor stari sufletesti. Cititi fiecare descriere in parte si incercuiti acea cifra din partea descrierii care corespunde cu felul cum va simtiti in general. Nu exista raspunsuri bune sau rele. Nu pierdeti prea mult timp cu vreo descriere si dati acel raspuns care pare sa infatiseze cel mai bine felul cum va simtiti de obicei.

Anexa 3

Chestionar Beck

A.

1.Nu ma simt trist(a).

2.Ma simt trist(a).

3.Sunt trist(a) tot timpul si nu pot scapa de tristete.

4.Sunt atat de trist(a) si nefericit(a) incat nu mai pot suporta.

B.

1.Viitorul nu ma descurajeaza.

2.Ma simt descurajat(a) cand ma gandesc la viitor.

3.Simt ca nu am ce astepta de la viitor.

4.Simt ca viitorul este fara speranta si nimic nu se mai poate indrepta.

C.

1.Nu am sentimentul ratarii.

2.Simt ca am avut mai mult ghinion decat persoanele din jur.

3.Daca imi privesc viata retrospectiv o vad ca pe o totalitate de esecuri.

4.Ma simt complet ratat(a) ca persoana.

D.

1.Obtin aceeasi satisfactie din lucruri ca si inainte.

2.Nu ma mai bucur de lucruri ca inainte.

3.Nu mai obtin o satisfactie reala din nimic.

4.Sunt nesatisfacut(a) sau plictisit(a) de orice.

E.

1.Nu ma simt in mod particular vinovat(a) cu nimic.

2.Ma simt vinovat(a) o buna parte a timpului.

3.Ma simt vinovat(a) majoritatea timpului.

4.Ma simt tot timpul vinovat(a).

F.

1.Nu simt sa fiu pedepsit(a).

2.Simt ca s-ar putea sa fiu pedepsit(a).

3.Astept sa fiu pedepsit(a).

4.Simt ca sunt pedepsit(a).

G.

1.Nu sunt nemultumit(a) de mine.

2.Sunt nemultumit(a) de mine.

3.Sunt dezgustat(a) de mine insumi/insami.

4.Ma urasc.

H.

1.Nu cred sa fiu mai rau/rea decat altii.

2.Ma critic pentru slabiciunile si greselile mele.

3.Ma blamez tot timpul pentru greselile mele.

4.Ma acuz pentru tot ce se intimpla rau.

I.

1.Nu am nici o idee de sinucidere.

2.Am idei de sinucidere dar nu vreau sa le pun in aplicare.

3.Mi-ar place sa ma sinucid.

4.M-as sinucide daca as avea ocazia sa o fac.

J.

1.Nu tip mai mult decat de obicei.

2.Acum tip mai mult decat inainte.

3.Tip tot timpul.

4.Obisnuiam sa strig dar acum nu mai pot chiar daca as vrea.

K.

1.Nu sunt mai nervos decat inainte.

2.Ma plictisesc si ma enervez mult mai usor decat inainte.

3.In prezent ma simt tot timpul irititat(a).

4.Lucrurile care ma iritau inainte nu ma mai enerveaza in prezent.

L.

1.Nu mi-am pierdut interesul fata de ceilalti oameni.

2.Ceilalti oameni ma intereseaza mai putin decat inainte.

3.Mi-am pierdut interesul fata de ceilalti oameni.

4.Mi-am pierdut orice interes fata de ceilalti.

M.

1.Ma hotarasc tot la fel de usor ca inainte.

2.I-au deciziile cu mai mare greutate decat inainte.

3.Am mari dificultati in a ma hotara.

4.Nu pot lua nici o decizie.

N.

1.Nu cred ca arat mai rau decat inainte.

2.Sunt suparat(a) ca arat batran(a) si neatractiv(a).

3.Simt ca modificarile permanente in felul cum arat ma fac neatractiv(a).

4.Cred ca arat urat.

O.

1.Pot lucra tot atat de bine ca si inainte.

2.Fac un efort suplimentar cand incep sa lucrez ceva.

3.Trebuie sa ma fortez ca sa fac ceva.

4.Nu mai pot lucra nimic.

P.

1.Dorm ca si inainte.

2.Nu mai pot dormi cum dormeam.

3.Ma trezesc cu 1-2 ore mai repede si readorm greu.

4.Ma trezesc cu cateva ore mai repede si nu mai pot readormi.

R.

1.Nu obosesc mai repede ca inainte.

2.Obsesc mai repede ca inainte.

3.Obosesc fara sa fac aproape nimic.

4.Sunt prea obosit(a) ca sa fac ceva.

S.

1.Apetitul meu nu e mai diminuat ca inainte.

2.Pofta mea de mancare nu e mai buna ca inainte.

3.Apetitul meu este mult mai rau acum.

4.Nu mai am deloc pofta de mancare.

T.

1.Nu am scazut in grutate deloc sau aproape deloc.

2.Am pierdut in greutate peste 3 kg.

3.Am pierdut in greutate peste 5 kg.

4.Am pierdut in greutate peste 7 kg.

U.

1.Nu sunt mai suparat(a) decat pana acum in legatura cu sanatatea mea fizica.

2.Ma supara starea mea fizica.

3.Sunt suparat(a) pe problemele mele fizice si nu ma pot gandi la altceva decat cu greutate.

4.Sunt atat de suparat(a) de starea mea fizica incat nu ma pot gandi la nimic altceva.

V.

1.Nu simt nici o modificare in interesul pentru sexul opus.

2.Sexul opus ma intereseaza mai putin.

3.Sexul opus ma intereseaza mult mai putin.

4.Mi-am pierdut orice interes fata de sexul opus.

Anexa 4

Scala ROSENBERG

Anexa 5

CHESTIONAR CSP

Varsta

1. Sex a) M     b) F

2. Profil de invatamant a) uman b) real

3. Structura familiei tale:

a) organizata b) dezorganizata (divort) c) reorganizata d) uniune

consensuala

4. Relatiile intre membrii familiei tale sunt:

a) armonioase b) conflictuale c) indiferente

5. Relatiile tale cu familia ta sunt:

a) armonioase b) conflictuale c) indiferente

6. Veniturile familiei tale sunt:

a) scazute b) medii c) mari

7. Cum definesti notiunea de drog? (Facultativ)

8. De unde ai aflat prima data despre droguri?

a) reviste b) parinti c) emisiuni radio/TV d) ore de dirigentie

e) literatura f) prieteni g) internet

Cunosti persoane care sunt consumatoare de droguri?

a) da b) nu

10. Ce sentimente iti starneste o persoana care este consumatoare de droguri?   

a) indiferenta b) repulsie c) mila d) admiratie

e) teama

11. Ti-au fost oferite droguri spre cumparare?

a) da b) nu

12. Ti-au fost oferite droguri pentru consum?

a) da b) nu

13. Consumi droguri? (cei care vor avea un raspuns negativ se vor opri)

a) da b) nu

14. Cat de des consumi droguri?

a) ocazional (cel putin o data pe luna) b) zilnic c) saptamanal

15. Ce tip de drog consumi?

a) marijuana b) hasis c) LSD d) ecstasy e) heroina f) cocaina

g) barbiturice h) tranchilizante

16. Sub ce forma consumi drogurile?

a) prizat b) injectabil c) orala (fumat)

17. Care este motivul pentru care ai inceput sa consumi droguri?

a) curiozitatea b) prietenii c) timiditatea d) dorinta de a trai experiente noi

e) teama de responsabilitati f) conflicte in familie

g) lipsa de incredere in fortele proprii

18. Care este motivul pentru care continui sa consumi droguri?

a) nu ma mai pot lasa b) i-mi face placere c) ma ajuta sa ma relaxez

d) datorita insistentelor prietenilor e) din plictiseala f) nu m-am gandit

19. Unde sunt locurile preferate in care consumi droguri?

a) la petreceri b) la scoala c) acasa d) la prieteni e) cluburi f) concerte

20. De unde iti procuri drogurile?

a) din scoala b) din zona scolii c) de la prieteni d) culturi proprii

e) farmacii f) cluburi

21. Ce efecte ale drogurilor consideri ca au o importanta mai mare pentru tine?

a) i-mi dau incredere in mine b) ma linistesc c) i-mi dau forta de munca

d) ma dezinhiba e) ma fac sa uit de probleme

f) faciliteaza socializarea g) i-mi ofera o perspectiva optimista asupra vietii

22. In familia ta se consuma droguri?

a) mama b) tata c) fratii d) nu e) nu stiu