nonconformism

V. anomie, conformism, devianta, nihilism

Atitudine si comportament de opunere sau de negare din partea unor indivizi sau grupuri a opiniilor, normelor sau valorilor dominante in grupurile sau societatile de apartenenta. Se manifesta prin elaborarea unor norme si valori alternative, deci diferite, si prin conformarea comportamentala riguroasa fata de acestea, transformindu-se astfel in conformism. N. este de inteles prin referire la anumite norme si valori. Ceea ce dintr-o perspectiva apare ca n., dintr-o alta este conformism pur. De regula, institutionalizarea n. duce la conformism. I.F.