Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Globalizarea si terorismul

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PERSONALITATE
INTEGRAREA COPIILOR CU DIFICULTATI DE INTEGRARE SOCIALA
ACTIONALISM
Rromi: probleme sociale
Modele demografice
MOBILITATEA
STATICA SOCIALA
DEVIANTA SOCIO-SEXUALA (VIOL, PROSTITUTIE)
RITUAL
Influenta minoritatii: o recenzie metaanalitica a proceselor de influenta sociala


Globalizarea si terorismul

Potrivit lui Kofi Annan, globalizarea este o sursa de noi provocari pentru umanitate. Numai o organizare mondiala este capabila sa faca fata provocarilor la nivel planetar. Cand actionam impreuna, suntem mai putin vulnerabili fata de catastrofele ce ne lovesc pe fiecare dintre noi .




Identificarea si neutralizarea amenintarilor la adresa securitatii (inteleasa ca stare de siguranta colectiva) presupun, printre altele, definirea globalizarii.

Globalizarea se constituie ca un ansamblu complex de procese avand ca obiectiv realizarea integrarii internationale pe diferite paliere: economic, politic, militar si de securitate, socio-cultural .

Daca in secolele anterioare, cursul istoriei era determinat in mare proportie de evenimentele ce aveau loc in anumite regiuni ale lumii, astazi, in secolul XXI, viitorul omenirii se naste si se modeleaza in cele mai diverse si de neimaginat zone. Aceasta datorita unei retele de determinari si influentari aflata intr-o continua extindere.

Globalizarea nu lasa prea multe sanse statelor de a trai izolat. Pe de o parte, populatiile lor resimt nevoia de a fi reprezentate si conduse pe scena internationala, iar pe de alta parte, evolutiile dintr-o zona a lumii au un impact rapid, surprinzator de rapid asupra alteia. Ceea ce individualizeaza actualul model al globalizarii este intensitatea si, daca se poate spune astfel, globalismul ei (in sensul ca fenomenul globalizarii nu mai lasa astazi nici un fel de insule virgine in raport cu efectele sale – este un fenomen global si atotcuprinzator) .

Tot mai evidentul sistem global inlatura normele clasice de organizare, micsoreaza delimitarile dintre problemele interne si afacerile externe ale statelor, dintre economie si securitate nationala si nu mai trateaza suveranitatea ca o chestiune de „totul sau nimic“ .

Efectele globalizarii sunt multiple si au intensitati variate, ceea ce poate conduce la o integrare si asimilare deplina, neconditionata de catre societatile unor state sau la o anumita reticenta, daca nu chiar ostilitate, in acceptarea lor de catre altele.

Efectele sunt pozitive si negative, asa dupa cum insusi procesul ce le genereaza poate uni sau dezbina omenirea. Efectele pot fi economice, politice, militare, culturale, religioase, sociale, demografice si ambientale. Intelegerea acestor aspecte este importanta pentru ca interactiunea dintre ele poate fi constructiva sau distructiva, poate accelera ritmul si complexitatea transformarilor la nivel global sau, dimpotriva, le poate reduce.

Caracteristica principala a globalizarii o constituie fluxul rapid, in continua crestere si adeseori generator de discrepante, de bunuri, servicii, persoane, capital, idei, informatii, tehnologie, cultura, moda, armament si actiuni criminale .

Globalizarea creeaza oportunitati deosebite si conduce la progres in anumite domenii:

• pietele financiare si comerciale au trecut in faza de integrare a activitatii si functionarii lor;

• productia s-a internationalizat gratie firmelor cu activitate globala;

• privatizarea a capatat proportii mondiale;

• noile tehnologii sunt mai usor de asimilat;

• comunicatiile elimina distantele si apropie fizic oamenii;

• problemele globale sunt acum, parte a constiintei noastre.

Exista, insa, si fenomene de:

• fragmentare si slabire a coeziunii sociale;

• crestere a inegalitatilor atat pe plan intern, cat si intre state;

• exacerbare a atasamentului din punct de vedere identitar la comunitatea locala sau nationala;

• distrugere a sistemului clasic de ierarhizare a valorilor;

• proliferare a armamentului si a crimei transnationale.

Din pacate efectele negative ale globalizarii nu sunt identificate (voit sau nu) de timpuriu sau nu sunt constientizate intr-atat incat sa nu lase spatiu si timp de manifestare fortelor ostile securitatii la nivel mondial.

Asadar exista si un alt aspect al globalizarii, mai putin vizibil dar foarte periculos pentru ceea ce inseamna siguranta lumii. Criminalitatea, sub toate formele ei (traficul de armament, de materiale nucleare si de droguri, imigratia ilegala, spalarea banilor), dar si terorismul constituie o amenintare globala, atat prin amploarea de nestavilit (deocamdata), cat si prin varietatea si, de ce nu,ingeniozitatea mijloacelor de care dispun si pe care le utilizeaza pentru atingerea propriilor obiective .

Crima organizata si terorismul nu sunt fenomene noi aparute pe scena lumii. Ceea ce este nou este ritmul lor rapid de propagare, amploarea retelelor ce le sustin sau usurinta cu care eludeaza legea.

Mult timp crima organizata a prezentat un interes foarte scazut pentru elementul politic, desi in anii ‘70 incepuse sa penetreze serios societatile occidentale, dar si cele central si est - europene.

Schimbarile radicale de la sfarsitul anilor ‘80 au fost privite de retele criminale ca o oportunitate in executarea operatiunilor transfrontaliere pe intregul continent si nu numai. Statisticile arata ca in Europa de Vest au sporit considerabil furturile de masini, infractiunile economice, spalarea banilor, traficul ilegal de armament si deseuri radioactive, coruptia, infractiunile legate de imigratie (traficul de persoane si trecerile ilegale de frontiera, falsificarea de vize si pasapoarte, utilizarea ilegala a mainii de lucru din statele sarace), precum si infractionalitatea legata de prostitutie sau alte forme de exploatare sexuala. In Europa Centrala si de Est, pe langa tipurile de actiuni mentionate mai sus, se practica infractiunile impotriva proprietatii, extorcarea si falsificarea de bani .

Crima organizata internationala a crescut ca amploare, in ultimul deceniu, in parte datorita unor motive proprii (capitalul uman, material si financiar deosebit, perfectionarea continua a organizarii si a modului de operare), dar si datorita exploziei globalizarii. In multe state, valorile traditionale legate de respectul fata de autoritate si comunitate au fost inlocuite cu dorinta de parvenire individuala cu orice pret, iar multe dintre statele in care se manifesta acest fenomen experimenteaza democratia pentru prima data. Multe guverne sunt mai preocupate, la acest inceput de secol, de propria supravietuire, decat de sursa devizelor. Altele, pentru a facilita comertul mondial si pentru a-i face fata, si-au cosmetizat institutiile si structurile financiare, au relaxat restrictiile legate de procedurile vamale sau de acordare a vizelor, ceea ce a permis crimei organizate internationale sa se infiltreze cu usurinta in structurile economiei licite .

In era globalizarii, organizatiile situate in afara legii nu mai au nevoie de o baza teritoriala de unde sa-si coordoneze actiunile. Revolutia tehnologica a creat posibilitatea sefilor de retele sa-si conduca afacerile, indiferent de locul unde se afla. Multe dintre actiunile lor pot fi duse la indeplinire prin intermediul retelei de calculatoare si telecomunicatii . Utilizarea transferurilor electronice, accesul liber la Internet si tehnologia de comunicatii supersofisticata, permit structurilorcriminale intensificarea comiterii de infractiuni cu autori neidentificati, erodandu-se astfel autoritatea statelor.



Aceasta nu inseamna insa ca s-a renuntat la coruptie, mita, intelegeri secrete sau extorcari. Cand toate acestea esueaza, se recurge la violenta. Datorita faptului ca au existat situatii in care organizatiile criminale au avut posibilitatea de a-si demonstra violenta iesita din comun, ca mijloc de aparare a intereselor sale, se poate crea confuzie in discernerea intre actele lor si cele ale organizatiilor teroriste. Singura diferenta notabila dintre ele este aceea ca teroristii sunt mai putin interesati de profit, ei fiind mai degraba motivati de fanatismul religios sau ideologic, atacurile lor avand ca tinte statul cu ceea ce inseamna el (institutiile si reprezentantii lor) .

Globalizarea inseamna retea extinsa si sofisticata de comunicatii. Globalizarea conduce la intensificarea schimbului de informatii, iar acestea au ca rezultat integrarea culturilor nationale, care adeseori se realizeaza, constient sau nu, prin sacrificarea valorilor identitare si a traditiilor. Procesul este adeseori privit in mod critic si interpretat in sensul inlocuirii traditiilor seculare cu niste valori externe, straine, care nu exprima decat consumatorism vulgar, sexualitate stralucitoare si violenta. Ca urmare multe grupuri au facut apel la reintoarcerea la practicile religioase fundamentaliste, sau a promovarii invatamintelor biblice in scoli .

Cauzele actiunilor teroriste nu se reduc doar la ideea de mai sus. In acest context putem sa vorbim si de saracie, de grave discrepante sociale care de multe ori isi afla sursa in asuprire/exploatare de orice fel ar fi, de ordinea mondiala aparuta la anumite intervale de timp si care este modelata in primul rand din perspectiva celor ce detin puterea (economica, politica, militara, tehnologica). Bineinteles ca aceste cauze nu justifica utilizarea violentei si a terorii ca singura si absoluta cale de inlaturare a discrepantelor. Dar aceasta constituie o alta problema, care nu face obiectul analizei noastre .

Toate acestea fac ca terorismul sa fie definit in diverse variante, adeseori extrem de diferite. Daca o organizatie este catalogata ca fiind sau nu grup terorist, depinde de perspectivele de abordare, de perceptia fiecaruia. Ca regula generala, daca observatorul aproba actiunile violente ale unui individ, atunci il considera ca fiind un „luptator pentru libertate“; daca dezaproba asemenea actiuni, acelasi individ este perceput ca terorist.

In ciuda tuturor dificultatilor, putem afirma ca terorismul consta in folosirea deliberata si sistematica a mijloacelor de natura sa provoace teroarea in vederea atingerii celor mai diverse scopuri care in cele din urma, au o finalitate politica . Terorismul promoveaza interese, ambitii si mesaje fondate pe uzul intimidarii, amenintarii, fortei si violentei. Terorismul reprezinta exploatarea constienta a terorii, gradul de teama este generat de insasi natura crimei respective, de modul de comitere sau de aparenta absurditate si inutilitate a ei.

Terorismul a devenit international sau transnational prin aparitia unor organizatii si grupuri care, prin metodele folosite si prin intinderea actiunilor pe care le intreprind, depasesc frontierele statale si includ indivizi de nationalitati diferite . Internationalizarea terorismului este urmata de extinderea zonelor sale de actiune, pastrandu-se insa metodele de interventie: asasinate, rapiri, atentate cu bomba, atacuri armate, amenintari, acte care potrivit ordinii legale sunt considerate criminale. Actele de terorism international sunt pregatite, de cele mai multe ori, intr-un alt teritoriudecat cel unde urmeaza sa fie executate si sa produca efecte.

Daca pana nu demult, terorismul era considerat un fenomen exotic, iar teroristii erau catalogati sociopati sau psihopati si adesea confruntati cu asasinii unor personalitati politice , din anii ’80 incoace un nou fenomen a atras atentia – terorismul sustinut de stat sau terorismul de stat. In forma

sa cea mai simpla, acesta apare atunci cand anumite state-natiuni, din motive proprii, finanteaza, pregatesc si sprijina grupurile si miscarile teroriste.

El a devenit o componenta insidioasa a luptei pentru putere la nivel global, limitarea sa necesitand un complex de factori:

• aplicarea de sanctiuni diplomatice;

• aplicarea de sanctiuni economice;

• sporirea costurilor interne ale terorismului – sustinerea de catre statele democrate, angajate in lupta de combatere a terorismului, a grupurilor opozante regimului existent in statelesponsor ale terorismului international;

• folosirea sau amenintarea cu folosirea fortei armate;

• utilizarea represaliilor militare .

Statele democratice trebuie sa adopte in lupta lor antiterorista o atitudine defensiva, de aparare a intregului sistem (a cetatenilor si a tarilor lor) de actiunile pe care structurile teroriste le-au intreprins deja sau pe care intentioneaza sa le intreprinda in diferite zone ale lumii. Este o actiune defensiva, dar prin modul de exercitare, este ofensiva. Si de aceea, teritorialitatea in termeni de aparare este inlocuita de capacitatea de a proiecta puterea la distanta .

Terorismul este un fapt cert. Va persista cu siguranta ca fenomen acut si in viitor, pentru ca motivele nu vor lipsi niciodata. Complexitatea sistemului international, frustrarile unora si incercarile de aplicare a principiului „divide et impera“ din partea altora, vor amplifica starile de tensiune, iar incidentele de mare anvergura vor deveni mai dese. Terorismul ar putea derapa spre megaterorism (folosirea mijloacelor de distrugere in masa), iar statele si organizatiile internationale guvernamentale vor fi nevoite sa aloce cat mai multe resurse pentru combaterea amenintarilorglobale la adresa securitatii mondiale .

Globalizarea promite. In timp va promova, intr-adevar la scara globala, deschiderea, va incuraja reformele politice si economice, va intari dorinta oamenilor de a trai intr-un sistem guvernat de si prin lege, va stimula integrarea si va reduce probabilitatea razboiului si a recurgerii la utilizarea fortei militare.





Kofi Annan, Fighting Terrorism on a Global Front, www.un.org, accesat la 01.06.10

Ibidem

Adrian Nastase, Batalia pentru viitor, Editura New Open Media, Bucuresti, 2000, p.259

David J. Whittaker, Terrorism:Understanding the Global Threat, Longman, Londra, 2003, p.156

Ibidem

Walter Laqueur, The New Terrorism. Fanaticism and the Arms of Mass Destruction, New York, Oxford University Press, 1999, p.198

*** International Center for Migration Policy Development, The Relationship Between Organised Crime and Trafficking in Aliens, Raport pregatit de Secretariatul Grupului de la Budapesta, iunie 1999

***The Global Century. Globalization and National Security – The Sinister Underbelly; Organized Crime and Terorism, vol.II, partea a IV/a, capitolul 35

Jean-Beaptiste Duroselle, op.cit., p.502

Jean-Beaptiste Duroselle, op.cit., p.502

Cristian Barna, op.cit., p.168

Ion David, op.cit., p.213

Ibidem

Gheorghe Aradavoaice, op.cit., p.98

Ion Bodunescu, op.cit., p.56

Ibidem

Pascu, I.M., Combating Terrorism. NATO and Transatlantic Dimension, Bucuresti, Institutul pentru Studii Politice de Aparare si Istorie Militara, 2002, p.53

James N. Danziger, Understanding the Political World. A Comparative Introsuction to Political Science, Editia a II-a, Longman, New York, 1994, p.241






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1106
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site