Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


COMUNICARE

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Campania sociala
Baietii si fetele
Jihadul - Jihadul modern in lume - raspandire
LUPTA PENTRU PUTERE IN ORGANIZATII
PROGRES SOCIAL
STATUTUL SI ROLUL PERSOANEI
EXPERIMENTE NEOFAMILIALE SI „SIMULACRE” ALE FAMILIEI ACTUALE
Sistemul factorilor educativi
ECHILIBRU SOCIAL
ESANTIONARE


COMUNICARE

V. atitudine difuziune informatie mass-media persuasiune propaganda



Proces de emitere a unui mesaj si de transmitere a acestuia intr-o maniera codificata cu ajutorul unui canal catre un destinatar in vederea receptarii. In c. unilaterala numai emitatorul organizeaza si transmite informatii in vederea receptarii. In c. reciproca, receptorul construieste o noua secventa de c, devenind el emitator si celalalt receptor. Conditiile minime fundamentale de realizare a c. sint: compatibilitatea codurilor si existenta mesajului. Codurile pot lua forma limbajului natural, limbajului nonverbal si simbolurilor concrete (lumini, steaguri etc.) sau abstracte (semnale, formule logice, matematice etc.). In c. sociala cele mai frecvente sint codurile verbale si nonverbale (gesturi, expresii faciale, intonatii etc.). Acestea pot aparea impreuna sau separat. Cind apar separate de codurile verbale, componentele nonverbale exprima imposibilitatea de a verbaliza sau a solicita o informatie, iar cind le insotesc au rol de intarire, de distorsiune sau de indicator „metacomunicativ' prin care se accentueaza un anumit mod de intelegere sau de interpretare a mesajului verbalizat. Accesibilitatea continutului mesajului este dependenta de comunitatea codurilor emisiei si receptiei.

Aceasta compatibilitate nu ia decit rareori forma identitatii perfecte, in jurul nucleului de coduri comune exista o variabilitate a modului de codificare si decodificare generata de: experiente sau practici individuale sau sociale de invatare anterioara, forme de interactiune, situatiile de c, accesul individual la cultura c. etc. Atunci cind aceasta variabilitate este accentuata pot aparea si stari de incomunicabititate chiar intre parteneri care dispun de unele coduri relativ comune. Orice c. este centrata pe un mesaj, adica pe un ansamblu de informatii prezentate intr-o forma simbolica. Cantitatea de informatii dintr-un mesaj este invers proportionala cu redundanta sa.

♦ Cu cit mesajul transmis intr-o unitate data de timp sau intr-o secventa de c. contine o cantitate mai mica de informatie, cu atit redundanta este mai mare. Aceasta nu inseamna insa ca pentru a creste eficienta c. sociale trebuie redusa cit mai mult redundanta. Cea mai economicoasa forma de codificare a unui mesaj se poate dovedi o piedica pentru receptarea adecvata, intrucit creste ponderea interpretarilor sau intelesurilor variabile investite in cursul receptarii si se accentueaza distanta dintre intentionalitatea mesajului si ceea ce este efectiv receptat. Avind in vedere calitatile receptarii, cantitatea de informatie transmisa si intentionalitatea c. , emitatorul trebuie sa elaboreze decizii optime de structurare a mesajelor in termenii gradului sau de redundanta si ai asamblarii si utilizarii codurilor. In functie de distanta fizica dintre emitator si receptor si de utilizarea unor posibilitati tehnice de transmitere a mesajelor, se distinge intre c. interpersonala si c. In masa.

C. interpersonala se identifica de fapt cu interactiunea sociala, intrucit in orice interactiune se realizeaza schimburi de mesaje. De regula, ea se realizeaza in grup sau este dependenta de grupul de apartenenta a persoanelor implicate. Functia c. interpersonal este de a mentine unitatea si integritatea oricarui grup social, de a asigura coordonarea actiunilor individuale in grup. Admitind aceasta premisa, s-a studiat cu insistenta structura sau reteaua de c. a grupului, respectiv modul de distribuire a relatiilor interpersonale de c, densitatea si consistenta lor, tipurile de informatii vehiculate si efectele lor asupra organizarii si functionarii grupului. In orice grup exista diferente intre indivizi din punct de vedere al frecventei angajarii in c, Diferentele sint produse mai ales de status (cu cit ocupa un status mai inalt cu atit este mai probabil sa initieze si sa primeasca mai multe mesaje), de gradul de conformitate normativa (distantarea moderata a unei persoane fata de normele grupului se asociaza cu multiplicarea mesajelor transmise de ceilalti pentru a produce conformarea, pe cind distantarea accentuata duce la diminuarea c.) si de orientarea relatiilor afective, Reteaua de c. poate fi caracterizata prin flexibilitate/rigiditate, centralitate/lateralitate, formalitate / informalitate (A. Bavelas, H.J. Leavitt). Aceste proprietati au efecte variabile asupra performantelor individuale si de grup. Pentru a creste eficienta activitatii grupului trebuie adoptata cea mai adecvata retea de c. De exemplu, eficienta distribuirii informatiei intr-un grup este maxima in conditii de accentuare a centralitatii retelei de c. In acelasi timp, efectele individuale ale mesajelor transmise de o sursa exterioara nu sint directe, ci intermediate de structura sociala a grupului.



♦ Aceasta regula este valabila mai ales in cazul c. in masa, in care acelasi emitator dispune de posibilitati de transmitere a aceluiasi mesaj la un numar foarte mare de receptori potentiali. Aceste posibilitati sint oferite de mijloace tehnice de c. in masa (mass-media), respectiv, presa, radio si televiziune, in general, studiul c. de masa a tins sa se concentreze asupra elementelor ei componente si a relatiilor dintre ele incluse intr-o formula sintetica de genul: „cine spune ce, prin ce canale (medii) de c., cui si cu ce efecte' (H.D. Lasswell, 1946). In privinta sursei, s-a acordat atentie organizarii contextuale a mesajului si imaginii audientei despre transmitator, respectiv credibilitatii acordate acestuia. In organizarea mesajului s-a distins intre prioritatea si pozitia ultima a unor informatii pentru a se releva efectele diferentiate. Avantajul pozitiei prioritare consta in intarirea atitudinilor deja detinute de receptori, pe cind al celor incluse in finalul mesajului rezida in stimularea reflectiei si cresterea retentiei. In acelasi timp, efectele depind si de constientizarea de catre receptor a intentiei transmiterii, de complexitatea si repetabilitatea mesajului.

De exemplu, constientizarea intentiei transmiterii diminueaza intensitatea si extensia efectelor, iar mesajele prea complexe nu produc decit efecte de suprafata pentru ca nu sint decodate. Repetarea insistenta a c. acelorasi mesaje fata de aceleasi persoane produce o saturare a receptiei exprimata prin indiferenta fata de mesaje, un grad inalt de conformism aparent si o cautare compensatorie de mesaje provenite din alte surse. Efectele mijloacelor de c.in masa sint cel mai adesea indirecte, in sensul ca influentele lor sint intarite sau diminuate de structura de grup si mai ales de catre liderii de opinii din grupurile de apartenenta. P. Lazarsfeld si B. Berelson au caracterizat astfel „fluxul de c. in doua trepte', incluzind pe cea a transmiterii directe de catre mass-media si pe cea instituita in c. interpersonal in unele situatii numarul treptelor tinde sa creasca sau sa se reduca, generind procese specifice de difuziune a informatiilor. Aceasta tendinta depinde si de organizarea sistemului social care poate crea conditii de multiplicare sau de concentrare a canalelor de c., de intensificare sau de diminuare a controlului social al mesajelor transmise si vehiculate.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 811
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site