Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Structura fizica si comportamentul uman - studiu de caz : Inspectoratului Scolar Judetean Suceava -

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic



Structura fizica si comportamentul uman - studiu de caz : Inspectoratului Scolar Judetean Suceava -




In acest scurt eseu am incercat sa aplic intr-un caz particular o serie din teoriile ce demonstreaza legatura stransa care exista intre structura fizica a organizatiilor si comportamentul social. In acest sens am folosit teorii din ambele domenii care se intersecteaza in acest tip de analiza, respectiv sociologia organizatilor si studiile de arhitectura.

Modul in care structurile materiale influenteaza comportamentul organizational a cunoscut mai multe perspective de abordare.

Unul dintre punctele de vedere importante in acest domeniu a fost dezvoltat de catre firma britanica de arhitectura DEGW si afirma existenta unor „afinitati” intre stilul de munca si utilizarea spatiului, si intre activitatile presupuse de desfasurarea muncii si gradul de autonomie si interactiune.

Duffy analizeaza „afinitatile” dintre stilul de munca si utilizarea spatiului, din perspectiva a doi indicatori, gradul de autonomie si interactiune, care pot avea o valoare ridicata sau scazuta, realizand astfel o matrice cu patru variabile. Cand gradul de autonomie si interactiune sunt scazute, avem de a face cu procese individuale, spatiul de munca fiind comparat cu un stup. Cand interactiunea creste, dar autonomia ramane scazuta se dezvolta procese de grup, care creeaza un spatiu de tip vizuina. Cand interactiunea ramane scazuta, iar autonomia creste avem de a face cu studiul concentrat, de tipul celula. Cand atat interactiunea cat si autonomia se desfasoara la nivele ridicare se produc schimburi de cunostinte, iar spatiul este de tip club ( vezi figura1).

Figura 1: Relatiile care se stabilesc intre stilul de munca si utilizarea spatiului.

Procese de grup

VIZUINA

Cunoastere tranzactionala

CLUB

Procese individuale

STUP

Studiul concentrat



CELULA

Up Arrow: Cresterea Interactiunii

Right Arrow: Cresterea Autonomiei

O perspectiva importanta este reprezentata de „sintaxe spatiului”, a carei formula programatica este: „organizarea spatiului in cladiri se refera de fapt la organizarea relatiilor dintre oameni” . Perspectiva „sintaxei spatiului” prezinta o metoda riguroasa pentru studiul modului in care cladirile, precum si orasele si alte forme de medii, cadre materiale, structureaza miscarea si solidaritatea intre membrii sistemelor sociale. Una din directiile preferate ale acestei perspective il reprezinta studiul colectivitatilor umane si al interactiunilor dintre acestea: „Efectele configuratiilor spatiale nu sunt asupra indivizilor, ci asupra colectivitatilor de indivizi si a modului in care acestia interactioneaza in spatiu” .

O alta abordare a relatiilor dintre structura fizica si comportamentul social se regaseste in studiul organizatiilor. Aceasta este, totusi, o orientare teoretica recenta, deoarece in mod traditional cadrului material al locului de munca i s-a acordat putina atentie. Un cercetator a comentat aceasta tendinta partinitoare observand faptul ca: „cea mai mare parte a cercetarilor si a analizelor publicate in arena teoriilor organizationale si a studiilor de management descriu urmatorul fenomen, oarecum bizar: din momentul in care persoana umana traverseaza pragul virtual sau fizic al unei organizatii, ea/el este purificat de dimensiunea trupeasca, astfel incat doar mintea ei/lui ramane” (Strati, 1999). Acest comentariu este potrivit pentru majoritatea studiilor din cadrul stiintelor organizatiei, unde organizatiile sunt descrise prin intermediul unor concepte ca strategii, grafice si structuri, cultura, norme si comportament, putere si status – cu cateva exceptii, cum ar fi referirile la simbolistica statusului a mutatului intr-un birou mai mare, sau rolul cladirii cu birouri in calitate de imagine definitoare a intregii organizatii.

Mary Jo Hatch a formulat un cadru pentru conceptul de structura fizica si legaturile sale cu alte aspecte ale organizatiei . Cercetatoarea distinge trei mare domenii de interes in analiza structurii fizice: geografia organizationala care influenteaza comunicarea, recrutarea si transportul; aranjamentul spatial care influenteaza interactiunea, coordonarea, conflictul si controlul; si stilul si decorul care influenteaza statusul, imaginea si identitatea. Potrivit lui Hatch, structurile fizice au anumita influenta in formarea muncitorului individual, a grupului de muncitori si a organizatiei. Scopul analizei realizate de Hatch este de a descrie si intelege structura fizica a organizatiei din doua perspective: modernista si simbolica. Perspectiva modernista pune accentul pe relatia dintre structura fizica si interactiune, si alte forme de activitate. Perspectiva simbolica se centreaza pe faptul ca structura fizica „este o sursa bogata de simboluri si un canal important pentru exprimarea culturala” .

Prin geografia organizationala Hatch se refera nu numai la locatia organizatiilor, ci si la implicatiile privind comunicarea interna si externa, recrutarea personalului pana la organizare si transport. Aranjamentul spatial se refera, pe de o parte, la modul de pozitionare a cladirilor intr-un spatiu fizic si, pe de alta parte, la modul de plasare a obiectelor fizice si activitatilor umane in cadrul unei cladiri. Aranjamentul spatial al organizatiei va influenta interactiunea, coordonarea, conflictele si controlul. Stilul si decorul se refera nu doar la arhitectura cladirii, peisaj, pereti si tavan, ci si la „aspectele neplanificate ce privesc infatisarea cladirilor precum si alte facilitati organizationale” . Pentru Hatch, stilul si decorul, ca elemente ale structurii fizice, se refera atat la aspectele exterioare cat si la cele interioare ale organizatiei.

Cladirea Inspectoratului Scolar Judetean Suceava (ISJ) este situata aproape de centrul orasului, pe o strada paralela cu artera principala. Astfel, din punct de vedere al geografiei organizationale, inspectoratul se afla in proximitatea actorilor influenti ai mediului (principalele unitati de invatamant din localitate, institutii administrative), beneficiind astfel de avantajele pozitiei sale centrale, dar nu si de dezavantajele unui asemenea mediu fizic, cum ar fi nivelul ridicat al zgomotului cauzat de circulatia autovehiculelor.

Cladirea are parter si doua etaje, deosebindu-se ca arhitectura in raport cu cladirile din jur – un restaurant si blocuri cu cinci etaje.

In fata cladirii se afla o parcare cu trei locuri rezervate celor trei inspectori generali. Ceilalti membri ai organizatiei fie isi parcheaza masinile de-a lungul trotuarelor, fie se deplaseaza pe jos. Deci, inca din parcare este evidenta ierarhia pe verticala din organizatiei, diferentele de status si beneficiile ce decurg din ocuparea unei pozitii de varf in cadrul ierarhiei. Ocuparea celor trei locuri de parcare de catre inspectorii generali poate fi explicat si prin faptul ca acestia sunt cei mai vechi membri ai organizatiei.

Parterul cuprinde un hol mic, din care se intra intr-un hol mare care este utilizat uneori ca anticamera, cuprinzand canapele, un automat pentru suc si cafea si panouri de prezentare a diferitelor aspecte din activitatea institutiei.

La intrarea in holul mare se afla camera portarului, cu serviciu nonstop cu trei schimburi. Portarul, imbracat in costum, directioneaza solicitantii catre birourile inspectorilor. Rolul de bariera sociala pe acre il are portarul este evident, deoarece influenteaza, chiar daca intr-o mai mica masura, interactiunea dintre inspectorii scolari si profesori.



Din holul mare se ajunge in sala de sedinte, cu peste 150 de locuri, utilizata pentru intalniri diverse pe diferite segmente de interes (instruiri, sedinte, festivitati).

Birourile sefilor institutiei se afla la primul etaj. Inspectorul general foloseste un birou mare, cu usi capitonate. Accesul este posibil prin biroul secretarei. Intre aceste doua birouri se mai afla o incapere cu fax, calculator, fisiere pentru dosare si o masa mare (dreptunghiulara) de sedinte cu caracter restrans. Este evident faptul ca inspectorul general ocupa pozitia cea mai inalta in ierarhia organizatiei. Aceasta pozitie implica un grad scazut de accesibilitate, dar si o intimitate sporita. Cu alte cuvinte, stilul si tipul de munca desfasurat de inspectorul general presupun o interactiune scazuta cu ceilalti membri ai organizatiei dar si o autonomie mai mare decat acestia, ducand la crearea, din perspectiva matricei lui Duffy, a unui mediu de tip celula Accesul in biroul „generalului”, asa cum este numit in mod informal de catre subalterni sai, e limitat atat de bariere fizice (usi, camera de sedinte), cat si de bariere sociale (secretara). Mai mult, „generalul” este singurul membru al organizatiei care are secretara. Un alt indicator de status il reprezinta diferitele facilitati de care beneficiaza inspectorul general, cum ar fi: calitatea mobilierului (un set complet de birou din lemn masiv, spre deosebire de celelalte birouri in care mobilierul este din PAL), marimea biroului, propria sala de sedinte.

La acelasi etaj se afla si birourile celor doi inspectori generali adjuncti. Accesul la aceste birouri nu este ingradit de bariere sociale, acestia nu au secretare. Biroul unuia dintre acestia se diferentiaza prin numarul mare de tablouri si plante ornamentale. Biroul este dotat cu telefoane, calculator, iar pe pereti se gasesc rafturi care cuprind atat carti de specialitate, cat si numeroase dosare. Biroul celuilalt inspector general adjunct este mai mic, mai putin incapator, fapt ce ofera o intimitate mai mare. Aici nu se fac sedinte, ci se intra individual in zilele de audienta.

Cei 18 inspectorii scolarii ocupa trei incaperi dotate cu minim trei si maxim noua birouri . In fiecare incapere se afla un calculator. Fiecarui inspector ii sunt repartizate rafturi, in dulapurile care ocupa peretii de sus pana jos. Dulapurile au geamuri de sticla si nu sunt incuiate, fapt ce asigura o deschidere mare si o intimitate redusa, din punct de vedere al aranjamentului spatial inspectorii aflandu-se astfel intr-o situatie opusa „generalului”.

Numarul mare de inspectori din fiecare incapere permite o buna cunoastere reciproca, o buna relationare atat interpersonala cat si in cadrul grupului, da posibilitatea unei bune colaborari. Dar, in acelasi timp, lipsa de intimitate nu permite realizarea concentrarii necesare efectuarii muncii specifice, motiv pentru care inspectorii prefera sa lucreze acasa sau sa ramana dupa terminarea programului obligatoriu. Tipul de munca efectuat de inspectori in cadrul ISJ poate fi caracterizata ca o imbinare intre activitatea rutiniera si cea creativa. Din perspectiva modelului lui Duffy avem de-a face cu doua variabile ale matricei. Astfel, activitatea inspectorilor scolari este definita atat de un stil de munca caracterizat de o interactiune crescuta si o autonomie scazuta ceea ce corespunde unui spatiu de tip vizuina, cat si de un stil de munca in care interactiunea si autonomia au nivele ridicate si formeaza un spatiu de tip club.

In prezent, analiza din perspectiva sociologica a influentelor pe care structura fizica o are asupra comportamentului uman, precum si interpretarea ierarhiei din cadrul unei organizatii din perspectiva aranjamentului spatial, reprezinta, cel putin in tara noastra, un domeniu de avangarda. Acest eseu demonstreaza faptul ca teoriile de acest fel pot fi aplicate si in spatiul romanesc.



Cf. Duffy, F., The new office, apud Bakke, John W. , Yttri, Birgitte - Telenor Research and Development, Norway, Hybrid infrastructures for knowledge work . https://www.spacesyntax.net/symposia/SSS4/fullpapers/42Bakke-Yttripaper.pdf [ 25.12.2003 ]

Cf. Hillier, M. J., Hanson, J., The social logic of space, apud Bakke, John W. , Yttri, Birgitte, op. cit.

Cf. Hillier, B., Space is the machine, apud Bakke, John W. , Yttri, Birgitte, op. cit.

Teoriile lui Mary Jo Hatch au fost prezentate folosind doua surse. Vlasceanu, Mihaela, Organizatii si comportament organizational, Polirom, Iasi, 2003, p.123-131. si Bakke, John W. , Yttri, Birgitte, op. cit.

Sursa observatiilor de mai jos le reprezinta interviurilor semi-structurate pe care le-am aplicat unora din fosti mei profesori din liceu care sunt in prezent inspectori scolari, precum si propriile mele observatii.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1576
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site