Acuratetea datelor. Erori si surse de erori in anchete si sondaje

Acuratetea datelor. Erori si surse de erori in anchete si sondaje

Tipuri de erori

- erori sistematice (distorsiuni) = provin din actiunea constanta a unui factor, care produce o deplasare a valorilor inregistrate intr-un sens sau altul;

- erori intamplatoare = sunt rezultatul actiuni unor factori aleatori, a caror intreventie nu se materializeaza intr-o tendinta intr-un anume sens a valorilor de la val adevarata; pt aceste erori, eroarea neta tinde catre 0, cand nr inregistrarilor creste;

→ atentia se indrepata spre inlaturarea oricariu factor cu actiune sistematica, pt ca actiunea unui asemenea factor poate compromite total rez unei cercetari;

- erori intentionate;

- erori neintentionate;

Erori legate de esantionare. Problema non-raspunsului

- cand eroarea este intamplatoare se poate estima amploarea ei;

- "eroarea standard" = arata cat este in medie eroarea comisa, atunci cand inlocuim valoarea din populatie cu cea din esantion; conduce la intrevalul de incredere, format in jurul valorii din esantion;

→ nonraspuns = intelegem atat lipsa raspunsurilor la anumite intrebari, cat si lipsa raspunsului la intregul chestionar (la intregul chestionar pt ca pers care nu raspund sunt inlouite cu altele, dar este posibil ca cei car enu doresc sa raspunda sa aiba caracteristice si trasaturi comune si distincte); poate produce distorsiuni importante;

Erori legate de constructia chestionarului

- deficiente foarte mari pot aparea mai ales in cazul anchetei indirecte (prin autocompletare) cand sub ramane singur fata in fata cu chestionarul; o buna parte din aceste deficiente pot fi eliminate de catre operator care poate explica sub chestiunile care nu le intelege;

→ erori datorate formularii intrebarilor

- datorate limbajului;

utilizate cuv/expresii din limbajul comun, cunoscute de toata lumea

discurs care sa nu dea nastere la variante diferite de intrepretare

fara posibilitatea introducerii unor sensuri si semnif neprevazute de cercetator

nu se vor evita neologismele

nu se vor folosi expresii cu continut emotional

- datorate continutului

elaborarea de intrebari cat mai specifice, intr-o forma de max concretete si precizie

nu trebuiesc construite intrebari formate din mai multe intrebari

evitarea intrebarilor care sa sugereze raspunsuri

→ erori generate de nr si ordinea intrebarilor

- numarul

nu trebuie sa fie exagerat pt k omul se poate plictisi si pot da raspunsuri superficiale

- ordinea:

intrebarile neplacute, dificile trebuiesc plasate la sf pt a nu bloca comunicarea si a nu cenzura opiniile;

trebuie evitata contaminarea raspunsurilor la o intrebare, ce urmeaza, in chestionar, dupa o alta referitoare la acelsi sub sau la unul apropiat; in urma unei succesiuni de intrebari se poate ajunge la influentarea sub in a exprima o opinie dorita;

- intrebari filtru- existenta/ nonexistenta unei intrebari filtru poate conduce la rez diferite (oamenii tind sa faca aprecieri/ evenim/ situatii despre care nu poseda nici o informatie)

→ erori generate de forma de raspuns

subiectului ii se pot sugera variante de raspuns atunci cand el ,de fapt, nu are un raspuns

- erori datorate intrebarilor deschise:

oamenilor nu le place sa scrie si prin urmare chestionarele completate de sub vor cuprinde putine informatii consistente si un nr mare de nonraspunsuri

in ancheta orala raspunsul trebuie inregistrat de operator care va introduce si el erori

chiar dc inregistreaza exact, va fi tentat sa ajute sub sa se exprime atunci cand acesta are dificultati de exprimare

variantele de raspuns asigura unitatea intrepretarii sensului intrebarilor, care pot fi intelese dif in cazul intrebarilor deschise

in procesul de postcodificare se pot introduce diferente seminif in aceasta operatie

- erori datorate intrebarilor inchise:

pot sugera raspunsuri

posibila neadecvare a sistemului de categorii la continutul intrebarilor

- ordinea variantelor de raspuns- exista anumite temeri, dar influenta este mica si constanta

→ erori generate de constructia grafica a chestionarului

- tehnoredactarea e f importanta mai ales in cazul in care sub ramane singur cu chestionarul; o cant mare de erori e introdusa de intreb filtru dc op/ sub nu e suficient de atent;

Erori datorate operatorilor

- erori datorate trasaturilor de personalitate, trasaturi care nu au nici o leg cu studiul efectuat (aspect fizic, caracteristicile vocii, temperament, nivel de cunostiinte, trasaturi morale); efectele neg se pot resimti aici intr-un nr mai mare de refuzuri, in frecventa sporita a greselilor de codificare (datorate neatentiei), sau chiar intr-o informatie neconforma cu realitatea sau chiar de frauda (chestionare completate cu alte pers decat cele care au fost alese sau chiar masluite)

- erori imputabile corelatiei dintre tema anchetei si atitudinea sau opiniile operatorului in leg cu problemele cercetate; deformarea rezultatelor din partea operatorilor in conformitate cu optiunile lor politice/morale se poate face intentionat sau neintentionat (pot afecta inregistrarea raspunsurilor prin actiunea mecanismelor spontane de confirmare sau de autoreproducere, de aparare a eului)

- erori rezultate din anticipatiile operatorului:

- anticipatii de structura-atitudine; op evalueaza, dupa raspunsurile la primele intrebari, structura atitudinala a sub, referitor la tema cercetata; sub va fi astfel etichetat, clasificat intr-o anumita categorie si, la toate intrebarile ce vor urma, op, fara sa-si dea seama, va interpreta rasp in virtutea opinii pe care si-a format-o; aceste introduceri apar in cazul raspunsurilor vagi, nehotaratoare si devin mai frecvente in sit raspunsurilor libere;

- anticipatii de rol; deriva din imaginea pe date factuale, obiective, obt prin intrebari sau observatie directa; atunci cand nu obtine raspunsuri ferme, el va incerca sa dea o forma care crede ca este de asteptat sa fie caracteristica respectivei categorii;

- anticipatii de probabilitate; se refera la distributia pe care este de asteptat sa o aiba raspunsurile la anumite intrebari; dc acesta constata k ipoteza sa nu se confirma va considera ca este ceva in neregula si va incerca sa incadreze raspunsurile in categoriile ce i se par ca nu sunt suficient de des alese;

Erori datorate respondentilor

-sursele de eroare nu sunt doar cele legate de nesinceritatea raspunsurilor

-prezenta si volumul erorilor depinde de ce intrebam si cum intrebam; temele sensibile angajeaza cu mai mare probabilitate nesinceritatea, retinerea sau memoria selectiva;

- dezirabilitatea sociala= tendinta subiectilor de a da raspunsuri in conformitate cu ceea ce e de dorit dpdv social, de a aparea intr-o lumina favorabila, in concordanta cu un set de norme si valori socialmente acceptate;

• totusi aceasta dezirabilitate nu este omogena, este necesar sa avem in vedere si grupul de referinta a subiectului si conceptia personala despre dezirabil;
• problema dezirabilitatii nu se pune exclusiv in termeni de sinceritate/nesinceritate; aderarea la valorile si normele socialmente dezirabile comporta si reactii spontane de adaptare la situatie, de aparare a eului; individul tinde sa apara intr-o lumina favorabila nu numai "pt ceilalati", ci si in fata propriului eu; sunt afectate de dezirabilitate si raspunsurile factuale;

- este deosebit de important a-l face pe sub sa inteleaga ca, in materie de raspunsuri, nu exista raspunsuri gresite si rasp adevarate, k o anumita parere nu inseamna nicidecum prestigiu mai mic;

- pt a diminua efectul dezirabilitatii trebuiesc evitate intrebarile despre care ne dam seama k se expun f mult respectivei tendinte;

→ limitele memoriei umane

o serie de erori sunt legate de memoria de lunga durata (solicitata de cercetari); cu cat intervalul de timp este mai mare intre petrecerea evenimentului si mom chestionarii cu atat e mai mare probabilitatea de a aparea raspunsuri gresite/ nonraspunsuri;

apelul la memorie este selectiva; in functie de caracteristicile evemin/ sit, ele vor fi evocate cu mai mica sau mai mare acuratete; si in cazul memoriei actioneaza dezirabilitatea soc- act care pun individul intr-o lumina favorabila sunt mai prezente in mintea lui si redate cu o mai mare usurinta;

→ procesarea si interpretarea informatiei

- distorsiunile apar si la nivelul perceptiei, al procesarii si interpretatii informatiei ce se culege, prin intermediul chestionarului; exemple de erori: efectul falsului consens, efectul incadrarii, ef ancorarii, simularea mentala, falsa diferenta de sanse)

- subiectul are propria perspectiva asupra problemelor puse in discutie, el plasandu-se in asa-numitele "cadre de referinta"- nu e vb ca oamenii au opinii diferite, ci ca obiectul intrebarii nu este acelasi ( intelesul diferit dat aceluiasi cuvant)

- polisemia interindividuala e cu atat mai pronuntata cu cat notiunea exprimata este mai complexa si mai abstracta;