Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


TENDINTE PSIHONEUROTICE - Chestionarul Woodworth - Mathews-

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic



TENDINTE PSIHONEUROTICE - Chestionarul Woodworth - Mathews-

Material: Am utilizat un chestionar pentru diagnosticarea tendintelor psihoneurotice, tradus si adaptat dupa Heuyer, Courthial Dublineau si Néron (autorii il denumesc chestionar “caracterologic”). Initiatorul este insa, psihologul Woodworth, iar Mathews (d. Ra.) a revazut si completat chestionarul. IN forma tradusa, adaptata si experimentata de mine, chestionarul este aplicat, astazi in diverse unitati de cercetare si de aplicatii psihologice: Spitalul nr. 9 din Bucuresti, Serviciul de Psihologie al Combinatului Clinic Fagaras, etc. Desi in 1934 au aparut in laboratoarele de psihologie multe alte instrumente de lucru pentru cercetarea aspectelor caracterologice ale persoanei (MMPI s.a.), totusi, chestionarul Woodwoeth-Mathews (W.- M.) nu poate fi considerat depasit, intrucat el a fost construit prin analiza si trierea acelor simptome care caracterizeaza psihonevrozele respective, simptome care au ramas valabile pentru neuropsihiatria generala.




Cei patru autori definesc caracterul: o suma de tendinte afective, care dirijeaza reactiile individului in conditiile mediului extern. Criteriul caracterului este pentru ei, asadar, social, intelegand prin “moral” totalitatea sentimentelor care dirijeaza conduita indivizilor.

Ca material, totul depinde de maniera de aplicare a chestionarului. IN principiu, este nevoie de un chestionar pentru fiecare individ. IN paginile urmatoare redau in intregime chestionarul, asa cum am obisnuit sa-l utilizez intotdeauna.

Chestionarul cuprinde 76 de intrebari, clasate in 8 categorii, dupa tendintele afective pe care le desemneaza si dupa denumirile clinice carora le corespund aceste tendinte:

I. INtrebari si raspunsuri care indica emotivitatea simpla:

intrebarile 1, 2, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 19, 20, 21, 34, 40.

II. INtrebari si raspunsuri care indica tendintele la obsesii si psihastenie: 3, 4, 5, 6, 7, 25, 26, 32, 33, 36, 38, 39, 40, 41, 42.

III. INtrebari si raspunsuri care indica tendintele schizoide: 27, 35, 43, 46, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54.

IV. INtrebari si raspunsuri care indica tendintele paranoice: 1, 35, 43, 44, 45, 47, 53, 55, 56, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65.

V. INtrebari si raspunsuri care indica tendinte depresive si ipohondrice: 19, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 46, 54, 56.

VI. INtrebari si raspunsuri care indica tendinte impulsive si epileptice: 9, 10, 31, 37, 65, 66, 67, 68, 69, 70.

VII. INtrebari si raspunsuri care arata tendinte catre instabilitate: 14, 15, 16, 17, 18, 35, 36.

VIII. INtrebari si raspunsuri care indica tendintele antisociale (perversiuni): 20, 71, 72, 73, 74, 75, 76.

INtrebarile 1, 9, 10, 19, 20, 25, 26, 27, 31, 32, 35, 36, 40, 43, 44, 46, 53, 54, 56 si 65 sunt ambivalente, adica apartin mai multor rubrici(categorii):

I - 28 V - 26 0 - 120 - normal

II - 24 VI - 36 120 - 250 - limita

III - 30 VII - 52 250 - 364 - pregnant

IV - 20 VIII +52

COTARE

La acest chestionar nu se poate vorbi de o “cota“ propriu-zisa ca la celelalte teste obisnuite. Aici avem un rezultat care urmeaza sa fie intrepretat. Putem vorbi, deci, de o cotare calitativa. “Caracterul” este o rezultanta a unor tendinte variate si complexe, care se actualizeaza si se manifesta dupa imprejurari si dupa determinante diferite si de intensitati diferite; de aceea, o expresie riguros matematica a caracterului nu este usor posibila. Sau poate fi posibila “daca se iau in considerare toate circumstantele favorabile si toate mobilurile care pot provoca manifestarile unei insusiri de carcter” (Heuyer s.a.). Cotarea este deci, o interpretare calitativa a rezultatelor. Aceasta intrepretare, daca este bine efectuata, prezinta educatorului date suficient de valabile pentru trasaturile de caracter avute in vedere.

INtrepretarea se relationeaza cu scopul urmarit prn diagnosticarea “caracterului” si a tendintelor psihoneurotice (unii psihologi socotesc ca acest chestionar exploreaza “personalitatea”; pentru altii “caracter” inseamna inseamna “personalitate”, iar “caracterologi” inseam,na de fapt “personologie”); scopuri scolare, orientare profesionala. Cunoasterea personalitatii, profil psihologic, asistenta social-psihologica,etc. Contranindicatiile pentru o profesie sau alta, sau pentru un fel de invatamant sau altul, se bazeaza tocmai pe intrepretarea calitativa a rezultatelor.

La chestionarul “W.- M.”, intrepretarea se face asupra cifrelor generale de la “Total” sau de la “Rez.”, sau ultimul rezultat din foaia dictando.

Daca cifra obtinuta depaseste o treime din totalul de 360 sau 364, adica trece de cifra 120, atunci inseamna ca tendintele indicate in rubrica (sau categoria) respecitva (I, II, III, IV, .) sunt evidente. Daca insa cifra este maimica de 120, atunci ea va arata ca tendinta respectiva exista, dar manifestarile ei sun slabe, nu au insemnatate.

Cand majoritatea cifrelor pentru fiecare rubrica sunt mai mari de 120, atunci aceasta poate dovedi ca acel subiect/scolar este “incarcat”cu variate tendinte psihoneurotice si ca are neaparate nevoie de asistenta psihologica sau neuropsihiatrica adecvata. Chestionarul “W.- M. “ prilejuieste, asadar, interventiapsihologului sau a educatorului cu pregatire de psihoteraput. Pedagogia “curativa‘ si aistenta psihologica se desfasoara pe linia acelor tendinte sau manifestari care sunt accentuate.

INTERPRETARE

I. Ems. - emotivitate simpla - brusca schimbare maladiva si nemotivata a dispozitei; accentuata excitare afectiva, deseori fara motiv. Vibrare anormala la soilcltarile afective, chiar la cele minime.

II. Obs si psih - obsesiuni si psihastenie

a) Psihastenia - lipsa de energie. Psihastenia este privita ca o psihoza care deriva din constitutia emotiva; se caracterizeaza absenta energiei psihice in starile de psihopatie si nervozitate (nehotarare, depresie, pesimism, indoiala), legata de reprezentari de teama si de constrangere, cu sentimente de nesiguranta proprie. Psihastenia este o psihoza care corespunde unui teren hiperemotiv.

b) Obsesiune - reprezentare si stare de constrangere. Tulburare ideo-afectiva care apare in tmpul starilor de psihastenie. La obsesie este vorba de o reprezentare parazitara care se impune spiritului.

III. T, sch. - tendinte schizoide . Predispozitie pentru schizofrenie (“schizein” , gr. - a desparti, a diviza; “phren”, gr.- spirit). Simptome care anuntapierderea, pulverizarea sau despicarea personalitatii spirituale: disocierea intrapsihica. Exemplu: descompunerea structurilor mintale anterior inchegate; schimbarea rapida a directiei gandirii , lipsa de unitate in tendinte si vointa, autism (restranferea in sine, refugiul intr-o existenta cu totul subiectiva), vatamare grava a activitatii afective si voluntare, memorie si iintelegere intacte.

IV. T, par. - tendinte paranoice- predispozitie pentru paranoia (para - langa, nus - ratiune). Paranoia este socotita drept un complex psihomorbid, o psihoza functionala cronica, o forma de dezechilibru psihic

si care, de regula, este nevindecabil. Se caracterizeaza prin idei himerice si de persecutie, primare, sistematizate si de neinlaturat (iluzii de observatii, himere in ceea ce priveste gelozia: gelozie fara rost - idei de urmarire, etc. Uneori este legata de halucinatii.

V. T. Dep si hip. - tendinte depresive si ipochondrice.

a) tendinte depresive - incordare psihica, dispozitie trista, deprimare. Melancolia este o stare depresiva accentuata. Din punct de vedere endogen, depresiunea este o aparitie patilogica, ale carei cauze rezida in constitutia individuala. Din punct de vedere exogen, depresiunea poate fi o reactie la anumite trairi si afecte (tristete, griji, amaraciuni, etc.), reactie care paralizeaza energia psihica si vointa.

b) tendinte ipochondrice stare melancolica bolnavicioasa, in care o himera este predominanta. Bolnavul isi imagineaza, se autosugestioneaza ca are tulburari (in realitate neinsemnate), si se crede serios bolnav. Din aceasta cauza traieste stari de adanca depresiune. Tendinta ipochondrica este un simptom al maladiei numite “dementia praecox”; este un simptom al psihopatiei, al melancoliei, al nervozitatii, etc. Ipochondria este, deci, o forma de obsesie orientata catre preocupari in legatura cu sanatatea.

VI. T. Imp si ep. - tendinte impulsive si epileptice .

a) tendinte impulsive - actiuni instinctive, pulsionale, in care predomina afectul. Actiuni voulntare care nu sunt inhibate de ratiune. Este vorba aici de un antrenament morbid irezistibil, lipsit de controlul inhibitor.

B) tendinte epileptice - tendinte catre migrena, hslucinatii, deliruri, impulsiuni instinctive catre actiuni brutale si criminale, dipsomanie (impuls catre bautura).

VII. T catre i - tendinte catre instabilitate - ten dinta de a nu fi statornic.

VIII. T a so - tendinte antisociale - nu este de acord cu ordinea sociala; nu respecta regulile sociale.

Semnalez ca aceste descrieri sunt clinice. Cu chestionarul “W - M” nu se depisteaza maladii, ci tendinte catre acestea. Discutia rezultatelor de la “W - M” nu se duce pe plan patologic, ci pe planul normalului. Toti cei care obtin scoruri mari (peste 200 si mai ales, in jurul cifrei de 300) nu sunt bolnavi, ci au un anumit dezechilibru afectiv care nu a depasit granita normalului, n-a trecut in domeniul patologicului. Dar, neglijate, tendintele se pot adanci (datorita unor motive variate: mediu familial nociv, tratament scolar neadecvat, etc. ), pot evolua catre granita amintita si pot trece in domeniul patologicului. De aici, grija conducerii scolii, a psihologului scolar si a medicului, de a proceda la un depistaj precoce al eventualelor tulburari afective.

INSTRUCTIUNI

In acest caiet se gasesc 76 de intrebari simple, usoare. Intrebarile n-au nici o legatura cu ce ivatati voi la scoala, ci se refera la ce simtiti si ginditi voi. Dupa fiecare intrebare veti vedea, in dreapta o linie punctata, iar la capatul acestei linii, sint tiparite cuvintele: DA, NU. Sa vedem un exemplu pe tabla. ( experimentatorul scrie pe tabla):

Cind stai la masa ai obiceiul sa vorbesti? .. DA    NU.

La fel de simple sint si intrebarile din caietul vostru. ( pauza)

Cind am sa va dau eu comanda de incepere, veti deschide caietul si veti incepe sa cititi, pe rind, fiecare intrebare, incepind cu numarul 1 (pauza).

Daca ai inteles despre ce este vorba, despre ce anume esti intrebat, te gindesti bine la firea ta, la felul tau de a fi in legatura cu acea intrebare. Si daca crezi ca raspunsul e DA, atunci,la intrebarea respectiva, vei sublinia cuvintul DA. Daca vei crede ca raspunsul e NU, subliniezi pe NU. (Pauza)

Sa ne intoarcem la exemplul de pe tabla. Aceia dintre voi care, in timpul mesei, au obiceiul sa vorbeasca (cu parintii, cu fratii etc.) vor sublinia pe DA; daca nu prea vorbesti la masa, atunci subliniezi pe NU. Asa procedati la fiecare intrebare. Daca dupa ce ai citit intrebarea crezi ca trebuie sa ceri lamuriri, ridici mina, eu vin la tine si stam de vorba in soapta.

Bineinteles ca la fiecare intrebare trebuie sa raspunzi cinstit, drept, adevarat. Veti spune despre voi numai si numai adevarul. Ceea ce facem noi acum nu este un extemporal sau o teza, nu exista raspunsuri corecte si raspunsuri incorecte. INcercam doar sa va cunoastem mai bine, pentru a va ajuta in treburile voastre scolare.



Fiecare va lucra doar pentru el; nu este nevoie sa te sfatuiesti cu vecinul. Eu sunt aici ca sa va lamuresc ori de cite ori este nevoie. De asemenea, nu lasati colegul de banca sau alt coleg sa se uite in caietul tau pentru ca acestea sunt chestiuni personale pe care le vom discuta cu numai separat cu fiecare in parte.

Timp aveti destul. Eu astept pina terminati. Cine a terminat imi aduce caietelul la catedra si paraseste sala..

Aveti intrebari?

Daca experimentatorul crede ca tema, in ansamblul ei a fost inteleasa bine de toata lumea, da comanda de incepere:

“ Atentie! Scoateti caietele din pupitru. INtoarceti pagina si indoiti caietul ca sa aveti o singura pagina in fata ochilor. INcepeti cu intrebarea numarul 1 si mergeti pina la sfirsitul caietului.”.

Numele.    Fisa

Varsta

Profesia.

Ti-e frica de intuneric? ..Da Nu

(2)2. Ti-e frica de furtuna? .Da Nu

(2) 3. Ti-e frica de apa? .Da Nu

(2) 4. Ti-e frica sa treci printr-un tunel? . Da Nu

(2) 5. Ti-e frica sa treci un pod peste apa? .Da Nu

(2) 6. N-ai dorinta de a sari atunci cind te afli pe pod?..Da Nu

(1) 7 Te consideri fricos? .Da Nu

(1.6) 8. Te sperii in mijlocul noptii? Da Nu

(1.6) 9. Auzi noaptea zgomote care iti pricinuiesc frica? .Da Nu

(1) 10. Esti totdeauna pornit pe cearta?..Da Nu

(1)11. Visezi cateodata persoane care sunt moarte?..Da Nu

(1) 12. Iti rozi cateodata unghiile asa de tare incat sa te doara?.. .Da Nu

(1) 13. II se intampla sa te balbai din cauza emotiei?.Da Nu

(7) 14. Poti sa stai multa vreme fara sa spui vreun cuvant?..Da Nu

(7) 15. Ai avut de a misca gatul, capul, umerii?..Da Nu

(7) 16. Iti place sa-ti schimbi des ocupatia, activitatea? Da Nu

(7) 17. Ti se face des observatia ca esti distrat?.Da Nu

(7)18. Iti place sa stai multa vreme in acelasi loc?..Da Nu

(1.5) 19. Plangi uneori din pricina piedicilor care ti se pun? ..Da Nu

(1.8) 20. Cand te doare ceva te plangi mai mult ca celelalte

persoane?..Da Nu

(1) 21. ItI face rau cind vezi singe?Da Nu

(5) 22. Ai des dureri (de orice fel)?..Da Nu

(5) 23. Simti deseori ca n-ai mai putea respira?. Da Nu

(5) 24. De obicei te simti bine, puternic, sanatos?..Da Nu

(2.5) 25. Cand te scoli dimineata te simti obosit?..Da Nu

(2.5) 26. Te simti aproape intotdeauna obosit?.Da Nu

(3.5) 27. Te plictisesti in cea mai mare parte a timpului?.Da Nu

(5) 28. Ai deseori dureri de cap?.Da Nu

(5) 29. Sunt mancaruri care iti fac rau?.Da Nu

(5) 30. Sunt mancaruri care te scarbesc atat incat nu le poti manca?.Da Nu

(5.6) 31. De obicei dormi bine?Da Nu

(2) 32. Stii totdeauna bine ceea ce vrei sa faci?.Da Nu

(2) 33. ItI este greu sa te hotarasti atunci cand vrei sa faci ceva?Da Nu

(1) 34. Ai superstitii?.Da Nu

(3.4.7) 35. Ai vrut vreodata pana acum sa fugi de acasa?.Da Nu

(2.7) 36. Ai simtit vreodata impulsul sa fugi de acasa?..Da Nu

(6) 37. Ai fugit pana acum de acasa?.Da Nu

(2) 38. Iti e frica uneori sa traversezi o piata sau o strada larga?Da Nu

(2) 39. Iti e frica sa stai singur intr-o camera?Da Nu

(1. 2) 40. Iti-e frica de foc?.Da Nu

(2) 41. Ai avut vreodata dorinta sa dai foc?Da Nu

(2) 42. Obisnuiesti sa te uiti sub pat inainte de a te culca?Da Nu

(3.4) 43. Iti place sa stai de vorba cu prietenii tai?.Da Nu

(3.4) 44. Iti place mai mult sa stai singur decat cu ceilalti?..Da Nu

(4) 45. Te chema ceilalti prieteni sa stati de vorba?.Da Nu

(3.5) 46. Te manii des?Da Nu

(4) 47. De obicei iti place sa comanzi la locul de munca?Da Nu

(3) 48. In general esti fericit, multumit?..Da Nu

(3) 49. Ai uneori credinta ca tu nu esti la fel cu ceilalti?Da Nu

(3) 50. Uneori te gandesti ca nimeni nu te intelege?Da Nu

(3) 51. Iti inchipui adesea ca tu ai o alta viata pe langa cea de toate zilele?.Da Nu

(3) 52. Iti inchipui ca ai fost un copil adoptat si iti este greu sa scapi de acest gand?.Da Nu

(2) 53. Ai ganduri de care nu poti sa scapi?Da Nu



(3.5) 54. Esti adesea intaratat, plictisit si suparat de gandul ca lucrurile din jurul tau nu exista in relitate?.Da Nu

(4) 55. Te imprietenesti repede?..Da Nu

(4.5) 56. Ai crezut uneori ca ai savarsit fapte vinovate?Da Nu

(4) 57. Crezi ca familia te iubeste asa cum ii iubesti si tu pe ceilalti din familie?Da Nu

(4) 58. Te gandesti uneori ca nimeni nu te iubeste?Da Nu

(4) 59. ItI este greu sa te obisnuiesti cu locul tau de munca? Da Nu

(4) 60. Iti este greu sa traiesti in liniste acasa la tine?.Da Nu

(4) 61. Familia se poarta bine cu tine, corect, fara nedreptati?..Da Nu

(4) 62. Sefii tai se poarta bine cu tine?Da Nu

(4) 63. Te supara uneori gandul ca cineva vrea sa te urmareasca?.Da Nu

(4) 64. Crezi uneori ca cineva vrea sa-ti faca vreun rau?..Da Nu

(6.4) 65. Te superi cand cineva se impotriveste vointei tale?.Da Nu

(6) 66. Ti se intampla sa spargi lucruri atunci cand te infurii?Da Nu

(6) 67. Te infurii uneori pentru pricini care nu au insemnatate?.Da Nu

(6) 68. Ai lesinat vreodata?Da Nu

(6) 69. Lesini deseori?..Da Nu

(6) 70. Simti uneori ca vederea ti se tulbura?.Da Nu

(8) 71. Ti-ar placea o meserie in care ar trebui sa ucizi animale?..Da Nu

(8) 71. Ai dorit vreodata pana acum sa faci rau cuiva?.Da Nu

(8) 73. II necajesti pe ceilalti in gluma pana cand ii faci sa planga?Da Nu

(8) 74. Simti cateodata placerea sa faci rau unei persoane?.Da Nu

(8) 75. Simti uneori o anumita placere sa faci rau unui animal? ..Da Nu

(8) 76. Ai avut pana acum dorinta sa furi?..Da Nu

RUBRICI

NUMARUL CHESTIUNII

COEFICIENT

TOTAL PENTRU FIECARE RUBRICA

I

II

III

IV

V

VI

VII



VIII

CHESTIONARUL “W. - M.”

N. ..

Numele Prenumele..

Sexul . Varsta .

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

11. ..

12. .

13. ..

14.

15. ..

16. ..

17. ..

18. ..

21. ..

22. ..

23. ..

24. ..

28. .

29. .

30. .

32. ..

33. ..

34. ..

36. .

37.

38.

39.

41. ..

42. ..

45. ..

47. ..

48. ..

49. ..

50. ..

51. ..

52. ..

55. ..

57. ..

58. ..

59. ..

60. .

61. .

62. .

63. .

64. .

66. ..

67. ..

68. ..

69. ..

70. ..

71. ..

72. ..

73. ..

74. ..

75. ..

76. ..



Heuyer, M. G., Courthial, Dublineau et Néron: Tests de caractere en neuropsychiatrie infantile (n: Annales medico-psychologiques, thome II, nr. 3, 1934, p.166 sq.)






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 8026
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site