Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


METODOLOGIA CERCETARII GRAFOLOGICE

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic



METODOLOGIA CERCETARII

1. Obiectivele cercetarii




Problema comportamentului deviant si a agresivitatii a fost abordata in literatura de specialitate ca rezultat al cercetarilor facute de : sociologi, psihologi, avocati, psihiatrii, grafologi etc.

In studiile efectuate se remarca interpretarea fenomenului de devianta, formele de manifestare ale individului, consecinte sau semnificatie individuala si sociala, mijloace de prevenire si combatere.

Daca psihologul si psihiatrul isi polarizeaza observatiile in studierea comportamentului uman, urmarind devianta in raport cu personalitatea sau conduitele de inadaptare ale individului, avocatul raporteaza fenomenul la un cadru institutional, sociologul se bazeaza pe interpretarea comportamentului deviant pe analiza unor grupuri sociale iar grafologul ne poate oferi indicii pretioase in metodologia identificarii comportamentului agresiv si a comportamentului deviant pe baza scrisului de mana.

Cercetarile privind relatia dintre scris si personalitatea autorului se pot dovedi de mare interes pentru criminalistica in scopul prevenirii si combaterii actelor antisociale.

Obiectivele in realizarea acestei cercetari au fost:

Obiective generale

Familiarizarea cu achizitiile actuale in domeniul grafologiei

Evaluarea aplicabilitatii modelelor grafologice in psihologie

Identificarea caracteristicilor de comportament si de personalitate recognoscibile in modelele de scris de mana

Obiective specifice

Identificarea masurii in care agresivitea si comportamentul deviant se reflecta in script

Identificarea diferentelor intre scriptele persoanelor non-agresive si ale celor agresive

2. Ipotezele cercetarii

Ipoteza 1

Delicventii din sfera comportamentelor agresive prezinta particularitati grafologice care ii diferentiaza de subiectii normali (non-delicventi)

Ipoteza 2

Delicventii din sfera comportamentelor agresive prezinta particularitati grafologice care ii diferentiaza de delicventii din sfera comportamentelor non-agresive.

3. Instrumentele

Cercetarea a fost realizata pe baza scriptelor obtinute de la Penitenciarul din Targu-Mures. In analiza grafologica a scriptelor au fost utilizate: creionul, linearul, lupa si echerul.

Investigarea agresivitatii s-a realizat prin adminstrarea a doua inventare de personalitate care contin scale specifice pentru comportamentul violent:

Inventarul de Personalitate Freiburg

Date generale

  • F.P.I. este un chestionar multifazic de personalitate;
  • Autori: J.Fahrenberg, H. Selg si R. Hampel;
  • Se poate utiliza atat in domeniul clinic cat si neclinic;
  • Forma generala contine 212 itemi, grupati in 9 scale standard la care au mai adaugat 3 scale suplimentare (9+3);
  • Alte forme (in caz de triere rapida sau examinare repetata): F.P.I. – K (76 itemi), F.P.I. – HA (114 itemi), F.P.I. – HB (114 itemi); Kônig si Schimdt – F.P.I. scurt (54 itemi);
  • A fost construit pe baza analizei factorialea itemilor, acestia fiind grupati in 9 factori
  • Suporta influenta variabilelor de sex, varsta si nivel de scolarizare;

Administrare

  • Se administreaza in grup sau individual fara limita de timp, persoanelor cu nivel educational si intelectual cel putin mediu (sa poata surprinde semnificatia itemilor);
  • Itemii se refera la stari si comportamente, la atitudini, obiceiuri, acuze corporale;
  • Se specifica in instructaj ca raspunsurile sa fie dihotomice – da – nu si li se cere subiectilor sa raspunda cat mai sincer posibil, asigurandu-i de confidentialitate raspunsurilor (unele enunturi au o tenta personala);
  • Psihologul care administreaza chestionarul trebuie sa ramana impartial. In cazul in care este intrebat cu privire la un item, la semnificatia lui, ori la tipul de raspuns asteptat, psihologul trebuie sa raspunda cat mai obiectiv (de exemplu „va rugam sa vizati ceea ce vi se potriveste cel mai bine!”);

Intrepretare

  • In interpretare se urmareste stabilirea polului spre care tind rezultatele subiectului la fiecare scala (exista doi poli, de ex. Extraversiune – introversiune, stabilitate emotionala – labilitate emotionala);
  • Etaloanele sunt diferite pentru barbati si femei;
  • Se evalueaza luand in calcul raspunsurile la item-uri pentru fiecare scala si se obtin astfel cote brute care, pe baza etaloanelor se transforma in cote standard. (Valorile brute individuale pot fi transformate in stanine 1- 9);
  • In cazul in care nu sunt completate toti itemii profilul psihologic obtinut nu va fi unul real (astfel testul nu poate fi interpretat). De asemenea, exista o scala de control (FPI 9)    - scala de sinceritate care daca are valori mici indica faptul ca raspunsurile la ceilalti itemi nu sunt valabile;
  • Exista un risc de interpretare de 5 %;
  • Semnificatia cotelor mari ori mici la fiecare scala sunt prezentate in manualul testului,
  • SCALELE:

FPI 1 – nervozitate (34 itemi, 1 polarizat negativ)

FPI 2 – agresivitate (26 itemi, din care 2 negativi)

FPI 3 – depresie (28 itemi, unul polarizat negativ)

FPI 4 – excitabilitate (20 itemi, 1 negativ)

FPI 5 – sociabilitate (28 itemi, din care s16 sunt polarizati negativ)

FPI 6 – calm (20 itemi, nici unul nu este negativ)

FPI 7 – tendinte de dominare (20 itemi, 1 negativ)

FPI 8 – inhibitie    (20 itemi, 5 negativi)

FPI 9 – sinceritate (14 itemi, nici unul negativ)

E. – extraversiune (34 itemi, 6 negativi)

N. – neuroticism (labilitate emotionala) (24 itemi, 3 negativi)

M. – masculinitate/feminitate (26 itemi, 14 negativi)

Realizarea profilului psihologic

  • Scalele coreleaza intre ele:
          • F.P.I.1 (nervozitate) mare coreleaza cu F.P.I. 3, 4,8 si N. (depresie, excitabilitate, inhibitie si neuroticism) mare si cu cote mici la masculinitate;
          • F.P.I. 6 apare ca o scala independenta, ea nu coreleaza cu nici o scala;
          • F.P.I. 7 (dominare) cote mari este asociata cu cote mari la F.P.I.2, 3, 4 si N. (agresivitate, depresie, excitabilitate    si labilitate),
  • Se insemneaza valorile standard obtinute la fiecare scala si se unesc punctele, obtinandu-se un profil psihologic care trebuie interpretat.

Chestionarul de personalitate Woodworth-Mathews

Chestionarul Woodworth-Mathews are la baza inventarul prototip pentru autoevaluari in problematica personalitatii creat de Woodworth in 1918, in timpul primului razboi mondial. Acesta a fost o incercare de standardizare a unui interviu psihiatric in intentia de a-l adapta unor testari pe loturi largi de subiecti. El a primit denumirea de Woodworth Personal Data Sheet, era compus din 116 itemi si a fost aplicat experimental pe loturi de subiecti normali comparativ cu loturi de subiecti cu tulburari neuropsihice (Rosca, 1972, Buss, 1989, Minulescu, 1996).

Continut

Dintre variantele adaptate si revizuite care au urmat, cea mai cunoscuta este Woodworth-Matheus Personal Data Sheet, utilizabil pentru copii si adolescenti (Angleitner, 1998).

Aceasta varianta are 76 de itemi, fiecare contribuind la una sau mai multe dintre scalele chestionarului.



Acestea sunt: I. emotivitate simpla (coeficient de ponderare 26); II. tendinte obsesive si psihastenice (coeficient 24); III. tendinte schizoide (coeficient 30); IV. tendinte paranoide (coeficient 20); V. tendinte depresive si ipohondriace (coeficient 26); VI. tendinte impulsive si agresivitate (coeficient. 36); VII. tendinte spre instabilitate (coeficient 52); VIII. tendinte antisociale (coeficient 52).

Itemii sunt formulati clar; fara a exista o preocupare pentru controlul atitudinii subiectului fata de proba. La intrebarile adresate se raspunde prin Da sau Nu, majoritatea raspunsurilor de Da fiind cele prin care subiectul isi recunoaste respectiva manifestare sau fapt psihic. Astfel, itemul 1 are forma: „te temi adesea ca ai sa fii certat” si intra atat in componenta scalei de emotivitate (I) cat si la cea de tendinte paranoide (IV). Itemii 2, 3, 4, 5 si 6 apartin scalei II, de tendinte obsesive si psihastenice care investigheaza eventualele trairi disconfortante conjuncturale (iti este teama de: „furtuna”, „apa”, „sa treci printr-un tunel”, „sa treci un pod peste apa”).   

Interpretarea rezultatelor

Sistemul de cotare pondereaza nota la fiecare dintre scale pentru a se ajunge la o interpretare unitara (suma punctelor obtinute prin cumularea raspunsurilor la itemii din constitutia fiecarei scale se inmulteste cu valoarea coeficientului mentionat in paranteza). Astfel, daca valorile pana la 120 de puncte sunt considerate „in limita normalului', valorile care depasesc acesta limita sunt interpretabile in sensul, fie al tendintei spre a manifesta simptome caracteristice pentru scala respectiva, fie ca si tendinte, comportamentate accentuate sau trasaturi,    daca valoarea trece de 240 de puncte.

4. Subiectii

Studiul s-a efectuat pe un lot de 60 de subiecti (N=60), dintre care 40 provin de la subiecti aflati in Penitenciarul din Targu-Mures, iar 20 provin de la subiecti normali, non-delicventi (Lot C, N

Cele 40 de scripte provenind de la penitenciar se impart si ele in doua categorii de cate 20 de subiecti: delincventi, din sfera comportamentelor agresive (Lot A, N =20) si delicventi din sfera comportamentelor non-agresive (Lot B, N In sfera comportamentelor de delicventa agresiva se includ: talharia, violul, omorul, crima iar in sfera comportamentelor de delicventa non-agresiva se afla: furtul si inselaciunea.

Procedura

Materialul studiat pentru lucrarea de fata are la baza scriptele persoanelor aflate in stare de libertate (non-delicventi) si scriptele detinutulor aflati la Penitenciarul din Targu-Mures. Aceste scripte s-au obtinut cu aprobarea si sprijinul conducerii Penitenciarului din Targu-Mures, prin contactul direct cu detinutii. Subiectilor din lotul delicventilor li s-a propus sa intocmeasca o tema cu titlul “Planuri de viitor”, subiectilor lotului non-delicventi li s-a dat o tema la alegere. Perioada de desfasurare a fost 001. 2008-01.02008. O examinare a a necesitat circa 90 de minute.

S-a pus la dispozitia subiectilor: coli de hartie (A4, standard), coli cu liniatura diferita (linii, patratele), coli albe si coli colorate; de asemenea s-a pus la dispozitia lor creioane cu mina grafit, pixuri, stilouri si creioane de culori diferite, dandu-le posibilitatea de a-si alege hartia si obiectul de scris.

Majoritatea subiectilor au utilizat colile de hartie alba sau liniata si ca unealta de scris pixul de culoare albastra.

La terminarea temei date s-au obtinut date de la fiecare subiect, dupa cum urmeaza:

numele si prenumele

varsta purtator de ochelari (sau nu)

dominanta mainii

infractiunea savarsita

starea infractionala (recidivist, nerecidivist, antecedente penale)

Pentru depistarea eventualelor tulburari de comportament (agresivitate, devianta), s-au stabilit semnele grafologice ale agresivitatii, sapte semne grafologice intr-un script pentru o trasatura reprezentand procentaj de 100%.

Scriptele studiate s-au trecut pe un tabel, analiza grafologica constand in :

blocul de scris raportat la suprafata de scriere

marimea si forma existentei marginilor

distantele intre randuri si cuvinte

marimea si forma semnaturii, raportate la grafismele scriptului

distanta, amplasarea semnaturii fata de text

modul legaturii utilizat intre semnele grafice

intensitatea apasarii

raportul celor trei zone grafice

marimea verticata si orizontala a literelor

masuratori

La analiza fiecarui semn in parte s-a constatat existenta sau nu a semnului respective, prezenta semnului s-a notat cu “x” iar lipsa semnului s-a notat cu “-“.

Variabile independente

V.I. A- Tipul infractiunii

a1- Infractiuni cu violenta

a2- Infractiuni fara violenta

V.D. X- Variabile dependente   

semnele grafologice ale agresivitatii[1]

x -prezente la probele de scris

x -absente la probele de scris

CAPITOLUL 6.

REZULTATE SI DISCUTII



Prezentam in continuare rezultatele obtinute de cele trei loturi la adminstrarea chestionarelor cu dimensiuni specifice pentru agresivitate FPI (FPI 2) si W-M (VI).

Tabel 6.a Rezultatele la FPI (FPI 2) si W-M (VI)

Lot

FPI 2

Media    a.s.

W-M (VI)

Media    a.s.

Lot A (N

delicventi/infr. agresive

Lot B (N

delicventi/infr. non-agresive

Lot C (N

martor

Analizand semnificatia diferentei intre medii pentru cele doua loturi de delincventi (Lot A si Lot B) se obtine pentru Testul t (STUDENT):

Tabel 6.b Semnificatia diferentei dintre medii pentru dimensiunea agresivitate, lot delincventi infractiuni agresive comparativ lot delincventi infractiuni non-agresive

Lot

FPI 2

Media    a.s.

W-M (VI)

Media    a.s.

Lot A (N

delicventi/infr. agresive

 

Lot B (N

delicventi/infr. non-agresive

 

t

(p)

(p)

Se remarca valoarea probelor utilizate in depistarea conduitelor agresive, precum si superpozabilitatea peste criteriul tip de infractiune.

In anexa 1 este inregistrata frecventa semnelor grafice pentru lotul 1, delincventi din sfera comportamentelor agresive la cele 30 de dimensiuni (particularitati grafice) incluse in cercetare

Din analiza expresiei numerice si a criteriului introdus se poate aprecia ca: Toti subiectii lotului 1 prezinta peste 7 semne grafologice ale agresivitatii, deci putem afirma ca agresivitatea delicventilor se reflecta in scriptele acestora.



In anexa 2 este inregistrata frecventa semnelor grafice pentru lotul 2, delincventi din sfera comportamentelor non-agresive la cele 30 de dimensiuni (particularitati grafice) incluse in cercetare

Din analiza expresiei numerice si a criteriului introdus se poate aprecia ca: 11 subiecti ai lotului 2 au acumulat peste 7 semne grafologice ale agresivitatii, 9 subiecti, sub. 7. Cu alte cuvinte 11 subiecti din cei 20 prezinta scripte cu caracter agresiv.

In anexa 3 este inregistrata frecventa semnelor grafice pentru lotul 3, de control, non-delincventi

Din analiza expresiei numerice si a criteriului introdus se poate aprecia ca: dintre subiectii lotului 3, un singur subiect a acumulat scor peste sapte, in consecinta doar un subiect dintre cei 20 prezinta un script cu caracter agresiv.

Tabel 6.c Studiu corelational intre rezultatele FPI2, W-M (VI) si indicatorii grafologici ai agresivitatii la subiectii delincventi cu infractiuni agresive

Criteriu inreg.

FPI2

W-M (VI)

indicatorii grafologici ai agresivitatii

FPI2

W-M (VI)

indicatorii grafologici ai agresivitatii

Se remarca valorile ridicatre ale coeficientilor de corelatie, atat intre cele doua scale, FPI2, W-M (VI) cat si cu indicatorii grafologici ai agresivitatii la subiectii delincventi cu infractiuni agresive.

CONCLUZII

Familiarizarea cu achizitiile actuale in domeniul grafologiei se poatre dovedi utila in activitasi adiacente din domeniul psihologic, medical, in special forensic si juridic

Exista o importanta aplicabilitate a modelelor grafologice in psihologie

Se pot identifica caracteristici de comportament recognoscibile in modelele de scris de mana

Se pot identifica caracteristici de personalitate recognoscibile in modelele de scris de mana

Agresivitea si formele de comportament deviant se reflecta in script, in particular cele delincventiale iar dintre acestea cele caracterizate prin violenta

Se pot identifica diferente intre scriptele persoanelor non-agresive si ale celor agresive

Delincventii din sfera comportamentelor agresive prezinta particularitati grafologice care ii diferentiaza de subiectii normali (non-delicventi)

Delicventii din sfera comportamentelor agresive prezinta particularitati grafologice care ii diferentiaza de delincventii din sfera comportamentelor non-agresive

Se retine ca si criteriu valid al agresivitatii frecventa semnelor grafice peste 7 la scripte pentru o metodologie care include 30 de caracteristici

Exista corelatii ridicate intre numarul indicatorilor agresivitatii la scripte si scorurile marila scalele de agresivitate PFI (2) si W-M (VI)



sapte semne grafologice intr-un script pentru o trasatura reprezentand procentaj de 100%.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 853
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site