Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Plan de dezvoltare locala - studiu de caz intr-o comunitate de romi

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic



SCOALA NATIONALA DE STUDII POLITICE SI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE STIINTE POLITICE

CURS DEZVOLTARE LOCALA SI REGIONALA






PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA

- STUDIU DE CAZ INTR-O COMUNITATE DE ROMI -



METODOLOGIE


Tema: Plan de devoltare locala al unei comunitati de romi (studiu de caz asupra comunitatii de romi din localitatea Nusfalau)

Obiective:

  • evidentierea  specificului comunitatii de romi (descriere);
  • realizarea unei diagnoze (determinarea frecventelor de manifestare a problemelor comunitatii);
  • formularea de explicatii si elaborarea unor predictii referitoare la evolutia problemelor;
  • identificarea de solutii pentru fundamentarea unui plan de dezvoltare;

Metode de cercetare: ancheta

Instrumente de lucru: analiza de continut a unor documente


DEZVOLTAREA CADRULUI TEORETIC AL CERCETARII


Desi romii se afla in Europa inca din secolul al XIV-lea, societatea majoritara nu ii recunoaste drept popor european cu drepturi depline. De-a lungul istoriei, au fost supusi respingerii si persecutiei care a culminat cu incercarea de exterminare a acestora de catre nazisti. Ca urmare a secolelor de respingere, numeroase comunitati de romi traiesc astazi in conditii grele, adesea la periferia societatii; participarea lor la viata sociala este limitata. Dupa cum s-a pronuntat Max van der Stoel, Inaltul Comisar OSCE pentru Minoritati Nationale, “discriminarea si excluziunea sunt trasaturi fundamentale ale experientei romilor”[1].

La un deceniu de la prabusirea Uniunii Sovietice, romii nu beneficiaza aproape deloc de conditiile democratice care se contureaza in Europa Centrala si de Est. Situatia romilor mai degraba s-a inrautatit, decat sa se amelioreze, intrucat protectia si siguranta de care s-au bucurat pe vremea socialismului au disparut. Chiar si acum, romilor le sunt refuzate drepturile omului, universal recunoscute; ei nu au acces la toate serviciile publice si sunt supusi discriminarilor de tot felul. Violenta impotriva lor a redevenit ceva obisnuit, iar atat societatea in general, cat si autoritatile inchid ochii in fata acestor abuzuri, daca nu chiar le incurajeaza. Romii, o populatie totalizand intre opt si zece milioane de oameni, au ramas un grup marginalizat si exclus din societate.

Problemele cu care se confrunta comunitatile de romi nu tin numai de absenta locurilor de munca, de lipsa accesului la educatie sau de nivelul de trai scazut, ci vizeaza mai ales saracia, dependenta si excluderea sociala.

Istoria si semnificatia conceptului de „excluziune sociala” sunt interesante, pentru ca el face saltul de la saracie ca modalitate de masurare a nevoii de protectie sociala (lipsa veniturilor sau insuficienta consumului) la excluziunea sociala ca lipsa a oportunitatilor de mai multe tipuri decat oportunitatile de castig sau consum. O analiza a semnificatiei lui este importanta tocmai pentru ca schimba imaginea valorilor care stau la originea protectiei sociale a romilor, prin diversificare si nuantare. Lipsa veniturilor sau consumului insuficient devin doar o parte/ un tip de excluziune, cea financiara, iar responsabilitatea statului se schimba din a furniza un minim necesar (de venituri) in a elimina cauzele/restrictiile care exclud individul de la procurarea lor.

Ideea de excluziune a aparut in documentele Consiliului de Ministri al Comunitatii Europene inca din 1975, cand saraci erau considerati cei „exclusi” de la conditiile minime acceptabile pentru tara lor. „In 1944, Consiliul Europei definea exclusii drept «grupuri intregi de persoane care se gasesc, partial sau total, in afara campului efectiv de aplicare a drepturilor omului».” (Strobel, 1996, pg 262)

Spre sfarsitul celui de-al doilea Program European Antisaracie, in 1988, Comisia Europeana a publicat un document in care se facea referire explicita la „excluziunea sociala”. In anul urmator, 1989, in Carta Europeana a Drepturilor Fundamentale ale Muncitorilor, publicata de Comisia Europeana, se spune ca, „in spiritul solidaritatii, este important sa fie combatuta excluziunea sociala”. In acelasi an, Consiliul de Ministri al CE a adoptat o rezolutie privind „combaterea excluziunii sociale”, in care se cerea statelor membre sa ia masuri de combatere a excluziunii sociale, iar Comisiei Europene sa urmareasca acest lucru impreuna cu statele membre (conform Berghman, 1996, pg. 11).

Excluziunea sociala a continuat sa apara in documentele Uniunii Europene si putem spune ca s-a consacrat in special prin cel de-al treilea Program Antisaracie (perioada 1990- 1994), lansat de comisia Europeana. Practic, in Europa discursul politic comunitar a inlocuit in ultimii ani saracia cu excluziunea sociala ca termen central.

Bergham porneste de la raportul „Poverty 3” al Uniunii Europene si arata ca „excluziunea trebuie definita in termeni de incapacitate/ esec (failure) a unuia sau mai multor sisteme dintre urmatoarele patru:

  • sistemul democratic si legal, care presupune integrare civica;
  • piata muncii, care promoveaza integrarea economica;
  • sistemul statului bunastarii, care promoveaza ceea ce poate fi numit integrare sociala;
  • sistemul familiei si comunitatii, care promoveaza integrarea interpersonala.

Sentimentul cuiva ca apartine sau nu unei societati depinde de toate cele patru sisteme. Integrarea civica presupune a fi un cetatean egal intr-un sistem democratic; integrarea economica presupune a avea o slujba; integrarea sociala inseamna a avea acces la serviciile sociale furnizate de stat; integrarea interpersonala presupune apartenenta la o familie, un grup de prieteni, de vecini, la retele interpersonale care sa le asigure companie si suport moral celor ce au nevoie de ele. Toate cele patru sisteme sunt importante si complementare (Commins, 1993, citat de Berghman, 1996).

Principalele surse ale excluziunii

  1. autoexcluziunea (optiunea este a individului, modelul cultural, dezinteresul, diverse alte elemente care tin de decizia personala determinandu-l sa opteze singur pentru a respinge o anumita forma de participare sociala). Faptul ca unele persoane nu isi fac acte de identitate pentru ca nu doresc este un stfel de exemplu;
  2. sistemul, care determina o excluziune structurala (nu exista politici sociale adecvate, nu exista un raspuns al sistemului social la o anumita nevoie). De exemplu, in Romania nu exista nici un ajutor specific pentru familiie monoparentale;
  3. apartenenta teritoriala/comunitara a individului, care face ca el sa nu-si satisfaca o anumita nevoie pentru ca nu sunt resurse in comunitate, desi exista o solutie formala in sistem si ea functioneaza in alte comunitati. Un bun exemplu este neacordarea ajutorului social in anumite localitati din lipsa de fonduri; legea exista si ea se aplica in multe alte localitati (Preda, 2002, pg. 164).

Prin multidimensionalitate si caracterul ei dinamic, excluziunea sociala este un concept mult mai relevant decat saracia sau inegalitatea sociala pentru raportarea unui individ la statul bunastarii in care traieste.

Unul dintre (probabil) cele mai excluse segmente sociale din Romania este partea saraca a minoritatii romilor. Ei sunt, alaturi de alte segmente, precum copiii in situatii de risc, batranii fara pensii sau cu pensii foarte mici, somerii de lung termen, o parte din familiile cu multi copii si/sau monoparentale si altele, exclusi, ignorati de politicile sociale, marginalizati. Situatia lor grava, ca si a celorlalti amintiti, reclama masuri urgente, politixi sociale mai coerete, mai echitabile, mai eficiente.


STUDIU DE CAZ – Comunitatea de romi din localitatea Nusfalau


Imagine asupra localitatii si a oamenilor din Nusfalau

Localitatea Nusfalau, este situata la 110 km de orasul Cluj si numara cca 510 romani, 3.300 de maghiari si 426 de romi. Comunitatea romilor din Nusfalau se afla la granita satului, concentrata in trei comunitati: cartierul Brazilia, cu cel mai mare numar de romi, aproximativ 325, cartierul Bacos, cu un numar de 66 de romi si cartierul Garii, cu un numar de aproximativ 26 de romi.

Istoria locala a cartierului Brazilia vorbeste despre baronul maghiar Bamfi, improprietarit pentru merite deosebite de catre regimul austro-ungar cu terenurile pe care se afla in prezent localitatea Nusfalau. Cartierul Brazilia din localitatea Nusfalau a fost, in timpul regimului austo-ungar, o colonie in care erau “izolati” bolnavii de ciuma. Incetul cu incetul, romii caramidari “angajati” de baronul Bamfi s-au asezat in acest cartier care, ulterior, a fost donat de catre baron romilor insisi.

Religia romilor din acest cartier este baptista, crestin ortodoxa si protestanta. Comunitatea este coordonata de un “bulibasa” (lider traditional recunoscut de romi): Victor Kallai.

Limbile vorbite de romii din cartierul Brazilia sunt preponderent maghiara si romani. Exprimarea in limba roman este defectuoasa, iar copii romilor nu sunt agreati in scolile primare cu predare in limba maghiara. In acest sens, lipsa gradinitelor si a anului pregatitor in vederea accesului in primul an de scoala creeaza mari dificultati copiilor.

In general frecventa scolara a copiilor este buna, motivata fiind de alocatia acordata de stat, conditionata de frecventa scolarilor la cursuri. O mica parte a copiilor nu frecventeaza regulat cursurile scolare, fapt motivat de parinti prin lipsa resurselor financiare minimale, a hranei a imbracamintei adecvate, precum si prin lipsa perspectivei de realizare prin scoala.

Marea majoritate a romilor din cartier lucreaza sezonier la ceilalti membri majoritari ai comunitatii locale (maghiari), ceea ce asigura castiguri insuficiente pentru familiile cu multi copii, de altfel principala caracteristica a romilor din cartierul Brazilia.

Numarul mare al familiilor, concentrate in cartierul Brazilia in case formate in majoritatea cazurilor dintr-o singura camera pentru cca 3 generatii, a dus la supraaglomerarea cartierului si, evident, la dorinta de extindere a membrilor comunitatii.



Legea Fondului Funciar nu s-a aplicat nici in cazul romilor din Nusfalau, iar ajutorul social nu se acorda pe motiv ca bugetul local nu are fonduri, sau/si ca romii nu contribuie la formarea acestuia. Lipsa locurilor de munca si a unui venit regulat, a educatiei si a asistentei sanitare, toate acestea dublate de rezultatele alegerilor locale, au accentuat lipsurile membrilor comunitatii, au creat nemultumiri si tensiuni atat din partea romilor, cat si din partea autoritatilor locale.


Plan de dezvoltare

Obiectivul principal al acestui plan de actiune este intarirea cooperarii dintre guverne si autoritatile locale pentru imbunatatirea conditiilor de viata ale romilor si pentru crearea structurilor necesare indeplinirii obiectivului.

Problema dezvoltarii comunitatii ar trebui abordata din doua perspective:

• modul in care trebuie sa se creeze conditii favorabile la nivel local, pentru a facilita implementarea cu succes a masurilor strategice ale Guvernului, in domeniile muncii, locuintelor, educatiei, politiei si sigurantei.

• modul in care strategia nationala pentru romi poate deveni mai flexibila si adaptabila nevoilor romilor si provocarilor locale, astfel incat conditiile lor de trai sa se imbunatateasca, iar ei sa devina motivati sa participe la viata societatii.

Atentia acordata recent romilor de catre guvernele nationale, capacitatea crescanda a romilor de a forma asociatii si sprijinul international din ce in ce mai puternic sunt indispensabile, prin aceea ca determina climatul favorabil schimbarii. Totusi, aceste elemente nu sunt suficiente in sine. Pentru a fi eficiente, trebuie sa fie insotite de actiuni la nivel local. Acesta este nivelul la care trebuie sa gaseasca, de comun acord, solutii, si sa se implementeze strategii. Acesta este nivelul la care aspecte vitale, cum sunt locurile de munca, sanatatea, educatia, locuintele, cultura, dezvoltarea comunitara, inceteaza sa fie doar niste concepte abstracte sau teoretice. Ele sunt expresia concreta a ceea ce oamenii simt, gandesc si fac; toate sunt corelate intre ele si reprezinta componentele unui intreg proces comprehensiv.

Eforturile in beneficiul romilor trebuie intreprinse nu “pentru” sau “fara” ei, ci cu ei si prin ei. Romii trebuie sa participe la toate discutiile si deciziile care le influenteaza viata. Trebuie evitata consolidarea unei relatii de dependenta fata de societatea dominanta sau fata de alte forte din exterior; interventiile ar trebui sa vizeze “imputernicirea” romilor. Ei trebuie sa fie reprezentanti in toate structurile decizionale, la toate nivelurile, inclusiv la cel local.

Actiunea locala sau bazata pe comunitate nu e o problema doar a romilor, ci ar trebui sa fie planificata si aplicata de asa maniera incat romii si ceilalti locuitori ai localitatii Nafulesti sa poata participa, contribui si cauta solutii impreuna. Implicarea si sprijinul autoritatilor locale sunt esentiale. Solutiile trebuie sa fie bazate pe capacitatile si punctele forte ale comunitatii.

Chiar si cu resurse precare, fondurile disponibile pot fi folosite strategic pentru maximizarea impactului. Pot fi folosite cu succes atat sprijinul financiar cat si alte instrumente strategice precum: validarea si legitimarea activitatilor locale, schimburile de informatii si experienta, oferta de training si integrarea actiunii locale in retele locale, regionale, nationale si internationale. Aceste instrumente strategice pot fi aplicate intr-o varietate de domenii: educatie, locuinte, sanatate, generare de venituri, cultura si activitati

recreative, siguranta publica si politie.

Masuri propriu-zise ale planului de dezvoltare:

crearea locurilor de munca pentru romi si introducerea meseriilor vocationale pentru femei;

lucrari de infrastructura: prelungirea retelei electrice in cartierul Brazilia; racordarea a retea si introducerea curentului electric in case, amenajarea drumului de acces in cartier;

sport si cultura pentru membri comunitatii (infiintarea unei echipe de fotbal si chizitionarea de instrumente muzicale).

cladirea unui Centru Comunitar multifunctional, care sa includa un mic punct sanitar, o baie publica, spatii pentru cursuri de ingrijire a copiilor, informatii despre boli, facilitati scolare si prescolare, un loc de intalnire pentru adulti etc.;

canalizare in comunitate, pentru a se inlatura scurgerile periculoase si amenintarea infectiilor;

racordarea familiilor la reteaua electrica;

construirea unor locuinte sociale

amplasarea de containere pentru gunoiul menajer;

organizarea unei tabere de vara multiculturale;

organizarea unor cursuri de calificare profesionala pentru adulti.


In concluzie, un astfel de plan de dezvoltare locala consta in consolidarea increderii in sine, a organizarii autonome, a capacitatii de conducere si a structurii sociale. In acest sens, este esential ca membrii comunitatii sa munceasca impreuna pentru a-si identifica si rezolva problemele, sa vina cu solutii si sa intareasca spiritul comunitar. Astfel, important este sa se lucreze cu romii, si nu doar pentru ei. Participarea activa a romilor la construirea propriului lor viitor ar avea ca rezultat un proces de invatare si constientizare, o dezvoltare a capacitatilor mentale si fizice, si un sprijin in dobandirea increderii in fortele proprii.


BIBLIOGRAFIE


BERGHMAN, 1996, Excluziunea sociala in Europa: context politic si cadrul analitic, Graham Room


CHELCEA, SEPTIMIU, 2001, Metodologia cercetarii sociologice, Ed Economica, Bucuresti


MARGINEAN, ION, 2000, Proiectarea cercetarii sociologice, Polirom, Iasi


MARSHALL,T.H., 1950, republicat 1996, Citizenship and Social Class, Pluto Press, Londra


MARSHALL,T.H., 1975, Social Policy in Twentieth Century, Hutchinson University Library, Londra


MAX VAN DER STOEL 1999, Report of the OSCE High Commissioner on National Minorities, Viena


PREDA, MARIAN, 2002, Politica sociala romaneasca. Intre saracie si globalizare, Polirom, Iasi


STROBEL, P., 1996, De la saracie la excludere, Polirom, Iasi


www.agentiaimpreuna.ro – Agentia de Dezvoltare Comunitara Impreuna


www.cjsj.ro – Portalul Consiliului Judetean Salaj


www.osce.org - The Organization for Security and Co-operation in Europe




[1] Interventia lui Max van der Stoel, Inaltul Comisar OSCE pentru Minoritati Nationale, in cadrul Reuniunii pentru o Dimensiune Umana Suplimentara in problemele Romilor si Sintilor, Viena, 6 septembrie 1999.







Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 85
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site