Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Luarea deciziilor

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
TESTUL DE ASOCIERE VERBALA
COMPORTAMENTELE COSOCIALE;DEFINIRE, CARACTERIZARE GENERALA SI CLASIFICARE
Diagnosticul psihic provizoriu si diagnoza psihica diferentiala
SCOLARI REPETENTI
Teste clinice de inteligenta
Argument pentru un curs de psihologia personalitatii
SENZATIA
FUNCTIILE PSIHOSOCIALE ALE MICROGRUPURILOR
METODOLOGIA CERCETARII GRAFOLOGICE
FUNCTIILE HIPOTALAMUSULUI


Luarea deciziilor


Definitie decizia




alegerea unei solutii sau optiuni dintr-o multime

deciziile se adopta in situatii cu probleme slab definite, complexe sau nefamiliare

luarea deciziilor este o forma foarte complexa a gandirii

Studiile arata ca nu folosim rationamentele in mod corect (nici pe cele inductive, nici pe cele deductive).

Oamenii iau decizii in baza experientei, intereselor si a starii afective = gandire euristica


Definitie euristica

regulile mentale care pot conduce la o solutie

(„scurtaturi mentale”)

!! Succesul nu este garantat !!

Tipuri de rationamente euristice:

1. Euristica reprezentativitatii

- tendinta de a presupune ca, daca ceva seamana cu un membru al unei categorii, acel ceva face parte din acea categorie, indiferent de datele statistice aflate la indemana.

Exemple:

tipul baiatului de cartier

tipul ungurului (cel care vorbeste stalcit poate fi polonez, sarb, nu neaparat maghiar)

2. Euristica disponibilitatii

- tendinta de a presupune ca un eveniment se va intampla cu atat mai frecvent cu cat il putem evoca mai usor in memorie

Exemple:

accidentele de avion vs. accidentele rutiere

mananci iaurt, apoi prune, faci indigestie



Operatiile gandirii:

analiza – descompunerea mentala a intregului (obiectului, situatiei, fenomenului), in parti mai mici, care nu trebuie sa fie neaparat unitatile structurale de baza ale acestuia.

sinteza – reunirea partilor rezultate in urma analizei, uneori intr-o alta ordine sau dupa o alta schema.

comparatia – stabilirea asemanarilor si deosebirilor dintre obiecte, fenomene, situatii.

abstractizarea – abstragerea (selectarea) la nivel mental a acelor insusiri caracteristice sau proprietati care ne intereseaza sau care sunt importante pentru investigatia pe care o efectuam.

generalizarea – reunirea intr-un model informational a insusirilor si caracteristicilor selectate mental in cadrul abstractizarii, insusiri care sunt generale si comune pentru o clasa sau categorie de obiecte sau fenomene, iar reunirea lor este menita sa denumeasca, sa defineasca, sa caracterizeze acea clasa sau categorie.

concretizarea – particularizarea, trecerea de la general la particular, de la abstract la concret. Este operatia opusa generalizarii.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 799
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site