Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


PROBLEMA EDUCATIEI RROMILOR IN ROMANIA

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic



PROBLEMA EDUCATIEI RROMILOR IN ROMANIA

Date despre istoria si cultura rromilor



In societatile moderne, apartenenta etnica a unei persoane face parte din sfera libertatii proprii. Apartenenta etnica este determinata de propria identificare etnica. Acesta este punctul de vedere al constitutiei noastre si acesta este punctul de vedere al legislatiei europene, de mult timp intrata in uz ( Preda, 2002).

Exista insa si un alt mod de a aborda problema rromilor, oarecum in afara libertatii de identificare personala si care are o anumita justificare, numai daca este realizata cu o prudenta maxima. O asemenea perspectiva este doar aceea a unei atitudini pozitive a colectivitatii, orientata spre dorinta sincera de a sustiune o populatie care, timp de secole, a fost sever defavorizata si care in prezent se afla intr-o situatie dificila si necesita sprijinul.

Din aceasta perspectiva, problema nu este cea a etniei propriu- zise, ci a unei pozitii sociale care necesita interventie suportiva. Ca membrii acestei categorii au anumite caracteristici etnice, ca provin istoric din anumite grupuri sau nu, ca se identifica etnic intr-un fel sau altul sunt aspecte complet nerelevante.

Romii sunt o populatie cu un profil etnic relativ distinct : au o limba comuna, o parte din ei au anumite caracteristici fizice specifice, anumite obiceiuri caracteristice, fac parte din anumite « neamuri » cu solidaritati proprii.

Marea majoritate a populatiei de rromi a venit, cu multe secole in urma, din zona Indiei. Prezenta unor caracteristici fizice probeaza suficient acest lucru. De-a lungul anilor insa populatia de rromi s-a amestecar cu alte populatii, fiind greu de stabilit cat la suta dintre ei provin din familii pure de rromi.

Limba romani, deasemenea are un profil distinct, suficient de unitar, dar impartasirea ei este doar partiala. Inxistenta unei forme scrise a impiedicat dramatic dezvoltarea ei.

Obiceiurile , modul de viata ce caracterizeaza populatia rroma acopera un strat de mare interes : muzica, dansuri, simbolistica proprie. Este caracterizata de un folclor propriu ce ii confera o anumita nuanta. Lipsa unui sistem scris a impiedicat, in momente de glorie trecute ale folclorului romilor, o sedimentare adecvata, dar o asemenea sansa nu este definitiv pierduta, multe lucruri se pot recupera inca.

Principalele probleme cu care se confrunta rromii

Conditiile social- economice de viata ale romilor au fost deseori in centrul cercetarilor oamenilor de stiinta dupa anii 90. Care sunt dimensiunile unei subpopulatii aflata intr-o situatie de dificultate accentuata si care trebuie sprijinita ? care sunt factorii care produc dificultati majore precum si care este dinamica in timp a membrilor acestei populatii.

A defini problema romilor in termeni exclusivi sau predominant etnic este o eroare, atat din perspectiva istorica, dar mai ales din perspectiva viitorului.

Evolutia spre modernizare a vietii economice a avut, la o larga parte a populatiei de rromi, o alta caracteristica decat la populatiile traditionale europene. Datorita unui dezavantaj istoric fundamental, populatia de rromi ( cel putin o parte a ei care nu a reusit sa iasa dintr-un ciclu mai degraba negativ) s-a modernizat, dar intr-o maniera fundamental dezavantajata si exclusivizanta. Pornind de la un handicap de marginalizare in societatea traditionala, rromii au evoluat in procesul modernizarii colective, conservand in mare masura acest handicap.

O lunga istorie de marginalizare si discriminare, de acces redus la activitatile economice standard si la formarea scolar- profesionala a generat o traditie culturala caracterizata ca fiind predominant negativa. Impinsi la marginea societatii, supusi unor izolari si discrimiari continue, romii au dezvoltat strategii de supravietuire in saracie, in lipsa, in deficit de acces la formele de viata aflate in proces rapid de modernizare. Activitatile economice dezvoltate in contexte moderne de multe segmente ale populatiei de romi sunt mai degraba exploatari ineficiente ale marginilor acestei economii, plasate adesea la marginea economiei legale sau chiar dincolo de ea, cu risc ridicat de sustenabilitate si in mod special expuneri masive la sanctiuni sociale. Aceste strategii au oferit resurse de viata, cel mai adesea la nivelul unui minim de supravietuire, fara a le oferi sansa iesirii din situatia de marginalitate.

Cea mai mare problema pentru romi ramane cultura si instructia, pentru ca, de fapt progresul oricarei societati sta in cunoastere, pe toate planurile.

Dintre principalele probleme identificate in procesul de scolarizare a copiilor rromi se pot mentiona :

rata ridicata a nescolarizarii(18% in randul minoritatilor romilor);

accesul la educatie blocat de saracie ;

discriminarea etnica intalnita in procesele scolare ;



lipsa materialelor didactice;

munca in randul minorilor;

migratia sezoniera a familiilor de romi;

atitudinea de neincredere a romilor in scoala, care este intarita de atitudinea intregii populatii a Romaniei ;

scaderea valorii educatiei si a institutiilor de invatamant, proces care a afectat intreaga populatie, dar in principal persoanele cu un nivel educational si economic scazut ;

cunoasterea sumara a limbii romane, in special in comunitatile compacte de romi ;

absenta unor centre de informare si documentare specializate pe problematica romilor ;

frecvente manifestari de delincventa juvenila ce atrage dupa sine o perceptie negativa din partea populatiei majoritare (Zamfir, 1993).

Au fost identificate de asemenea o serie de nevoi, printre care :

reforma sistemului de invatamant, proces complex cu implicatii substantiale si pentru educatia copiilor romi ;

interventii interdisciplinare menite sa raspunda problemelor aparute ;

formarea cadrelor didactice pentru a lucra cu copiii romi in spiritul educatiei multiculturale integrate ;

metode de invatare orientate catre copii si nevoile lor specifice ;

crearea unui mediu educational pozitiv, prin care sa se valorifice diversitatea culturala ;

calificarea cadrelor didactice rome si de alta etnie care predau romilor ;

este crucial invatamantul prescolar si succesul in primii ani de scoala ;



eforturi pentru depasirea barierelor lingvistice ;

modele eficace pentru un bun inceput in scoala ;

nevoia de monitorizare si evaluare a proiectelor pentru identificarea factorilor cheie de succes ;

nevoi de educatie/instruire si materiale pentru valorizarea diversitatii ;(Zamfir, 1993).

Aspecte problematice privind perioada copilariei la rromi

Copilaria pare a avea un specific aparte pentru copiii rromi. Multi dintre ei cresc intr-un mediu marcat de dificultati economice majore care, la randul lor genereaza multiple privatiuni. Adesea drepturile fundamentale ale acestor copii nu pot fi respectate.

In societatile traditionale copilaria era caracterizata prin dependenta de familia de origine in ceea ce priveste satisfacerea nevoilor de baza, si anume procurarea hranei, asigurarea unui adapost si a protectiei, dragostea si afectiunea parentala. Copilul nu era lipsit de responsabilitati, dar acestea se limitau la sfera activitatilor domestice ale familiei. Trecerea de la copilarie la viata adulta se realiza relativ brusc, fara faze intermediare( nu exista conceptul de adolescenta), de obicei printr-un ritual de initiere in cadrul caruia «  copilul » trebuia sa-si demonstreze capacitatea de a supravietui independent. Dupa parcurgerea ritualului de initiere, persoana era investita cu statutul de adult, caruia i se asociau drepturi si responsabilitati civile( inclusiv dreptul de casatorie).

In societatile moderne notiunile de « copil » si «  copilarie » s-au imbunatatit cu noi valente, dar, in acelasi timp, au devenit si mai dificil de definit si delimitat. Conform conventiei cu privire la drepturile copilului, « prin copil se intelege orice fiinta umana sub varsta de 18 ani, cu exceptia cazurilor cand, in baza legii aplicabile copilului, majoratul este stabilit sub aceasta varsta ». ca urmare, din punct de vedere juridic, problema pare a fi destul de simpla, dar aceasta simplitate este doar aparenta. In realitate, in societatile moderne, copiii beneficiaza de multe drepturi, semnificative atat din punct de vedere cantitativ( volumul drepturilor acordate copiilor), cat si din punct de vedere calitativ (independenta decizionala a copiilor promovata de aceste drepturi).

Dincolo de acest aspect al relatiei dintre dependenta economica si independenta decizionala, un impact major in procesul de maturizare al copiilor il au fenomenele psihologice care insotesc tranzitia spre statutul de adult. Aceasta tranzitie denumita « adolescenta » poate fi considerata corespondentul ritualului de initiere, ambele incheindu-se in momentul in care individul care le parcurge demonstreaza ca detine capacitatea de adaptare si abilitatile necesare de a supravietui in lumea adultilor. Cresterea duratei adolescentei ( pana in jurul varstei de 24 de ani) ese o consecinta directa a cresterii masive a volumului de informatii, deprinderi si capacitati necesare unui individ pentru a avea posibilitatea integrarii in societate.

Daca acestea sunt conceptiile in ceea ce priveste copilaria si adolescenta in societatea contemporana, nu tot asa stau lucrurile si in cazul copiilor rromi. Fetele de etnie rroma incep sa se casatoreasca la varsta de 12-13 ani, ceea ce inseamna sfarsitul prematur al copilariei. Acest lucru atrage dupa sine o serie de consecinte negative cum ar fi intreruperea educatiei si deci absenta unei calificari profesionale ce va duce la lipsa unui loc stabil de munca. Absenta unei calificari si a unui loc de munca stabil adanceste dependenta economica de familia de origine si accentueaza starea de saracie a acesteia. Debutul prematur al vietii sexuale, va avea consecinte negative asupra cresterii si dezvoltarii normale bio-psiho-sociale a copiilor. Deasemenea posibilitatea aparitiei unei sarcini care, la aceasta varsta, prezinta riscuri semnificative atat pentru viitorul copil, cat si pentru mama. Decizia de a intrerupe sarcina prezinta, la randul sau riscuri ce nu pot fi neglijate. Casatoriile premature sunt parte integranta a unui cerc vicios, care include natalitatea ridicata, mortalitatea materna si infantila ridicata, probleme de sanatate psihica si fizica a copiilor, abandonul, institutionalizarea si exploatarea acestora si, nu in ultimul rand, deteriorarea dramatica a nivelului de trai al familiilor (Sima, 2002).

Un alt aspect ce merita a fi luat in discutie este cel al implicarii in munca a copiilor romi. Cele mai frecvente activitati sunt : activitati in cadrul gospodariei(mici lucrari de agricultura, menaj, turnatorie de neferoase), munci agricole sezoniere, descarcatul de marfuri, munca in constructii, comert, colectarea deseurilor, cersit. Copiii lucreaza adesea pana la 7-8 ore pe zi. Parintii sunt cei care primesc salariile sau recompensele pentru munca copiilor lor, iar in cazul in care copiii sunt cei remunerati, acestia inmaneaza banii parintilor lor. Sumele castigate de copii sunt, in cele mai multe cazuri, mult mai mici decat sumele cu care sunt platiti adultii pentru aceleasi activitati. Adesea copiii sunt expusi la temperaturi ridicate, in absenta hranei adecvate, iar uneori risca sa se raneasca grav prin manipularea metalelor incandescente (Cace, 2002).



Calitatea vietii in cadrul multor copii este afectata de modul precum si mediul in care invata. Copiii rromi sufera privatiuni esentiale si in ceea ce priveste dreptul la educatie. Efectele pe termen lung ale educatiei deficitare sunt deosebit de grave.

Pentru un numar mare de tineri responsabilitatile zilnice sunt combinate cu probleme in familie, abuzuri, probleme de alimentatie, sarcini in adolescenta, droguri. Acesti factori cuplati cu admiterea faptului ca tinerii au nevoie de mecanisme mai eficiente de relationare la probleme, necesita o abordare mai proactiva, promovandu-se programe de sanatate mentala. Emotiile au o influenta remarcabila asupra procesului de invatare si asupra motivatiei copilului. Emotiile influenteaza calitatea tuturor relatiilor interpersonale. Majoritatea problemelor emotionale sunt influentate de modul in care copilul gandeste despre sine si despre evenimentele externe. La originea multor probleme emotionale se situeaza un mod distorsionat de a gandi. Acest « handicap » care a rezultat poate fi remediat, cel putin in parte, prin continutul tematic al programelor de educatie rational-emotiva.

Incercari in imbunatatirea situatiei romilor din Romania

Modalitatile prin care se poate contribui la imbunatatirea situatiei romilor din Romania au in vedere urmatoarele aspecte:

Combaterea saraciei si a marginalizarii, fenomene ce sunt interrelationate, amandoua generandu-se reciproc. Pentru a rupe cercul vicios al saraciei si al excluziunii sociale in randul populatiei de romi este necesara o abordare comprehensiva pe termen lung, care sa combine masurile active de integrare sociala cu sprijin direct pentru comunitati. Pentru a lucra cu romii este necesar mai intai a se intelege mentalitatea acestora si a se identifica cauzele esentiale ale greutatilor lor. De o importanta majora este asigurarea drepturilor cetatenesti fundamentale in mod practic, nu doar teoretic. Este o realitate faptul ca multi romi nu au acces la serviciile publice de baza pe care orice cetatean al acestei tari are dreptul sa le primeasca, unii dintre ei ne avand nici macar acte de identitate, fiind condamnati sa traiasca in afara societatii. Este de mentionat faptul ca imbunatatirea situatiei romilor necesita nu numai resurse financiare, ci, in primul rand, o schimbare a mentalitatilor si a cadrului institutional.(Han Jung, 2002).

Formarea si integrarea romilor in campul muncii, activitate ce presupune informarea si educarea romilor privind posibilitatile acestora de a fi integrati in munca; evidentierea dezavantajelor „muncii la negru” si utilitatea „scolii profesionale” ca prim pas catre un loc de munca. Informarea etniei romilor, prin diverse mijloace, asupra drepturilor pe care acestia le au potrivit legislatiei in vigoare precum si formarea de centre de instruire si formare profesionala a romilor in diferite ramuri ale muncii.(Zamfir, 1993).

Actiuni de promovare a sanatatii prin diferite campanii de educatie pentru sanatate, campanii de vaccinare antipoliomielita, de depistare a TBC-ului, actiuni de depistare a virusului HIV, hepatiei B si C, educarea mamelor tinere cu privire la ingrijirea noilor nascuti.

Modalitati de dezvoltare pe plan educational si cultural. In vederea pastrarii si dezvoltarii culturii romilor s-a elaborat proiectul centrului cultural al romilor ce include Muzeul romilor, teatrul precum si schita Grupului scolar de arte si meserii, aniversarea zilei mondiale a romilor si a zilei minoritatilor nationale. De asemenea sunt realizate programe de constructie si dezvoltare a educatiei interculturala si revalorizare a patrimoniului cultural al romilor, axat pe doua componente: educatie vocationala si educatie interculturala (Ionescu, 2002).

Nivelul de educatie al copiilor romi ramanand inca unul scazut, este mai mult decat necesara implementarea unor programe ce ar determina cresterea copiilor romi ce frecventeaza scoala, intelegerea rolului parintilor si al familiei in educarea si formarea copiilor precum si dezvoltarea unor deprinderi de relationare, de a face fata cu succes problemelor zilnice precum si o mai buna adaptare la mediul social.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 928
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site