CATEGORII DOCUMENTE |
Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
Concept introdus in gindirea moderna de Marx
si Engels pentru a desemna "constiinta reala' a unei colectivitati, modul
in care aceasta devine constienta de ea insasi, de conditiile sale de existenta
si de directiile in care trebuie sa-si desfasoare activitatea.
a. Este o forma prin care se manifesta interesele grupurilor sociale, ale colectivitatilor. O functie esentiala a i. este de a cristaliza, sub forma de conceptie si program de actiune, interesele obiective ale grupurilor si claselor sociale. In acest context, i. se defineste in marxism drept o cunoastere care are un caracter de clasa, in opozitie cu o cunoastere care ar fi principial obiectiva, independenta de interesele actorilor sociali. Toate formele constiintei sociale, cu exceptia, in mare, a stiintei, (constiinta politica, juridica, morala religioasa si chiar cea filozofica si artistica), manifesta intr-o masura mai mare sau mai mica un caracter de clasa, au un caracter ideologic in teoria marxista;
b. Este un mod prestiintific, "natural' prin care colectivitatea, clasele si grupurile sociale devin constiente de ele insele, in opozitie cu stiinta care reprezinta o constiinta constituita teoretic, cu mijloace specifice, sistematice, orientata explicativ, in acest sens "stiinta' societatii se deosebeste structural de "constiinta' de sirie a colectivitatii. Antropologul social francez, Claude Levi-Strauss avertiza in acest context pe specialist sa nu se lase mistificat de indigen. Cu alte cuvinte, sa nu confunde explicatia pe care membrii unei colectivitati o dau vietii lor sociale, cu explicatia pe care el, ca om de stiinta, trebuie sa o dea.
Cu mult inainte de a deveni constient de sine, la nivelul unei cunoasteri stiintifice, omul a devenit constient de el insusi prin intermediul i. Marx si Engels adesea caracterizeaza i. ca o "constiinta falsa', neadecvata, posibil chiar mistificata. "Ideologia este un proces pe care asa-numitul cugetator il implineste, ce-i drept, in chip constient, dar fals constient. Adevaratele forte motrice care-l pun in miscare ii ramin necunoscute, altfel n-ar fi un proces ideologic. Prin urmare, el isi inchipuie forte motrice false, aparente.' (F. Engels, Scrisoare catre Mehring, 1893). Caracterul neadecvat al i. in calitatea sa de cunoastere, are doua surse distincte:
Procesul prin care colectivitatea isi construieste cadrele vietii sale sociale este un proces relativ spontan. Constiinta ulterioara a acestui proces va prezenta in mod inevitabil un caracter cel putin partial inadecvat. Constiinta comuna de sine este principial partiala si neadecvata. Constiinta de sine a colectivitatii va fi probabil diferita de stiinta propriu-zisa, dar in masura in care beneficiaza de rezultatele acesteia va putea spori in adecvare. "Imaginatia sociologica' propusa de W. Mills reprezinta o asemenea constiinta de sine a colectivitatii care si-a insusit sociologia ca mod de gindire. E.Z.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1168
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved