Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


TULBURARI DE PERCEPTIE

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic



TULBURARI DE PERCEPTIE

1. Tulburari predominant cantitative




1.1. Hiperestezia :

coborarea pragurilor senzoriale, suprasensibilizare la excitanti anterior subliminali

se manifesta in surmenaj, stari de suprasolicitare fizica si nervoasa, in fazele de debut ale bolilor infecto-contagioase, la debutul unor tulburari psihice, in manie.

1.2. Hipoestezia :

- cresterea pragului senzorial, o scadere a acuitatii senzoriale

- frecventa in stari nepatologice (varsta inaintata, sub efectul tranchilizantelor)

- in tulburari psihice apare cu predilectie in : - stari reactive acute, dupa stres, tulburari disociative si de conversie, schizofrenie, oligofrenie, tulburari de constiinta, in depresie

2. Tulburari predominant calitative :

2.1. Iluzii : - perceptii deformate ale unui obiect real si concret, dar adesea insotite de interpretari delirante, modificarea luciditatii sau scadere a atentiei, memoriei, proceselor asociative.

2.1.1. Iluzii vizuale : - cele mai frecvente si polimorfe (diverse).

2.1.1.1. Metamorfopsiile - impresii de modificare si deformare ale obiectelor si spatiului :

2.1.1.2. Porropsiile - impresia de modificare a distantelor pana la obiect.    

2.1.1.3. Pareidolia - iluzie in care imagini anodine (norii de pe cer; desenul unui covor) sunt percepute ca fiind animale, fiinte fantastice, monstrii.

2.1.2. Altele : iluzii auditive (perceptii deformate ale stimulilor auditivi), iluzii olfactive si gustative (perceperea eronata a miros/gust), iluzii viscerale (perceptii eronate a functionarii unor organe), iluziile modificarii schemei corporale (perceptia deformata a marimii, formei si pozitiei propriului corp)

Iluziile patologice apar in schizofrenie, depresii, tulburari obsesive, fobice, disociative, tulburari de constiinta, stari de delir, intoxicatii.

2.2. Agnoziile : defecte de integrare gnozica, de transformare a excitatiei in senzatie si a senzatiilor in imagine perceptiva. Se datoreaza unor leziuni ale centrilor de integrare nervoasa (aria de proiectie a analizatorilor).

Putem intalni: agnozia vizuala (forme, culori, simboluri grafice, spatialitate), agnozia auditiva, agnozia tactila, agnozia schemei corporale :

2.3. Halucinatiile: reprezinta patologia majora a senzorialitatii care evoca tulburari psihopatologice definite ca ,,perceptii fara obiect’’. Sunt perceptii in lipsa stimulilor externi.

Halucinatia este resimtita ca provenind din lumea exterioara (sau din propriul corp), ca si perceptia, si nu din interiorul mintii, ca imaginea mintala.

2.3.1. Halucinoide:

- reprezentari foarte vii (intense) si halucinatii slabe (oscileaza intre ele)

- forme prehalucinatorii care apar in faza de debut sau de disparitie a halucinatiei.

2.3.2. Imagini eidedice:

- imagine intensa si detaliata avand calitate fotografica (cu detalii); poate fi evocata, reproiectata in exterior sau suprimata voluntar.

- apar pe fondul normalitatii (inainte de culcare sau trezire) = hipnagogice (seara) / hipnapompice (dimineata)

2.3.3. Halucinozele :

- halucinatii de care bolnavul se delimiteaza critic si le recunoaste ca fiind nereale

- forme intermediare pana la patologic.

2.3.4. Pseudohalucinatii :

- nu se proiecteaza in afara ci se petrec in minte

- au aspectul reprezentarilor, dar evoca obiecte sau persoane fara corespondent in lumea reala.

- nu pot fi modificate prin vointa



- in raport cu ele dezvolta o intensa traire afectiva (terifiant)

- se manifesta in faza de debut a halucinatiilor.

2.3.5. Halucinatii propriu-zise :

Caracteristici : - au proiectie spatiala

- percepute pe cai senzoriale normale

- antreneaza convingerea deplina a bolnavului privind realitatea lor

- grad variabil de intensitate, claritate si complexitate

- au puternice rezonante afective, cu sau fara continut anxiogen.

2.3.5.1. Halucinatii auditive:

Pot avea forme diferite de zgomote, auzite clar sau confuz, pot conversa cu subiectul sau pot discuta intre ele despre subiect (,,halucinatii de persoana a III-a’’), unele zgomote par sa anticipeze ceea ce subiectul urmeaza sa gandeasca sau ii pot rosti gandurile (ecou al gandirii).

Intalnite in : schizofrenii paranoide unde au un caracter bizar si relativ neinteligibil (si unde intretin delirul bolnavului), depresii (au continut acuzator), manii (au continut laudativ).

2.3.5.2. Halucinatii vizuale:

- caracter terifiant, puternica rezonanta afectiva, sunt traite in mod dramatic de subiect.

Intanite in patologie in: stari neurotice reactive (stres puternic), psihoze acute, stari confuzionale (tulburari de constiinta), afectiuni oftalmologice sau neurologice, delirul alcoolic, sindromul Korsakow (frecvent).

2.3.5.3. Halucinatii autoscopice :

Pacientul iti vede propriul corp, sau unele organe proiectate in afara, de obicei in fata sa.

Intalnite in stari de involutie senila, stari dementiale, toxicomani (mescalina, LSD), tulburari organice cerebrale (epilepsie, .)

2.3.5.4. Halucinatii gustative-olfactive: percepute ca gusturi sau mirosuri neplacute sau placute. Se regasesc frecvent in stari delirante cu continut persecutor si stari confuzionale.

2.3.5.5. Halucinatii tactile: impresie de atingere sau arsura, intepatura, rece, fierbinte, subsumate unei interpretari delirante. Sau senzatia de insecte care se misca sub piele. Apar in schizofrenie sau abuzul de substante toxice.

Sunt mai putin frecvente dar foarte diagnostice (pune in evidenta stari psihice grave). Apar in psihoze toxice, stari dementiale pe fond de deteriorare cognitiva, in depresii, mai ales in cele de involutie, se asociaza adeseori cu negativismul alimentar.

2.3.5.6. Halucinatii viscerale: senzatia prezentei unei fiinte straine in corp, sau senzatia schimbarii de pozitie a unor organe sau senzatia distrugerii lor.

Foarte frecvent au localizare genitala fiind traite ca violuri directe sau de la distanta (senzatia de orgasm). Frecvent in isterii si schizofrenia paranoida.

Cenestopatia - forma particulara a halucinatiilor viscerale; este senzatia de disfunctie localizata la nivelul unui organ sau aparat, manifestarea nu este consecutiva unei leziuni, ci pe fondul de integritate anatomo-functionala a organului.

2.3.5.7. Halucinatii privind schema corporala (somatognozice): senzatia de modificare a corpului sau segmentelor. Apar in deliruri hipocondriace, schizofrenii paranoide, psihoze de involutie.

Intrebari de evaluare:

1. Halucinatiile auditive pot fi intalnite in:

a.       Retard mintal

b.      Sindromul de conversie

c.       Sindromul disociativ

d.      Schizofrenia paranoida






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3621
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site