Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


IDEOLOGIE

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic




ideologie

Concept introdus in gindirea moderna de Marx si Engels pentru a desemna „constiinta reala' a unei colectivitati, modul in care aceasta devine constienta de ea insasi, de conditiile sale de existenta si de directiile in care trebuie sa-si desfasoare activitatea. I. prezinta doua mari caracteristici:





a. Este o forma prin care se manifesta interesele grupurilor sociale, ale colectivitatilor. O functie esentiala a i. este de a cristaliza, sub forma de conceptie si program de actiune, interesele obiective ale grupurilor si claselor sociale. In acest context, i. se defineste in marxism drept o cunoastere care are un caracter de clasa, in opozitie cu o cunoastere care ar fi principial obiectiva, independenta de interesele actorilor sociali. Toate formele constiintei sociale, cu exceptia, in mare, a stiintei, (constiinta politica, juridica, morala religioasa si chiar cea filozofica si artistica), manifesta intr-o masura mai mare sau mai mica un caracter de clasa, au un caracter ideologic in teoria marxista;

b. Este un mod prestiintific, „natural' prin care colectivitatea, clasele si grupurile sociale devin constiente de ele insele, in opozitie cu stiinta care reprezinta o constiinta constituita teoretic, cu mijloace specifice, sistematice, orientata explicativ, in acest sens „stiinta' societatii se deosebeste structural de „constiinta' de sirie a colectivitatii. Antropologul social francez, Claude Levi-Strauss avertiza in acest context pe specialist sa nu se lase mistificat de indigen. Cu alte cuvinte, sa nu confunde explicatia pe care membrii unei colectivitati o dau vietii lor sociale, cu explicatia pe care el, ca om de stiinta, trebuie sa o dea.

Cu mult inainte de a deveni constient de sine, la nivelul unei cunoasteri stiintifice, omul a devenit constient de el insusi prin intermediul i. Marx si Engels adesea caracterizeaza i. ca o „constiinta falsa', neadecvata, posibil chiar mistificata. „Ideologia este un proces pe care asa-numitul cugetator il implineste, ce-i drept, in chip constient, dar fals constient. Adevaratele forte motrice care-l pun in miscare ii ramin necunoscute, altfel n-ar fi un proces ideologic. Prin urmare, el isi inchipuie forte motrice false, aparente.' (F. Engels, Scrisoare catre Mehring, 1893). Caracterul neadecvat al i. in calitatea sa de cunoastere, are doua surse distincte:



  • a. Orientarea sa de interese. Exprimind interesele claselor si grupurilor sociale aflate in competitie, i. nu numai ca va exprima interesele particulare ale acestora, dar va cauta si sa le justifice, sa influenteze (manipuleze) restul colectivitatii
  • b. Caracterul sau de constiinta de sine „nestiintifica'.

Procesul prin care colectivitatea isi construieste cadrele vietii sale sociale este un proces relativ spontan. Constiinta ulterioara a acestui proces va prezenta in mod inevitabil un caracter cel putin partial inadecvat. Constiinta comuna de sine este principial partiala si neadecvata. Constiinta de sine a colectivitatii va fi probabil diferita de stiinta propriu-zisa, dar in masura in care beneficiaza de rezultatele acesteia va putea spori in adecvare. „Imaginatia sociologica' propusa de W. Mills reprezinta o asemenea constiinta de sine a colectivitatii care si-a insusit sociologia ca mod de gindire.  E.Z.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 486
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site