CATEGORII DOCUMENTE |
Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
(engl. interview, "intrevedere,
intilnire'), tehnica de obtinere prin intrebari si raspunsuri a
informatiilor verbale de la indivizi si grupari umane in vederea verificarii
ipotezelor sau pentru descrierea stiintifica a fenomenelor socioumane.
Ancheta prin interviu a devenit metoda cea mai frecvent utilizata in cercetarea sociologica (Theodore Caplow, 1970). Utilizarea i. In cercetarea sociologica are mai multe scopuri:
Avantajele si dezavantajele utilizarii I. In cercetarile sociologice au fost sintetizate de Kenneth D. Bailey (Methods of Social Research, 1982). Ca avantaje sint enumerate:
Dezavantajele utilizarii i. sint ordonate de Kenneth D. Bailey astfel:
Atit avantajele cit si dezavantajele i., sint relative si trebuie sa fie evaluate prin raportare la celelalte metode si tehnici de cercetare si, mai ales, in functie de diferitele procedee si tipuri de i.
♦ Criterii de clasificare a interviurilor sint numeroase (continutul comunicarii, calitatea informatiilor obtinute, gradul de libertate a cercetatorului in abordarea diferitelor teme si formularea intrebarilor si in respectarea succesiunii lor, repetabilitatea convorbirilor, numarul persoanelor participante, statusul socio-demografic al acestora, modalitatea de comunicare, functia indeplinita in cadrul procesului de investigare), dind nastere multiplelor tipuri de i. Din punctul de vedere al continutului comunicarii se face distinctie intre i. de opinie si i. documentar (R. Duverger, 1961). In functie de calitatea informatiilor, se disting i. extensive de i. intensive.
Trecerea gradata de la deplina libertate a
cercetatorului de a inova pina la eliminarea oricarei libertati de inovare in
alegerea temelor si succesiunea intrebarilor a dat nastere mai multor tipuri de
i., prezentate de
Madeleine Grawitz (Methodes des Sciences Sociales, 1972).
I. In profunzime, ca si i. cu raspunsuri libere se utilizeaza atit in psihoterapie, cit si in cercetarea socioumana. Spre deosebire de i. clinic, i. In profunzime, centrat tot pe persoana intervievata, vizeaza doar un singur aspect al personalitatii, nu persoana in intregul ei. La fel stau lucrurile si in cazul i. cu raspunsuri libere. I. centrat (ghidat sau focalizat) ca procedeu de cercetare in stiintele socioumane, a fost prezentat pentru prima data de sociologul american Robert K. Merton, in 1956. Este un i. semistructurat, in sensul ca abordeaza teme si ipoteze dinainte stabilite, dar intrebarile si succesiunea lor nu sint prestabilite. Acest tip de i. impune centrarea convorbirii pe o experienta comuna tuturor subiectilor. Cercetatorul elaboreaza un ghid de i. In care sint fixate problemele ce vor fi abordate in convorbirea focalizata pe experienta subiectiva a implicarii persoanelor intervievate in situatia analizata.
I. cu intrebari deschise si i. cu intrebari inchise fac parte din categoria i structurate. Astfel de i. sint larg utilizate in cercetarile sociologice. I. pot fi unice si repetate, ca de exemplu in anchetele panel. Cel mai adesea, i. se deruleaza ca o comunicare intre doua persoane: operatorul de i. si persoana care raspunde. Acesta este tipul de i. personal. In cercetarile sociologice se poate apela si la i. de grup, care are exigente specifice in vederea elaborarii prin interactiunea grupului a unui raspuns colectiv la problemele puse in discutie.
I. pot fi facute cu adulti, cu tineri sau copii. Pot fi intervievate personalitati ale vietii politice, stiintifice si culturale. De fiecare data diferentele dintre statusurile socio-profesionale ale cercetatorului comparativ cu persoana intervievata ridica probleme in ordinea acceptarii, desfasurarii si valorificarii I. Problematica intervievarii copiilor a fost explorata de Leon Yarrow, in 1960. I. cu copii isi gasesc aplicabilitatea in studiul unor teme precum: socializarea, formarea prejudecatilor, relatiile copii-parinti, relatiile intre grupurile prescolare si scolare etc. I se clasifica si dupa modalitatea de comunicare a informatiilor, fiind luate in discutie i. face-to-face (directe, personale) si i. telefonice. Unii cercetatori (W. R. Klecka, A. J. Tuchfarber, 1978) considera ca in deceniul al Vlll-lea al secolului nostru s-a produs o minirevolutie in cercetarea sociologica din S.U.A.: "copilul vitreg' al anchetelor sociologice, I., a devenit "copilul favorit' al acestora. Aceasta schimbare s-a produs datorita faptului ca in prezent aproximativ 98% din populatia americana are acces la un post telefonic, precum si datorita punerii la punct a unui sistem de esantionare adecvat - Random-digit dialing (ROD). In cele mai murte tari, intre care si Romania, dotarea limitata cu posturi telefonice a populatiei nu permite efectuarea inca a unor anchete telefonice reprezentative la nivel national.
In fine, i. pot fi clasificate - asa cum preciza Fred N. Kerlinger
in Foundations of Behavioral Research (1973) - si dupa functia pe care o
au in cadrul cercetarii, identificindu-se trei tipuri: i. explorativ, i. de cercetare (propriu-zis) si i. de verificare.S.C.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1007
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved