Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


STRUCTURA SOCIOAFECTIVA A MICROGRUPURILOR :DEFINITIE, ARACTERIZARE GENERALA, FUNCTII

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic




STRUCTURA SOCIOAFECTIVA A MICROGRUPURILOR :DEFINITIE, ARACTERIZARE GENERALA, FUNCTII

Structura socioafectiva a grupului




Unul dintre cei mai importanti factori ai dinamicii de grup il reprezinta relatiile socioafective care se dezvolta intre membri, inca din primele momente ale intalnirii lor. Structurile afective ale grupului, sau „matricea sociometrica“- in terminologia lui Moreno, reprezinta elementul de fond in functie de care se vor dezvolta si manifesta toate Celelalte structura. Totodata, raporturile afective constituie un factor dinamogen atat pentru integrarea membrilor in viata de grup, cat si pentru dezvoltarea individuala a acestora. Din acest punct de vedere grupul poate fi considerat nu numai ca un sistem generator de relatii, ci si un cadru care asigura dezvoltarea emotionala, cognitiva si relationala a membrilor sai, ca o conditie a propriei sale maturizari, functionari si supravietuiri sociale. Afectivitatea de grup are semnificatia unui fundal in care se insereaza toate Celelalte forme ale trairilor emotionale.

Microgrupul social ofera conditiile necesare unei structurari complexe a relatiilor afective ale membrilor sai, structurare care se realizeaza in doua planuri principale, fiecare implicand la randul sau doua forme relativ distincte de manifestare:

1) In plan intragrupal, procesele afective imbraca atat forma relatiilor preferentiale interpersonale, cat si pe aceea a trairilor afective fata de grup ca intreg. Intre cele doua forme ale afectivitatii intragrupale exista stranse interconditionari, prima gasindu-si expresia in matricea sociometrica a grupului, iar cea de a doua la nivelul coeziunii, climatului psihosocial si performantei. Aceste categorii de structuri socioafective au constituit obiectul a numeroase cercetari experimentale, reprezentand una dintre temele principale ale psihosociologiei microgrupurilor .

In plan extragrupal, procesele afective se structureaza atat in raport cu alte grupuri cu care se afla in raporturi de conexitate, cat si in raport cu mediul social in care isi desfasoara activitatea, mediu constituit din organizatiile, institutiile si conditiile sociale generale care au incidenta asupra vietii de grup. Probleme legate de aceste categorii de structuri socioafective sunt abordate cel mai adesea in cercetarile privind psihosociologia organizatiilor si psihologia multimilor.

Structura socioafectiva a grupului consta in modul de configurare a relatiilor preferentiale dintre membri la un moment dat, relatii care pot imbraca forma atractiei, respingerii sau indiferentei sociometrice. Aceste relatii au un caracter propensiv, cu o conditionare complexa, neputandu-se identifica decat prin simplificare cu relatiile de simpatie, antipatie sau indiferenta dezvoltate in contextul relatiilor interpersonale extragrupale (v. 157; 110).

Fundamentarea teoretica si experimentala a problematicii relatiilor socioafective este nemijlocit legata de numele lui J.L. Moreno, intemeietorului sociometriei. Nascut la Bucuresti in anul 1892, emigreaza in SUA unde, impreuna cu o serie de colaboratori, dezvolta cercetari sistematice privind relatiile afective in cadrul grupurilor mici. Conform conceptiei sale, „universul social“ are trei dimensiuni, aflate intr-o stransa interdependenta: „societatea externa“, 'matricea sociometrica“ si „realitatea sociala“. Societatea externa reprezinta aspectul macroscopic al vietii sociale, format din totalitatea grupurilor umane reale si vizibile, indiferent de marime: familia, grupurile din ateliere, scoala, armata si alte institutii. Matricea sociometrica constituie aspectul microscopic si intim al vietii sociale, rezultat al interactiunilor afective dintre membrii grupurilor, interactiuni evidentiate prin tehnica analizei sociometrice elaborata de Moreno. „Societatea externa“ si „matricea sociometrica“ se conditioneaza reciproc, unitatea lor dialectica constituind „realitatea sociala“, ca forma de compromis dintre primele doua. Matricea sociometrica , sau realitatea „intima a vietii sociale“ este considerata drept factorul major al dezvoltarii sociale, la acest nivel manifestandu-se predispozitia nativa si esentiala a fiintei umane, aceea de a dezvolta relatii afective cu cei din jur. Teleelementul este unitatea de baza a matricii sociometrice, fiind format din legatura preferentiala (simpatetica) dintre oameni, dintre ei si rolurile lor si dintre ei si anumite obiecte. Singura conditie a manifestarii teleelementului este 'intalnirea“, adica contactul psihologic complex si contradictoriu dintre doua persoane; in acest context, preferinta afectiva se va manifesta 'spontan“ si 'creator“, capatand forma alegerilor, respingerilor si indiferentelor (v.157; 149).



Tehnica analizei sociometrice a fost perfectionata de numerosi alti cercetatori, introducandu-se elemente din teoria grafurilor, analiza matriceala si calcul probabilistic. Principala carenta a sociometriei clasice, aceea de a evidentia exclusiv aspectele sincronice ale realitatii relatiilor preferentiale, a fost depasita prin elaborarea tehnicilor „panelului sociometric“, prin care se pot analiza aspectele diacronice si de prognoza a evolutiei raporturilor socioafective din cadrul microgrupurilor sociale (36; 72).

Factorii care conditioneaza alegerile sociometrice. Incercarea de a identifica factorii care intervin in structurarea relatiilor socioafective in cadrul grupurilor s-a dovedit deosebit de dificila, datorita numeroaselor conditionari existente in acest proces, precum si datorita complexitatii relatiilor dintre diferite categorii de factori implicati: primari sau secundari, de determinare sau conditionare, individuali, de grup sau socioculturali, structurali sau functionali, sincronici sau diacronici etc.

Una dintre cele mai interesante deschideri teoretice in legatura cu aceasta problema este oferita de A. Mihu, care - in stransa legatura cu orientarile axiologic-culturologice ale lui T. Vianu, L. Blaga s.a.- considera alegerea sociometrica ca fiind fundamental conditionata de continutul axiologic al relatiilor interpersonale . Din aceasta perspectiva, orice „intalnire“ sociala are un caracter implicit evaluator si valorizator, grila de valori individuale, grupale si culturale fiind cea care conditioneaza aparitia „afinitatilor elective“. Observatiile si cercetarile noastre confirma aceasta ipoteza, cu urmatoarea mentiune; grilele si criteriile valorice care intervin cu o anumita pondere in structurarea relatiilor afective sunt la randul lor conditionate de o serie complexa de factori motivationali, cognitivi si conjunctural-existentiali. Grila axiologica care sta la baza alegerilor sociometrice are o „coloratura“ foarte personala, sintetizand in fapt o multitudine de factori psihoindividuali, psihosociali si socioculturali.

Unele cercetari evidentiaza o stransa legatura intre alegerile sociometrice si efortul unui anumit membru pentru consolidarea si afirmarea grupului. Aceasta corelatie se explica prin semnificatia pe care grupul ca intreg o are pentru fiecare dintre membri sai, in urma realizarii functiei de satisfacere diferentiata a trebuintelor individuale, a valorizarii membrilor in plan social si crearii unui cadru indispensabil manifestarii personalitatilor. In acest context, orice efort de consolidare a grupului este convergent cu o importanta serie de factori motivationali individuali si colectivi, ceea ce faciliteaza formarea unor relatii preferentiale pozitive fata de cei ce contribuie implicit la satisfacerea respectivilor vectori motivationali.

Dintr-o larga serie de factori care conditioneaza formarea si structurarea relatiilor preferentiale in cadrul grupurilor, urmatorii sunt considerati ca cei mai semnificativi: inteligenta sociala, capacitatea de comunicare interpersonala, farmecul personal, prestigiul intra- si extra-grupal, altruismul si disponibilitatea de intrajutorare, competenta si implicarea in rezolvarea problemelor cu care se confrunta grupul, statutul recunoscut in plan formal si informal.

In functie de natura si compozitia grupului, tipul sarcinii ce urmeaza a fi realizata si contextul sociocultural general in care functioneaza grupul, configuratia factorilor care mediaza raporturile preferentiale poate prezenta variatii considerabile. Insa, de fiecare data va putea fi identificat un factor care poate fi considerat „strict afectiv', adica tinand de acea zona de mister si inefabil care caracterizeaza formarea afinitatilor elective in conceptia lui Gheote, Maisonneuve sau Pavelcu. De fapt, fiecare dintre factorii generativi mentionati produc anumite „ecouri afective“, din a caror integrare rezulta optiunea sociometrica.

Relevarea structurii socioafective a grupurilor. Una dintre principalele contributii practice ale sociometriei consta in elaborarea unei tehnici simple si eficiente de evidentiere si analiza cantitativa a structurilor preferentiale din cadrul grupurilor, indiferent de natura acestora. Prin aplicarea testelor sociometrice, intocmirea sociogramelor si calcularea unei serii de indicatori se poate realiza o veritabila „radiografiere“ a relatiilor preferentiale dintre membrii grupului, dublata de relevarea unor aspecte calitative privind raporturile interpersonale intragrupale, precum si a caracteristicilor proceselor psihosociale pe baza carora acestea se dezvolta: procesele de cunoastere si deschidere interpersonala, de elaborare a reprezentarilor relationale si de implicare motivationala in actul interpersonal s.a,



Tehnica sociometrica permite analiza cuantificata a doua dintre dimensiunile principale ale structurilor de grup: a) dimensiunea socioafectiva, care reflecta modul de distribuire a potentialului afectiv intre membrii grupului sub forma de alegeri, respingeri si indiferente sociometrice; b) dimensiunea expresiv­cognitiva, care exprima atat „vizibilitatea' preferintelor interpersonale pentru terte persoane (transparenta), cat si capacitatea membrilor de a percepe corect natura preferintelor interpersonale reale din cadrul grupului din care fac poate (transpatrundere), ( 95; 96; 132).

Pentru obtinerea datelor sociometrice necesare analizelor mai sus mentionate se procedeaza in felul urmator:

Se identifica exact obiectivele sau problemele a caror rezolvare presupune o analiza a structurilor sociometrice. Acestea pot viza dificultati reale cu care se confrunta grupul, dorinta de optimizare a unei situatii prezente, nevoia de optimizare a climatului psihosocial si performantelor de grup, stimularea creativitatii, eliminarea sau reducerea conflictelor intra sau extragrupale, identificarea cauzelor unor situatii disfunctionale conjuncturale, realizarea unor prognoze privind evolutia ulterioara a grupului ca intreg sau a unor raporturi interpersonale semnificative din cadrul acestuia, raporturile tensionale dintre unele subgrupuri, pregatirea grupului pentru confruntarea cu anumite situatii deosebite etc.

Pe aceasta baza se elaboreaza un chestionar in care se solicita membrilor grupului mai multe categorii de informatii: a) Preferintele interpersonale (atractii si respingeri) formulate pe baza unui criteriu bine precizat (desfasurarea activitatii curente, rezolvarea unor probleme deosebite, petrecerea timpului liber s.a.); de regula, se solicita formularea preferintelor (alegeri, respingeri) pentru cca. 1/3 dintre membri grupului, cealalta treime intrand in zona indiferentei sociometrice. b) Presupunerile individuale asupra modului cum au fost formulate alegerile si respingerile sociometrice in cadrul respectivului grup. Transparenta raporturilor preferentiale rezulta din proportia estimarilor corecte privind natura optiunilor exprimate la nivelul intregului grup. Transpatrunderea , care este un indicator complementar transparentei, este data de capacitatea fiecarui membru de a intui exact, pe baza unei „transpuneri empatice', a preferintelor formulate de catre toti ceilalti membri. Transparenta este rezultatul „vizibilitatii' si calitatilor expresive ale relatiilor interpersonale, asa cum acestea se dezvolta si se manifesta in cadrul unui anumit grup, in timp ce transpatrunderea exprima capacitatea de perceptie si cunoastere interpersonala a membrilor respectivului grup. Cele doua sunt aspecte complementare ale procesului mai larg de perceptie interpersonala. Pregatirea psihologica pentru aplicarea chestionarului sociometric. Desi chestionarul are o structura foarte simpla si este usor de elaborat, aplicarea sa ridica numeroase probleme stiintifice, metodologice si deontologice care pot fi depasite numai printr-o buna pregatire a membrilor grupului pentru acceptarea si implicarea in desfasurarea probei. Inducerea increderii fata de experimentator, cointeresarea membrilor, asigurarea confidentialitatii rezultatelor, eliminarea oricaror suspiciuni privind scopul urmarit prin aplicarea chestionarului s.a. sunt numai cateva dintre aspectele care trebuie avute in vedere de psiholog. O pregatire psihologica incorecta nu numai ca poate vicia sensibil rezultatele obtinute, dar poate activa relatii negative si tensionale aflate pana atunci in stare latenta ( .

Prelucrarea rezultatelor, elaborarea sociogramei si matricilor sociometrice, calcularea indicatorilor structurii socioafective a grupului. In functie de obiectivele urmarite se pot determina urmatorii parametri: statutul socioafectiv individual, aria socioafectiva pozitiva si negativa, coeziunea si gradul de structurare a grupului, transparenta, transpatrunderea s.a. Acesti indicatori releva sincronicitatea structurilor socioafective ale grupului.

Pentru determinarea parametrilor privind dinamica si evolutia grupului, chestionarele sociometrice se aplica la anumite intervale de timp (intervale de schimbare), ceea ce permite folosirea tehnicii panelului sociometric, cu o relevanta mult mai mare in ceea ce priveste viata afectiva a grupurilor (36).



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 952
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site