ANCHETA SOCIOLOGICA

ANCHETA SOCIOLOGICA

V. chestionar esantionare interviu

Metoda de cercetare ce incorporeaza tehnici, procedee si instrumente interogative de culegere a informatiilor, specifice interviului si chestionarului sociologic. A.s. are un caracter neexperimental, cu un grad relativ scazut de control al cercetatorului asupra variabilelor analizate. Dezvoltata mai ales incepind cu a doua jumatate a secolului al XIX-lea, a.s. este in prezent foarte raspindita. Obiectul sau de abordare il constituie realitatea sociala, evenimente, fenomene si procese caracteristice, precum si atitudinea oamenilor fata de acestea, semnificatiile pe care ei li le atribuie, sfera lor de aspiratii,  interese, preocupari si comportamente din domeniile economic, demografic, cultural, politic, optiunile preelectorale, activitatile de timp liber, opinia publica, propaganda etc.

Specific a.s, este ca oamenii sint aceia care furnizeaza informatiile. De aici decurge si o limitare severa a aplicarii a.s., anume la acele aspecte in legatura cu care oamenii detin informatii. Realizarea a.s. presupune un demers metodologic riguros, tocmai pentru a suplini lipsa de control (manipulare) asupra variabilelor. Buna organizare si prescrierea amanuntita a regulilor de desfasurare a a.s. sint reclamate si de faptul ca, spre deosebire de alte metode de cercetare, de aceasta data sint antrenate si cadre ajutatoare (operatorii de a.), pentru a se face fata efortului de culegere de la populatie a unui mare volum de informatii.

Operatiile (etapele) implicate intr-o a.s. sint:

• stabilirea temei;
• determinarea obiectivelor;
• documentarea prealabila (literatura problemei, rapoarte de cercetare pe aceeasi tema, precum si o prima luare de contact direct cu situatia concreta, o vizita in teren);
• elaborarea ipotezelor ;
• definirea conceptelor;
• operationalizarea (elaborarea spatiului de atribute - dimensiuni, variabile, indicatori);
• cuantificarea (fixarea expresiilor cantitative ale indicatorilor direct observabili - masurabili - pentru care se culeg date);
• determinarea populatiei (definirea universului anchetei: localizarea si structurile principale ale populatiei, fixarea subiectilor investigati prin cuprindere totala, tip recensamint sau partiala, prin loturi sau esantioane reprezentative);
• stabilirea tehnicilor si a procedeelor de ancheta (de intervievare si/sau chestionare);
• intocmirea instrumentelor de lucru (elaborarea chestionarelor, a ghidurilor de interviu, a planurilor de convorbire, teste, scale etc., verificarea si definitivarea lor);
• ancheta pilot (repetitia in mic a anchetei propriu-zise; tot acum are loc in fapt si testarea instrumentelor); 
• constituirea echipei de anchetatori, instruirea si repartizarea sarcinilor;
• intocmirea calendarului de desfasurare a anchetei (inclusiv prevederea modalitatilor de control;
• culegerea datelor;
• verificarea informatiilor culese si retinerea formularelor valide in vederea prelucrarii;
• codificarea informatilor (in masura in care nu au fost precodificate la elaborarea instrumentelor);
• intocmirea machetei de prelucrare a datelor (frecvente, valori medii, teste de semnificatie, corelatii etc.);
•  prelucrarea datelor (individual - manual sau cu ajutorul calculatorului electronic);
• analiza si interpretarea informatiilor;
• redactarea raportului de ancheta;
• stabilirea, impreuna cu beneficiarul, a eventualelor masuri de interventie (in ultimul timp sint tot mai des aplicate a.s. intr-un demers ce imbina cercetarea cu actiunea practica).

♦ De multe ori, a.s. nu se rezuma la utilizarea tehnicilor, procedeelor si instrumentelor de lucru interogative pentru culegerea informatiilor (ca in cazul sondajului de opinie), ci, in scopul unei mai bune cunoasteri, se combina modalitatile interogative cu arte metode si tehnici de cercetare, cum ar fi cele ale observatiei stiintifice, ale analizei documentare si de continut. In acest fel se pot corela rezultatele, comparindu-se ceea ce spun oamenii cu ceea ce fac, ceea ce se aude cu ceea ce se vede.

♦ A.s. prezinta o valoare deosebita prin aceea ca ea constituie o modalitate stiintifica de investigare, adesea singura disponibila, a universului subiectiv al vietii sociale - opinii, atitudini, satisfactii, aspiratii, convingeri, cunostinte, interese etc. - de ordin individual si colectiv (de grup). Trebuie avut in vedere si faptul ca in desfasurarea a.s. pot sa apara multe erori, unele datorate modului defectuos de lucru, altele datorate lipsei de cooperare din partea subiectilor, erori ce trebuie prevenite printr-un control sistematic  asupra  calitatii  activitatilor.   Limita principala a a.s. decurge insa din insasi natura domeniului studiat, a relatiilor dintre opiniile, atitudinile, convingerile si comportamentele umane, care nu urmeaza nici pe departe un model liniar de determinare. I.M