Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


JANDARMUL SI COMUNITATEA LOCALA

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CONSTITUIREA ATASAMENTULUI UMAN - STUDII SI TEORII ALE ATASAMENTULUI
Sociologie generala - Licenta Sociologie
VALOARE
VICTIMOLOGIA CA STIINTA
BIOETICA - Terapia genica
LUPTA PENTRU PUTERE IN ORGANIZATII
Adolescentul si cinematografia
VIOLENTA IN SCOALA
DINAMICA FUNCTIONALA A RELATIEI CONJUGALE
Aparitia ideilor conflictologice


JANDARMUL SI COMUNITATEA LOCALA




PROBLEME:

1. Jandarmul – membru al comunitatii inzestrat cu misiune specifica

2. Jandarmul – reper axiologic si factor de stabilitate

3. Structura de putere a comunitatii locale

1. Jandarmul – membru al comunitatii inzestrat cu misiune specifica

De-a lungul evolutiei istorice s-au conturat diferite teorii cu privire la natura umana. Indiferent insa de ipotezele de la care au plecat nici una nu poate face abstractie de remarca lui Aristotel: lipsit de lege omul se transforma intr-o fiara, iar autorul legii este cel care a facut cel mai mare bine omenirii.

Putem lua ca punct de pornire in intelegerea acestei probleme teoria lui J.J. Rousseau potrivit careia la baza actiunii umane ar sta doua resorturi: egoismul si mila. Mai mult aceasta din urma poate fi redusa la egoism. Ar mai fi posibila existenta societatii in asemenea conditii? Daca fiecare se gandeste doar la propriul interes, daca mijloacele prin care si-ar propune sa-l atinga nu ar tine cont si de interesele celuilalt omul s-ar mai detasa in cadrul regnului animal?

O alta ipoteza este cea propusa de Th. Hobbes si J.Locke: oamenii se nasc egali, ceea ce inseamna ca un individ isi poate urmari propriul interes, poate ravni la un anumit lucru la fel ca oricare alt individ. Dar din aceasta egalitate atunci cand doi sau mai multi indivizi doresc acelasi lucru, se naste un conflict astfel ca, spune Hobbes „omul este lup pentru om” si nu se mai poate vorbi de societate, ci de „un razboi al fiecaruia contra tuturor.” Evident ca intr-un asemenea „razboi” nu se poate vorbi de invingator, insa, in mod sigur, va exista un invins: omul, generic vorbind, ca specie.

Fizic, omul trebuie sa accepte ca nu poate concura cu multe din celelalte specii ale caror adaptari senzoriale sunt aproape de perfectiune. Decalajul poate fi suplinit doar prin organizare sociala.

Cum se ajunge insa de la acea stare de razboi la organizare sociala? Raspunsul este ratiunea exprimata in lege. Prima lege ar fi, potrivit aceluiasi autor, renuntarea la egoism: renunt la absolutizarea drepturilor mele, cu conditia ca si ceilalti sa faca la fel, si ma multumesc cu aceeasi cantitate de libertate fata de altii pe care le-o recunosc si accept lor fata de mine. Cu alte cuvinte, libertatea fiecaruia in orice forma de organizare sociala tine pana unde incepe libertatea celorlalti. Din aceasta lege deriva toate celelalte. Pentru a veghea la respectarea acestei prime legi dictate de ratiune oamenii deleaga semeni ai lor carora le confera o anumita putere. Nu putem fi de acord cu Hobbes care considera ca fiind absoluta aceasta putere deoarece, asa cum remarca si Montesquieu, puterea poate duce la exces de putere, ceea ce ar insemna o incalcare a primei legi. Adevarul titular al puterii nu poate fi decat legea. In felul acesta se poate constitui si consolida o forma de organizare sociala in care individul devine cetatean. Anterior indivizii nu aveau drepturi tocmai pentru ca ei considerau ca au orice drept si nici o obligatie fata de ceilalti. Cetatenii sunt titulari de drepturi tocmai pentru ca isi asuma si obligatii fata de ceilalti.

Subliniem insa ca egalitatea se pastreaza, dar, de aceasta data, pentru a nu se mai ajunge la „starea de razboi”, egalitatea este in raport cu legea: Toti cetatenii sunt egali in fata legii.

Este posibil insa ca legea sa nu fie respectata de toti. De aceea, cei carora li s-a transmis puterea trebuie sa construiasca instrumentele, institutiile care sa asigure la nevoie coercitiv respectarea legii. Astfel de parghii sunt serviciile de politie: Politia, Jandarmeria. In cadrul lor isi desfasoara activitatea cetateni , care profesional au o misiune specifica: ordinea sociala, ordinea de drept, respectarea legii. Si daca legea este cea care face posibila societatea, ca si cadru al existentei indivizilor, inseamna ca fiind in slujba legii jandarmii sunt in slujba cetatenilor.



Putem defini, asadar, jandarmul drept membru al comunitatii inzestrat cu misiune specifica. Este important sa pornim de la aceasta premisa, sa fim astfel perceputi pentru a gasi disponibilitate pentru colaborare in fiecare cetatean de buna credinta.

2. Jandarmul – reper axiologic si factor de stabilitate

Viata sociala cunoaste o anumita complexitate astfel ca fiecare cetatean trebuie sa indeplineasca succesiv sau chiar simultan diverse roluri: rolul de copil, de coleg, de prieten, rolul de sot/sotie, rolul de parinte, de vecin etc.

De aceea spunem ca jandarmul trebuie sa se defineasca mai intai drept cetatean iar realizarea misiunii ce-i revine in cadrul comunitatii locale incepe odata cu simpla prezenta.

Capitalul de care dispune jandarmul este in primul rand un capital de imagine. Orice imagine pozitiva inseamna credibilitate sporita. Nu poti castiga increderea cetatenilor daca nu dovedesti ca o meriti. Nu poti pretinde altora sa respecte legea daca tu nu o respecti. Nu poti solicita un anumit comportament din partea cetatenilor daca tu nu ti l-ai insusit. Iata in ce consta elementul forte al misiunii specifice jandarmilor: capacitatea de a fi un bun cetatean in cadrul comunitatii, un exemplu chiar, capabil sa determine orientarea celorlalti in perspectiva comportamentelor dezirabile, licite, acceptate social.

Pornind de la responsabilitatile ce-i revin se impune un interes sporit pentru educatia moral-civica si formarea unor jandarmi bine instruiti, cu o puternica motivatie interioara, capabili sa inteleaga si sa-si insuseasca ierarhia de valori specifica unei societati civilizate, democrate si statului de drept. Pentru aceasta M.A.I. si I.G.J.R. dispun de o strategie educationala pe termen mediu si lung, inclusiv de un program unitar de educatie morala.

Intre obiectivele vizate pentru formarea si consolidarea trasaturilor si deprinderilor morale in activitatea si conduita tuturor categoriilor de personal, se incadreaza - cunoasterea si aplicarea intocmai a prevederilor Constitutiei Romaniei, a cerintelor juramantului militar, a semnificatiei valorilor morale, intarirea spiritului de ordine si disciplina in vederea indeplinirii atributiilor si misiunilor incredintate;

realizarea unui nivel de cunostinte si convingeri morale in scopul motivarii personalului pentru a avea un comportament civilizat in relatiile cu societatea civila;

dezvoltarea si exersarea deprinderilor de conduita moral-civica, in toate imprejurarile, a cultului pentru adevar si dreptate, a respectului pentru sine si pentru semeni;

formarea de convingeri ca jandarmii – ca un corp de elita in stat si in societate – au indatorirea de a proteja pe toti cetatenii Romaniei, indiferent de originea lor etnica sau pozitia sociala.

In orice comunitate exista anumite puncte de reper in raport de care se deruleaza viata de zi cu zi. Spre exemplu, in comunitatile traditionale existau adevarate „institutii” cu o reala putere de influenta: preotul satului, invatatorul etc. Prin intermediul unor astfel de instante se rezolva armonios conflictul dintre vechi si nou. In conditiile sporirii vitezei de evolutie a societatii, in conditiile exploziei informationale se constata si o criza a reperelor, a modelelor capabile sa confere identitate.

In Romania, spre exemplu, deceniul trecut a cunoscut multiple interpretari ale unor termeni precum: democratie, libertate, drepturi, obligatii. Perceptia eronata a misiunilor institutiilor democratice, precum si reticenta cetatenilor de a-si manifesta opinia si de a interveni fata de cei care incalca legea, au incurajat manifestarile antisociale ale unor indivizi, fapt ce a dus la deteriorarea climatului de siguranta civica si proliferarea unor fapte care lezeaza persoana si patrimoniul acesteia.

Evolutia acestor categorii de fapte da seama de rolul de reper care ii revine jandarmului.

Jandarmul profesionist este in acelasi timp un factor de stabilitate. Interventia sa nu inseamna doar interventie in forta. Ea presupune si foarte mult tact, stapanire de sine, calm, nu actiune sub presiunea momentului, impulsional. Pentru ca tocmai astfel de comportamente trebuie sa contracareze uneori.

3. Structura de putere a comunitatii locale

Premisa de la care trebuie sa plece orice jandarm este aceea ca el este in cadrul comunitatii unde isi desfasoara activitatea este un cetatean alaturi de ceilalti. In esenta scopul tuturor cetatenilor este convietuirea intr-un cadru bazat pe respectarea reciproca a drepturilor. Jandarmului ii revine tocmai misiunea de a intari acest respect. Ca o consecinta logica rezulta ca aliatul cel mai important al jandarmului in activitatea sa este insasi comunitatea. Pentru aceasta comunitatea trebuie sa fie analizata si sub aspectul structurii de putere.

Structura de putere este definita ca o retea de influente intre indivizi si institutii, implicata in procesul de luare a deciziilor ce privesc acea comunitate.

Structura de putere are doua componente:



1. Structura de putere oficiala (formala) prin care intelegem factorii de decizie numiti sau alesi. Acestia sunt insarcinati oficial cu transpunerea in viata a vointei comunitatii prin mecanismele guvernamentale. Intr-o societate democratica exercitarea dreptului de vot face posibila constituirea unei conduceri la nivel local si national. In conditiile descentralizarii administratia locala capata atributii sporite in ceea ce priveste procesul decizional. Ca atare, formatiunea de jandarmi va acorda o atentie deosebita dezvoltarii colaborarii cu puterea oficiala a comunitatii, putandu-se elabora politici locale de control al fenomenelor de devianta.

2. Structura de putere neoficiala (informala), cunoscuta si sub denumirea de ,,guvernare invizibila”, dar cu reala putere de negociere in luarea deciziilor pe plan local, este compusa din lideri de opinie, altii decat cei din structura de putere formala. Acesti lideri de opinie actioneaza in orice imprejurare in functie de interesele grupurilor pe care le reprezinta. Capacitatea lor reala de influenta nu este constatata, ea putand varia semnificativ de la o problema la alta, intr-un domeniu sau altul de interes local.

Ideal este ca intr-o comunitate cele doua structuri sa coincida, fapt ce confera coeziune, unitate acelei comunitati si deci colaborarea va fi mult usurata. Este insa posibil, spre exemplu, ca intr-o anumita zona a unei comunitati sa fie situata o minoritate etnica cu un alt specific cultural si in care referentialul sa fie altul decat cel sustinut de puterea formala. Pentru a putea avea o eventuala interventie eficienta se va proceda la cunoasterea structurii de putere in jurul careia se desfasoara acel grup pentru a identifica persoanele cu influenta:

3.1. Obiectivele relatiilor cu comunitatea

Comunitatea locala poate fi satul, comuna, orasul din zona de responsabilitate a unei formatiuni de jandarmi. Ea cuprinde tot ce functioneaza din punct de vedere social in acea zona. Obiectivele relatiilor cu comunitatea sunt:

crearea posibilitatii de intelegere de catre public a misiunilor J.R. si in special a unitatii respective;

informarea oportuna si corecta a cetatenilor cu privire la problemele care le pot afecta viata, sanatatea, linistea sociala;

formarea unei atitudini preventiv - antiinfractionale, educarea in spiritul prevederilor legii inclusiv pentru a se putea coopera cu cetatenii in situatii normale si de criza;

promovarea imaginii pozitive a personalului Jandarmeriei, personal care se afla in slujba comunitatii;

sprijinirea integrarii personalului propriu in comunitatea locala si, in acelasi timp, atragerea cetatenilor in sprijinirea Jandarmeriei;

definirea relatiei jandarm – comunitate sub semnul interesului comun: asigurarea ordinii sociale, a climatului de respect reciproc a drepturilor si libertatilor cetatenilor.

Trebuie inteles ca ordinea de drept ii revine ca obiectiv mediat sau direct fiecarui cetatean, iar jandarmul in realizarea misiunilor ce deriva din acest obiectiv se afla in slujba cetateanului.

3.2. Modalitati de optimizare a relatiilor cu comunitatea

Pentru dezvoltarea relatiilor cu societatea civila a fost promovat „Parteneriatul intre M.A.I. si comunitate”, determinat de faptul ca ordinea publica si siguranta civica nu pot fi asigurate eficient in absenta cooperarii si sprijinului comunitatii.



Acest program de parteneriat da pe de o parte structurilor ministerului cadrul legal optim de actiune, iar pe de alta parte ofera comunitatii posibilitatea monitorizarii relatiilor parteneriale ce se desfasoara astfel incat scopul comun al ministerului si al comunitatii sa fie atins.

La baza actiunilor de parteneriat stau urmatoarele principii:

principiul consultarii comunitatii in luarea deciziilor care o privesc direct;

principiul transparentei;

principiul atragerii sprijinului populatiei;

principiul legalitatii – „Nimeni nu este mai presus de lege”.

Jandarmul in virtutea prerogativelor ce-i revin nu poate incalca acest principiu al suprematiei legii, toate actiunile sau activitatile specifice trebuind sa-si aiba fundamentarea numai in lege. Cresterea autoritatii fortelor de ordine depinde de modul cum acestea se comporta cu cetatenii, de operativitatea si modul de rezolvare a doleantelor acestora in stricta conformitate cu legea.

principiul protectiei egale pentru toate persoanele. Constitutia consacra de altfel la art. 16 egalitatea intre cetateni: „Toti cetatenii sunt egali in fata legii si autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari”.

principiul independentei si egalitatii depline in relatiile de parteneriat ale comunitatii si structurilor M.A.I..

Optimizarea relatiilor cu comunitatea locala se poate realiza prin:

contactul nemijlocit cu personalitatile si membrii comunitatii;

participarea personalului Jandarmeriei Romane la evenimentele importante din viata comunitatii;

invitarea membrilor comunitatii la evenimentele importante din viata unitatii de jandarmi. Incepand cu luna septembrie 1999, dupa modelul jandarmeriilor occidentale, Jandarmeria Romana, organizeaza si desfasoara periodic actiunea „Ziua Portilor deschise”, rezultat al aplicarii cu consecventa a principiilor transparentei si deschiderii;

editarea si difuzarea de publicatii proprii, brosuri, pliante, afise, etc.;

vizite ale cadrelor unitatii de jandarmi in institutii de invatamant;

intalniri ale comandantului unitatii sau a altor ofiteri cu diferite categorii de public ale comunitatii.

Toate aceste vor contribui la o eficienta comunicare, la un fluent schimb de informatii, ori se stie ca un colectiv bine informat este mai eficient motivat.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 743
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site