Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Politia de Proximitate

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Generatiile sociale
GELOZIA
ACTIUNEA SOCIALA
ANOMIE
Perceptia de sine si implicatiile ei in relatiile interumane
PROBLEMA SOCIALA
Interviul
CALITATEA VIETII – TEST GRILA
RAZBOIUL MEDIATIC DEZINFORMARE SI MANIPULARE
Opinia publica, mentalitate, comportament


1. Politia de Proximitate – abordare preliminara




1.1 Fundamente conceptuale ale Politiei de Proximitate

1.2 Nevoia de siguranta pentru fiecare persoana

1.3 Poate oare Politia sa asigure singura intreaga siguranta ?

1.4 Istoricul Politiei de Proximitate

1.5 Reactiile politiei de altadata

1.6 Diferitele fatete ale indatoririlor politiei

1.7 Misiuni si metode de lucru ale Politiei de Proximitate

1.8 Care sunt scopurile Politiei de Proximitate?

1.9 Obiectivele vizate de politie si asteptarile societatii

1.10 Dezvoltarea bazelor Politiei de Proximitate

1.11 Ce este Politia de Proximitate (PdP); Rezumat

2. Elementele Politiei de Proximitate

2.1 Parteneriatul politie - cetateni

2.1.1 Analiza tranzactionala

2.2 Rezolvarea problemelor in parteneriat

2.2.1 SECURITY MARKETING, model de analiza si de actiune ce tine seama de elementele subiective manifestate de populatie

2.2.2 SARA, model de analiza si de actiune

2.3 Politica de siguranta preventiva axata pe mediul local

2.4 Transparenta

2.5 Cai de actiune pentru realizarea obiectivelor Politiei de Proximitate

2.6 Cele cinci moduri de actiune ale Politiei de Proximitate

2.7 Criterii de apreciere calitative

2.8 Efecte obiective constatate in urma aplicarii unor astfel de masuri

3. Politistul de Proximitate

3.1 Calitatile necesare politistului pentru munca de Proximitate

3.2 Trasaturile de personalitate ale politistului

3.3 Calitati personale si sociale

3.4 Viziune strategica

3.5 Cunoasterea si stapanirea metodei si a instrumentelor specifice

4. Activitati specifice ale Politistului de Proximitate

4.1. Politistul de Proximitate stabileste si mentine legaturile dintre politie si populatia din sectorul sau de activitate. El este politistul de legatura cu populatia dintr-un sector.

4.2 Tabla de evenimente

4.3 Politistul de Proximitate isi informeaza seful si conducerea cu privire la evolutia starii de siguranta de pe sectorul sau de activitate

4.4 Politistul de Proximitate elaboreaza un raport referitor la starea de siguranta, linistea si ordinea publica de pe sectorul sau de activitate

4.5 Politistul de Proximitate actualizeaza harta criminogena

4.6 Politistul de Proximitate creeaza si tine la zi o cartoteca a societatilor comerciale

4.7 Alte activitati

4.8 Comunicarea informatiilor

4.9 Tablou sinoptic

5. Principalele instrumente de lucru in Politia de Proximitate – prezentare in detaliu

5.1 Prevenirea, un instrument indispensabil

5.1.1 Prevenirea la nivel national

5.1.2 Prevenirea la nivel scolar

5.1.3 Prevenirea prin programe cu tinta precisa

5.2 Rezolvarea durabila a unei probleme prin metoda SECURITY MARKETING

5.2.1 Etapele ce trebuie parcurse pentru realizarea unui proiect de „Security Marketing”

5.2.2 Cele 5 elemente cheie in Security Marketing

5.2.3 Derularea unui proiect

5.2.4 Abordarea discutiei de convingere cu partenerii potentiali in cadrul unui proiect de Security Marketing

5.2.4.1 Pregatirea discutiei

5.2.4.2 Desfasurarea discutiei

5.2.4.3 Evaluarea (analiza rapida)

5.3 Un instrument, o rezolvare a unei probleme prin metoda SARA

5.3.1 Definirea situatiei

5.3.2 Analiza situatiei

5.3.3 Raspunsul la problema identificata

5.3.4 Controlul rezultatelor - aprecierea

5.3.5 Analiza situatiei in cadrul metodei SARA – exemplu practic

5.3.6 Plan de lucru – Aplicarea metodei SARA

1. Politia de Proximitate – abordare preliminara

Definirea scopurilor acestei teme

Constientizarea faptului ca Politia nu poate oferi singura starea de siguranta pe care o doreste fiecare om.

Sa invatam sa determinam gradul de siguranta necesar fiecarui individ pentru ca acesta sa poata evolua in cadrul societatii.

Cunoasterea istoricului Politiei de Proximitate.

Definirea locului Politiei de Proximitate in organizarea Politiei.

Cunoasterea obiectivului vizat de Politia de Proximitate.

Cunoasterea scopurilor Politiei.

Cunoasterea scopurilor societatii.

Bazele Politiei de Proximitate.

1.1 Fundamente conceptuale ale Politiei de Proximitate

Aspiratia spre protectie si siguranta este o nevoie existentiala omeneasca; iata de ce ea constituie, pentru majoritatea oamenilor, una din componentele cele mai importante ale calitatii vietii.

Protectia sigurantei personale si a drepturilor si libertatilor garantate constitutional fiecarui cetatean este una din principalele misiuni ale statului democratic. Intr-o societate moderna cetatenii au delegat statului anumite misiuni pe care inainte, in alte tipuri de organizare sociala inca le asumau personal. Cetatenii nu mai poarta bate (ca in comuna primitiva), sabii (ca nobilii Evului Mediu) sau pistoale Colt (precum colonistii timpurii din America) pentru a demonstra combativitatea – acum ei conteaza pe stat sa utilizeze mijloacele necesare pentru protectia lor.

Din acest motiv statul (cu exceptia unor situatii justificate de legitima aparare) interzice exercitarea violentei de catre grupuri sau indivizi - fie si atunci cand acestia se cred a fi in drept. Statele asuma monopolul exercitarii violentei. Pentru impunerea unor drepturi constitutionale ce tin de libertati si ordine publica, numai statul este indreptstit sa faca uz de acest monopol – adica sa ameninte cu utilizarea fortei sau chiar sa o utilizeze.

Instrumentul principal al statului din acest punct de vedere este politia. Modul in care aceasta rezolva misiunea incredintata reflecta modul in care organele statului percep cetateanul: este el vazut ca partener cu drepturi egale sau ca subiect supusi? Se iau in serios problemele si temerile sale legate de siguranta personala sau sunt neglijate? Este perceput ca un « client » sau ca un « factor deranjant »?

Modul de lucru al politiei exprima aceasta viziune. Se vorbeste de « mentalitatea de lucru“ a politiei. Asa cum democratia cere de la fiecare cetatean sa se simta co-responsabil si sa investeasca de buna voie o parte din abilitatile sale in folosul comiunitatii, la fel trebuie sa asteptam de la politie ca de la sine putere sa faca tot ce este necesar pentru a proteja cetatenii de infractiuni si alte pericole.

Nu mai este astazi de-ajuns ca politia sa reactioneze post-factum la infractiuni si evenimente – trebuie, ca prin prevenire, sa se reduca acele conditii care pot duce la infractiuni sau alte pericole. Data fiind complexitatea societatii moderne actiunile preventive in beneficiul sigurantei si sentimentului de siguranta nu mai pot fi asumate doar de politie exclusiv ci trebuie conduse in parteneriat cu alte institutii. De aceea trebuie create noi structuri de cooperare; dar trebuie cautate si noi cai de eliminare sau de reducere a cauzelor pericolelor obiective sau anxietatii populatiei. Chiar daca populatia se poate baza pe protectia politiei, ea trebuie sa stie ca poate sa-si aduca propriul aport printr-un parteneriat deschis cu politia – pentru ca nici macar astazi nu putem delega statului siguranta personala in proportie de 100%.

Cind vorbim de “Community Policing“ sau “Politia de Proximitate” ne referim atat la mentalitatea de lucru, cat si la conceptele si masurile operative legate de siguranta si dreptul la siguranta in apropierea nemijlocita a cetateanului.

1.2 Nevoia de siguranta pentru fiecare persoana

Teoria lui Maslow (piramida)

triangleConform teoriei lui Maslow, fiecare om incearca sa-si indeplineasca o serie de nevoi, clasificate in functie de importanta lor. De fiecare data cand o necesitate este indeplinita, se poate trece la un nivel superior. Acest lucru este evidentiat de piramida lui Maslow. O persoana isi va asigura mai intai nevoile ce se afla la baza piramidei, iar abia apoi va trece la nivelul superior.

Nivelul 1 este cel al supravietuirii (nevoile fiziologice) : o persoana trebuie sa-si asigure subzistenta.

La nivelul 2 se regaseste nevoia de siguranta. Prin siguranta se intelege, in sensul larg locuinta, locul de munca, siguranta proprie si cea a bunurilor personale.

Atata timp cat primele doua niveluri ale piramidei nu sunt garantate, indivizii nu vor cauta sa-si satisfaca alte nevoi, care nu sunt vitale.

Inscriptie piramida, de jos in sus:

Nevoi fizologice, de siguranta, sociale, de stima, de realizare

1.3 Poate oare Politia sa asigure singura intreaga siguranta ?

Siguranta este un fenomen atat de complex incat nu poate fi asigurata fara participarea fiecarui membru al societatii.

Trebuie logo la rezolutie 300dpi

Sloganul „Impreuna pentru mai multa siguranta”, continut in emblema oficiala a Politiei de Proximitate, nu ar trebui sa fie doar o lozinca ce suna bine, ci o strategie reala, pentru a pune in practica ideea „Politiei de Proximitate” sau „Community Policing”.

Politia de Proximitate se bazeaza pe convingerea ca provocarile actuale cer politiei un serviciu global, deopotriva proactiv si reactiv. In plus, institutiile si populatia trebuie incluse ca partener in procesul de „detectare si de rezolvare a problemei”, precum si la stabilirea prioritatilor (infractiune, teama de criminalitate, consum de droguri, disfunctionalitati sociale, dezordine in general, probleme de mediu, pericole ce apar in strada etc.).

La modul general, Politia de Proximitate poate fi definita ca un parteneriat intre politie si institutiile statului, iar in sens mai larg intre politie si institutiile private si populatie, toate unite intr-un proces permanent de rezolvare a problemelor pentru a lupta impotriva nesigurantei si a infractionalitatii.

Astfel, calitatea vietii tuturor persoanelor care formeaza comunitatea ar trebui sa se imbunatateasca.

1.4 Istoricul Politiei de Proximitate

In versiunea sa recenta, conceptul de Politie de Proximitate provine din Statele Unite ale Americii, Canada si alte state anglo-saxone si constituie, in esenta, o „tentativa sociala globala” de lupta impotriva infractionalitatii si de prevenire la nivel local.

Inainte de a aborda componentele acestei „intoarceri catre Politia de Proximitate”, se impune o scurta aducere-aminte pe plan istoric. Specialistii considera ca originile Politiei de Proximitate se afla in reforma politiei care a avut loc in Anglia si Tara Galilor in secolul al XIX-lea. Trebuind sa faca fata in special cresterii infractionalitatii, Sir Robert PEEL, ministru de interne, pune bazele noii organizatii politienesti - preventiva, non militara si non partizana - in care politistul trebuie in acelasi timp sa fie de folos comunitatii, sa aplice legile si sa mentina ordinea.

1829: Robert PEEL elaboreaza prima Lege asupra politiei dintr-o tara democratica (Anglia)

Acum circa patruzeci de ani, organizatia politieneasca incepea sa beneficieze de evolutia tehnologica (masina, telefon, radio). Daca in anii 1960, prezenta vizibila a politiei se asigura prin patrulare pe jos, situatia s-a schimbat total astazi. Motorizarea politiei a fost direct proportionala cu dezvoltarea tehnica si cu marimea teritoriilor sau zonelor de responsabilitate care trebuiau supravegheate. Legatura directa dintre politie si populatie a avut de suferit ca urmare a cresterii nivelului de motorizare si de centralizare. In plus, politia dorea sa-si sporeasca performantele in materie de interventie, oferind o deplasare rapida la solicitari. Acest lucru se intampla pe fondul cresterii nu doar a numarului de infractiuni, ci si a problemlelor legate de circulatia rutiera (sporirea parcului de automobile conduce clar la o crestere a problemelor rutiere). In anii 1970, febra tehnicizarii a adus cu sine si o puternica rationalizare sub presiunea economiei. Asa a fost justificata inchiderea sectiilor de cartier din orase si a posturilor suburbane din comune.

Aceasta evolutie a dus la reducerea contactului si la o distantare dintre politie si cetateni. Multi oameni se simteau abandonati in fata pericolelor vietii cotidiene – s-a cerut in consecinta o prezenta mai accentuata si vizibila a politiei in strada. In marile orase europene, incepand cu anii 1970, ca reactie la aceasta cerere a aparut politia de Proximitate. Contactele mai stranse dintre politisti si cetateni au creat mai multa incredere, au imbunatatit sentimentul de siguranta si au dus la o colaborare mai buna, care la randul ei a avut ca rezultat si o eficientizare a muncii politistilor.

Motivele care au dus la indepartarea cetatenilor de politie nu au avut de-a face in toate tarile cu dezvoltarea economica accentuata; in anumite tari fenomenul acest lucru s-a intamplat pe fondul unor guvernari autoritare. Indiferent de motivele acestei indepartari trebuie spus insa ca – intr-un stat democratic – politia este parte a societatii si actioneaza ca un furnizor de servicii ale statului in domeniul sigurantei. Mentalitatea de lucru din cadrul politiei de Proximitate exprima cel mai bine acest din urma enunt.

1.5 Reactiile politiei de altadata

Altadata, cand politia se confrunta cu un eveniment, adeseori legat de linistea publica, instituia deindata masuri represive in vederea anihilarii problemei. Aceasta metoda de actiune este in continuare de actualitate, insa politia cerceteaza cauzele care au provocat acea situatie. Aceasta metoda de actiune ne permite sa nu deplasam o problema in alta parte, ci sa gasim o solutie durabila pentru o rezolvare care sa nu fie doar partiala si locala. Astfel, includerea, in proiectele noastre de actiune, a prevenirii si parteneriatului cu persoane din afara politiei ne face sa nu ne confruntam cu situatii repetate si ale caror rezultate sunt rareori vizibile. Nu este vorba de a renunta la actiune, in sens represiv, ci de a gasi moduri alternative de actiune. Adeseori, cei ce se afla la originea tulburarilor nici nu-si dau seama ca atitudinea lor provoaca locuitorilor unui cartier un sentiment de nesiguranta sau de frica.

Prin cercetarea cauzelor unui fenomen care deranjeaza, evitam ca situatiile sa degenereze, astfel incat sa nu fim nevoiti sa ne confruntam cu o problema care se amplifica si care conduce la evenimente nedorite. Si in acest caz, este mai usor sa anticipam situatiile destabilizatoare decat sa le combatem.

1.6 Diferitele fatete ale indatoririlor politiei

Politia indeplineste mai multe misiuni :

Interventie rapida

Acest lucru inseamna mai intai sa ne abatem de la comportamentul pur „autoritar” al politiei

Politia de investigare a fraudelor

Politia criminalistica

Politia de investigatii criminale

Politia rutiera

Ordine publica

Text Box: Interventie rapida Text Box: Ordine publica
Text Box: Acest lucru inseamna mai intai sa ne abatem de la comportamentul pur „autoritar” al politiei

Politia de proximitate se integreaza in acest ansamblu si pune accentul pe anumite aspecte specifice particuliers

Oval: Politia de proximitate se integreaza in acest ansamblu si pune accentul pe anumite aspecte specifice particuliers


1.7 Misiuni si metode de lucru ale Politiei de Proximitate

Fara a se expune, fara a cadea in anumite dependente care o pot impiedica sa isi indeplineasca sarcinile conform legii, politia colaboreaza cu populatia. In acest mod, ea pune accentul pe prevenirea infractiunilor si a evenimentelor. In cadrul unui parteneriat, de regula partenerii sunt egali.

Pe de alta parte, cerinta ca siguranta sa fie o misiune a intregii societati interzice tocmai ca o institutie sa fie competenta pentru tot. Fiecare in parte trebuie sa aiba un aport, toti trebuie sa actioneze impreuna.

Munca de politie si metodele utilizate de aceasta pana acum nu mai sunt adaptate la cerintele / provocarile populatiei actuale si viitoare. Acest lucru nu inseamna ca tot ce s-a facut pana in prezent va fi abandonat. Inseamna mai degraba ca ceea ce a fost bun va fi inclus in noile scopuri de atins, in noile metode si mijloace de lucru ale politiei. E de la sine inteles ca intreaga munca de politie, cu precadere scopurile urmarite, metodele si mijloacele folosite, trebuie sa aiba temei legal perfect si solid. Politistii ies din izolarea masinii de patrulare, patruleaza pe jos sau se deplaseaza cu ajutorul unor vehicule cu doua roti in sectorul care le este atribuit, pentru intensificarea legaturii cu populatia.

1.8 Care sunt scopurile Politiei de Proximitate?

Scopul esential al muncii Politiei de Proximitate este imbunatatirea situatiilor de fapt, si nu doar simpla lupta impotriva fenomenelor infractionale. Este vorba de rezolvarea problemelor intr-un mod durabil. Iata de ce partea de prevenire locala trebuie sa castige mult mai mult teren fata de prestatiile oferite indeobste de catre politie.

Este evident ca trebuie sa continuam urmarirea infractorilor pentru infractiunile comise, la fel ca pana acum.

Trebuie sa cautam o reducere a comportamentelor infractionale prin diverse tipuri de masuri concrete. In acest fel, siguranta si sentimentul de siguranta aferent ar trebui sa se imbunatateasca. Statisticile asupra infractionalitatii si accidentelor nu mai trebuie privite cu fatalism, ci doar inregistrate si „tinute sub control”.

Politia de Proximitate este raspunsul la un fenomen dublu – cresterea numarului de acte antisociale si a micii infractionalitati si cresterea sentimentului de nesiguranta. Ea contribuie in acest fel la asigurarea bunei calitati a vietii oamenilor.

Populatia trebuie considerata ca partener al politiei, dar si ea trebuie sa accepte aceasta apropiere contribuind in mod activ la acest concept.

1.9 Obiectivele vizate de politie si asteptarile societatii

Obiectivele vizate de politie

Asteptarile societatii

Sa patrunda peste tot pentru a preveni infractionalitatea si pericolele si a face – astfel - sa dispara sentimentul de nesiguranta.

Sa stie ce face politia.

Sa ia toate masurile posibile pentru scaderea infractionalitatii si reducerea riscurilor .

Sa vada in politie un partener.

Sa invete populatia sa evalueze corect infractionalitatea si sa-si infranga sentimentul de teama.

Ca politia sa cunoasca si sa ia in considerare nevoile imediate ale cetatenilor.

Sa reduca frica manifestata de populatie prin incurajarea unui comportament si a unor actiuni de prevenire.

Ca politia sa fie prezenta in scop preventiv.

Eliminarea structurilor si factorilor ce favorizeaza infractionalitatea si situatiile de risc.

Ca politia sa realizeze ca siguranta nu este reflectata exclusiv de statistica infractionalitatii.

Incurajarea simtului de raspundere in randul populatiei in asa fel incat sa se simta vizata in intregimea ei, chiar si cand este vorba de viata si proprietatea altuia.

Sa poata avea incredere in politie.

Promovarea colaborarii dintre populatie si politie. Incurajarea cetatenilor sa informeze politia, cu simt de raspundere, atunci cand afla de comiterea unei infractiuni sau unui pericol.

Ca politia sa contribuie la rezolvarea problemelor de siguranta ale cetatenilor.

1.10 Dezvoltarea bazelor Politiei de Proximitate

Politia de Proximitate este in general o filozofie, o mentalitate de lucru. Ea se refera la intreaga organizatie politieneasca – adica totalitatea membrilor fortelor de politie si totalitatea domeniilor lor de activitate.

Iata constatarile care au stat la baza instituirii Politiei de Proximitate:

Prima: Contactul, prezenta, comunicarea - patrularea pe jos ofera posibilitatea unei bune cunoasteri a populatiei si a teritoriului, ceea ce permite stabilirea de legaturi.

A doua: Politia are vointa de a cauta solutii durabile pentru probleme chiar deindata ce acestea apar, cu sprijinul populatiei si a serviciilor partenere.

A treia: In mediul urban, politistii trebuie sa mentina legaturi mai stranse cu populatia de pe teritoriul lor. Domeniul de competenta este determinat de localizarea sectiei de politie. Astfel, cel ce raspunde de aceste legaturi dispune de resursele necesare pentru a propune solutii adaptate problematicii constatate.

A patra: Transparenta. Politia isi stabileste obiectivele si masurile, in baza legii si se adreseaza populatiei prin intermediul mass-mediei.

Independent de modul in care este instituita Politia de Proximitate, este important ca fiecare politist sa recunoasca faptul ca prin parteneriate pentru rezolvarea unei probleme creste increderea comunitatii in politie ca partener competent pentru siguranta. Pe de alta parte, printr-o detectare din timp a problemelor, timpul de lucru al politistului poate fi redus.

Politia de Proximitate, in toate dimensiunile sale, cere mult de la politisti, si anume o buna cultura generala, precum si o foarte mare sensibilitate, astfel incat sa poata identifica la timp si sa anticipeze situatiile problematice – fie ca acestea tin sau nu de munca de politie -, sa propuna si sa puna in aplicare o solutie.

shovelshats

Exemplu : Intr-un cartier, ca urmare a inchiderii unei uzine, un mare numar de persoane au fost concediate si au devenit someri.

Imediat dupa aceea, politia nu a constatat nicio forma de violenta sau de delincventa.

Totusi, politia le-a vorbit partenerilor sai despre riscurile provocate de o astfel de situatie, ca de exemplu riscul de aparitie a unor fenomene legate de alcoolism, de violenta conjugala/domestica, pana la furturi, incaierari etc.

Scopul acestei informari nu era de a-i speria pe partenerii politiei, ci de a cauta impreuna solutii pentru a evita sa se confrunte cu o explozie a acestor fenomene negative.

Ce este Politia de Proximitate (PdP); Rezumat

In sensul larg al termenului, Politia de Proximitate (PdP) defineste o metoda moderna a muncii de politie, ancorata la nivelul mentalitatii. Ea trebuie inteleasa ca un serviciu care genereaza siguranta si un sentiment de siguranta, intarind increderea cetateanului in activitatea politiei.

In sensul particular al termenului, PdP defineste activitatea unor politisti de Proximitate specializati, care, in sectoarele desemnate, vor cultiva contactul strans cu populatia, cu agentii comerciali si cu institutiile. Politistii de Proximitate actioneaza in primul rand preventiv, ei initiaza proiecte orientate catre siguranta si promoveaza astfel increderea populatiei in activitatea politiei.

Obiectivele si domeniile de activitate ale PdP pot fi prezentate grafic astfel:

Incredere
Sentiment de siguranta

Siguranta

Contact

Prezenta

Prevenire

Cooperare

Munca in echipa

Transparenta

Relaiii publice

In centrul imaginii observam obiectivele urmarite de Politia de Proximitate:

PdP nu lucreaza doar in beneficiul sigurantei obiective, ci urmareste sa sporeasca si sentimentul de siguranta al populatiei – care deseori difera de siguranta obiectiva – si construieste astfel increderea dintre populatie si politie. Experienta ne arata ca sentimentul de siguranta depinde in primul rand de cat de ordonata si sigura le apare imediata lor apropiere. Cetatenii nu isi formeaza sentimentul de siguranta din date statistice, care reflecta siguranta obiectiva. Unul din factorii determinanti pentru sentimentul de siguranta este prezenta vizibila a politiei.

In sectoarele exterioare ale imaginii observam cele patru directii principale pe care munca PdP trebuie sa le aiba in vedere pentru a putea atinge obiectivele amintite:

Contactul, comunicarea si prezenta politiei au o importanta centrala. Prezenta vizibila a unor politisti amabili sporeste sentimentul de siguranta al cetateanului, acesta este un fapt demonstrat. In plus: daca cetateanul il cunoaste personal pe politist, increderea sa va creste. Agentii de Proximitate isi concentreaza activitatea asupra acestui fenomen; cursurile de Analiza Tranzactionala, predate de instructori specializati, imbunatatesc      capacitatea de comunicare a tuturor membrilor fortelor de politie.

(Analiza Tranzactionala – AT – este o instruire in domeniul comunicarii, al carei punct central este gestionarea conflictelor).

Pentru a nu trebui sa fie nevoiti doar sa reactioneze la situatii negative (delicte, accidente, tulburari ale linistii etc) se practica o munca proactiva de prevenire menita sa impiedice aparitia acestor situatii. Aceasta este o misiune a intregii politii, cu precadere insa a agentilor de Proximitate.

A aborda problemele din perspectiva preventiva si a gasi solutii durabile necesita de multe ori activitati derulate in cadrul unor proiecte. Odata ce au fost identificate si analizate domeniile problematice, solutiile durabile nu pot fi gasite si traduse in concepte numai de politie, ci doar in colaborare si parteneriat cu institutii publice, organizatii neguvernamentale si cu cetatenii. Gestionarea acestor proiecte poarta numele de Security Marketing (marketingul sigurantei). In intregul aparat de politie, dar in special in politia de Ordine Publica, sunt instruiti specialisti capabili sa gestioneze acest tip de proiecte. Solutionarea preventiva si durabila a unor probleme demonstreaza populatiei ca problemele ei sunt luate in serios de catre stat si politie si ca se cauta solutii pentru problemele cetatenilor.

Cooperarea dintre cetateni si politie, dar si increderea reciproca, pot fi generate doar daca cetatenii inteleg care este misiunea politiei, ce obiective urmareste aceasta si cu ce masuri se doreste atingerea acestor obiective. De aceea, PdP foloseste toate instrumentele mediatice pentru a explica cetatenilor pe intelesul lor ce face politia. Munca de politie nu are aproape niciodata un caracter secret. De aceea este benefic ca aceasta munca sa le fie explicata cetatenilor iar acestia sa stie ce obiective de siguranta se urmaresc si care sunt mijloacele de atingere a acestor obiective. Eforturile de comunicare ale politiei intaresc de asemenea increderea.

Activitatea PdP in domeniile amintite conduce la sporirea sentimentului de siguranta si a increderii populatie, iar acest lucru la randul sau usureaza si imbunatateste munca de politie.

De aceea o definitie a PdP poate fi formulata astfel:

n      Politia de Proximitate, in sensul larg al conceptului, este metoda moderna de lucru a politiei, in care atitudinea fata de munca, stilul de conducere si strategia de organizare sunt orientate catre recunoasterea preventiva si pro-activa a problemelor comunitatii, care provoaca frica si nesiguranta, precum si a cauzelor care pot genera criminalitate si alte pericole, abordarea acestora precum si rezolvarea sau indepartarea lor in stransa legatura cu populatia si cu alte institutii. Ea defineste asadar activitatea de politie cu precadere preventiva.

n      Acest tip de activitate presupune o buna cunoastere a populatiei si crearea unui raport natural de incredere intre populatie si politie.

n      Pentru a realiza aceasta baza pentru un parteneriat, politia pune la dispozitie agenti pentru o comunicare permanenta cu populatia, asa numitii Politisti de Proximitate. Politia de Proximitate trebuie sa fie mereu preocupata sa realizeze actiuni de relatii publice si, in general, toata activitatea PdP trebuie sa fie transparenta.

n      Politistii de Proximitate se vor ocupa de problemele populatiei legate de o siguranta mai buna si de un sentiment de siguranta autentic. Ei vor initia si derula activitati preventive pentru cresterea sigurantei personale a cetatenilor. Pentru aceste actiuni ei vor identifica, contacta si atrage parteneri din societate.

2. Elementele Politiei de Proximitate

Definirea scopurilor acestei teme

Intelegerea necesitatii existentei unui parteneriat intre politie si cetateni.

Dobandirea unei viziuni de ansamblu asupra diferitelor metode de rezolvare a problemelor.

Analizarea consecintelor reactiilor politiei de altadata.

Capacitatea de a intelege politica de siguranta axata pe mediul local/cartier.

Cautarea avantajelor pe care le prezinta o politie apropiata de cetatean.

Sa invatam sa cautam criterii calitative pentru prevenirea infractionalitatii si a violentei.

Intelegerea obiectivelor pe care le vizeaza Politia de Proximitate.

Cunoasterea celor cinci moduri de actiune care permit indeplinirea acestor obiective.

2.1 Parteneriatul politie - cetateni

O politie birocratica lucreaza dupa ierarhii, este autoritara si distanta. In schimb, o politie apropiata de cetateni se bazeaza pe o descentralizare a muncii de politie, in care anumite forme creatoare de actiuni combinate intre politie si populatie ar trebui sa contribuie la rezolvarea problemelor la nivel de sector/zona. Politia care mizeaza pe apropierea de populatie isi schimba imaginea de sine (propria sa imagine).

Politia trebuie sa faca tot ceea ce-i sta in putinta pentru a-si desfasura munca in parteneriat cu populatia. De aceea ea pune un accent deosebit pe prezenta si comunicare si construieste parteneriate. Cursurile de Analiza Tranzactionala sporesc capacitatea de comunicarea a politistilor cu partenerii lor (a se vedea si 2.1.1)

Acest aspect trebuie sa se regaseasca atat la nivel strategic (conducerea institutiilor si a serviciilor, conducerea politiei), cat si la nivel operational. Intr-adevar, cei ce intervin pe teren, politisti si alti actori, trebuie sa beneficieze de sprijinul sefilor lor in realizarea de proiecte in parteneriat. In plus, recunoasterea de catre conducerea diferitelor servicii a importantei acestui tip de abordare inlesneste munca zilnica de teren.

Acest parteneriat inseamna pentru politie ca locuitorii unui sector/unei zone, ai unei comune, dar si serviciile administratiei, autoritatile politice, comerciantii, bisericile, scolile, asociatiile, spitalele etc. sunt integrate in special in procesul de prevenire a infractionalitatii.

Politia se intelege pe sine ca un actor intr-un proces de rezolvare a problemelor locale si nu ca monopol profesional de rezolvare a problemelor. Deci Politia nu continua sa considere ca are o competenta exclusiva, ci se considera ca fiind un partener.

Fiecare partener trebuie sa isi asume raspunderea in domeniul propriu de competenta. Coroborarea diverselor domenii de competenta asigura gasirea unor solutii durabile pentru probleme.      

Anumite „servicii de consiliere”, in cadrul carora activeaza toti cei ce intervin, inclusiv politistii, pot servi eventual ca locuri de intalnire pentru cetateni. Politia preia o „functie de furnizor de servicii” prin faptul ca ea joaca rolul de intermediar intre alte autoritati si organizatii.

page_11

Politia si competentele sale legale

din stanga: Spitalele

Oamenii politici

Bisericile

Comerciantii

Asociatiile

Scolile

Serviciile administrative

2.1.1 Analiza tranzactionala

Abordarea oamenilor si comunicarea cu ei

Analiza Tranzactionala (AT) ne ajuta sa imbunatatim modul in care abordam oamenii din jurul nostru si in care comunicam cu ei, in special in situatii critice. Ea ne ofera un set variat de instrumente de rezolvare a problemelor, pentru ca, asa cum spunea Paul Watzlawick, „cine are doar un ciocan la dispozitie, tinde sa vada toate problemele sub forma de cuie.“

Fundamentata de psihiatrul american Dr. Eric Berne (1910 - 1970), Analiza Tranzactionala este o teorie a personalitatii umane si a comunicarii interumane. Este o metoda de consultanta, de pedagogie si formare a adultilor si o cale spre o functionare mai buna a organizatiilor. Analiza Tranzactionala se aplica cu succes in companii de servicii peste tot in lume.

AT este o teorie a personalitatii omului si totodata o directie a psihanalizei. Obiectivul ei este sa dezvolte competentele personale si sociale.

Analiza Tranzactionala porneste de la trei idei fundamentale:

omul este in esenta in regula (OK);

oricine are abilitatea de a gandi;

omul isi influenteaza propria soarta si poate ca atare sa isi schimbe deciziile luate anterior.

Obiectivul AT este sa conduca oamenii intr-o directie care le permite sa abandoneze schemele negative sau limitative de gandire. Singura sau in combinatie cu alte metode, AT ofera un instrument eficient de rezolvare a conflictelor in viata profesionala si personala. Ea ajuta in special la aplanarea fara escaladare a conflictelor prin apelul la ratiune.

Conflictele

Chiar daca le resimtim ca fiind neplacute si probabil incercam sa le evitam, conflictele fac parte din viata. Rezolvarea constructiva a conflictelor si gasirea de alternative rationale de actiune pot insufla multa energie in viata profesionala si personala a politistului.

Modelul starii EU-ului

Analiza tranzactionala pleaca de la ideea ca fiecare om poate reactiona prin prisma a trei stari diferite ale EU-ului, pe care le dezvolta inca din perioada copilariei. Pe baza modelului structural sau a modelului de origine se poate analiza si determina originea starii EU-ului si cand s-a dezvoltat. La nivelul meta, adica la nivelul comunicarii, acolo unde interactioneaza sabloanele noastre de comunicare, persoana cu pregatire in AT are posibilitatea sa se lamureasca intr-o discutie:

daca partenerul simte, gandeste sau actioneaza intr-un mod dobandit anterior sau in prezent de la alte persoane cu autoritate (de ex. parinti). Se vorbeste in acest caz de EU-ul Parinte, EP.

daca partenerul simte, gandeste sau actioneaza asa cum a decis el insusi in mod constient, pe baza situatiei reale. Se vorbeste in acest caz de EU-ul Adult, EA

daca partenerul simte, gandeste sau actioneaza asa cum a decis el insusi in mod constient sau inconstient pe baza starii vietii sale. Se vorbeste in acest caz de EU-ul Copil, EC.

Obiectivul AT

Obiectivul este acceptarea propriei persoane (eu sunt OK, asa cum sunt, chiar si cu deficientele mele) si o schimbare a atitudinii obisnuite de pana acum. Claritatea obtinuta in legatura cu propriile valori si sentimente il ajuta pe politist sa isi creeze spatii de manevra in interactiunea cu alti oameni (tu esti OK, asa cum esti, cu toate deficientele tale) si sporeste astfel abilitatile sale profesionale.

Capacitatea de a actiona si reactiona adecvat chiar si in situatii dificile poate fi de un real ajutor, atunci cand in viata personala si profesionala intalnim persoane critice, nervoase, dezamagite sau in cautare de ajutor.

2.2 Rezolvarea problemelor in parteneriat

Problemele trebuie identificate rapid, analizate si rezolvate fie de catre politie, singura sau in parteneriat (conceptul de Security Marketing), fie in afara interventiei politiei. Identificarea si rezolvarea problemelor sunt elementele centrale ale Politiei de Proximitate. Rezolvarea problemelor reprezinta mai mult decat un raspuns care n-ar face decat sa scada sau sa impiedice infractionalitatea. Este vorba in plus de a merge pana la cauzele infractionalitatii si ale problemelor sociale.

Scopurile pe care ni le propunem prin rezolvarea problemelor :

  • Rezolvarea problemei pe termen lung
  • Reducerea frecventei evenimentelor
  • Oferirea de sfaturi de comportament pentru victimele potentiale
  • Eliminarea factorilor criminogeni

2.2.1 SECURITY MARKETING, model de analiza si de actiune ce tine seama de elementele subiective manifestate de populatie

Situarea problemei = Politia incearca sa afle sentimentele de teama resimtite de populatie (sondaje, chestionare, politisti specializati in Proximitate si care au sarcina de a stabili legaturi privilegiate cu populatia).

Definirea problemei = Luand in considerare sentimentele de teama resimtite de populatie, politia va identifica problema si o va defini.

Identificarea problemei de rezolvat = Un grup de politisti va compara sentimentele de teama resimtite de populatie cu faptele obiective constatate de catre politie (statistici asupra infractiunilor – plangeri depuse – etc.).

Politia alege sa lucreze in parteneriat = Politia constata ca nu poate reactiona singura fata de aceste sentimente de teama subiective si ea va cauta sa lucreze in parteneriat cu persoane din afara politiei.

Reactie comuna pentru rezolvarea problemei = Politia si partenerii sai vor cauta, de comun acord, un concept si moduri de actiune pentru a gasi o solutie pe termen lung la problema. Vor actiona si vor reactiona impreuna, in functie de competente.

Analiza rezultatelor obtinute = Dupa ce au activat, fiecare pe domeniul sau, persoanele implicate in proiect vor face o analiza a rezultatelor obtinute. Se vor putea stabili masuri corective daca scopul dorit n-a fost in intregime atins.

page_13

din stanga: 1)Politia incearca sa cunoasca sentimentele de teama ale populatiei (sondaj – chestionar – politisti de Proximitate)

2)Problema : tulburare a linistii publice si vandalism intr-un sector, sambata, in cursul noptii. Patrulele nu reusesc sa rezolve situatia.

3)Studierea problemei de catre un grup de politisti →discoteca se inchide la ora 1, iar autobuzele circula pana la ora 2.

4)politia nu poate rezolva problema singura. De aceea se constituie un grup. El este compus din politisti, din responsabili ai companiei de transport public si din reprezentanti ai discotecii.

5)Solutia: Coordonarea. Inchiderea discotecii in corelare cu programul companiei de transport.

6)Rezultat: problema este rezolvata.

2.2.2 SARA, model de analiza si de actiune

Pentru a percepe evenimentele observate si anuntate, politistii utilizeaza, pentru cazurile cele mai complexe, un model, SARA, care imparte tratarea problemelor in faze succesive.

Modelul SARA : Situatie – Analiza – Raspuns – Apreciere/Evaluare

Derularea trebuie respectata cu atentie. Toate rezultatele evaluarii trebuie mentionate in aprecierea situatiei de catre seful responsabil.

Situarea problemei (faza de scanare) = identificarea problemei si definirea acesteia (descriere precisa) pe baza faptelor observabile.

Analizarea (faza de analizare) = construirea unei mai bune intelegeri a problemei, a cauzelor si factorilor care au generat-o.

Reactia (faza de raspuns) = construirea unei actiuni pentru a impiedica, respectiv a reduce problema (descriere exacta a activitatilor si efectelor dorite).

Aprecierea (faza de evaluare) = stabilirea criteriilor si cautarea datelor sau informatiilor care sa conduca la evaluarea efectelor.

Acest model este foarte apropiat de conceptul de „Security Marketing”, cu deosebirea ca acesta este o reactie la faptele observabile, la elementele obiective constatate de politie, dar nu tine cont de elementele subiective pe care le poate manifesta populatia.

2.3 Politica de siguranta preventiva axata pe mediul local

Politia de Proximitate se doreste a fi proactiva si preventiva. Aceasta abordare se inscrie totusi in mod coerent in actiunile politiei : intr-adevar, prevenire – descurajare – reprimare se situeaza pe aceeasi axa. Analiza situatiei ne va conduce la actiuni preventive, de descurajare sau represive.

In munca sa, in ceea ce priveste siguranta, Politia de Proximitate trebuie, in mod ideal, sa puna accentul pe prevenire. Prevenirea trebuie sa fie coordonata si aplicata in mare parte din cazuri. Ea se bazeaza pe cunostintele si pe apartenenta la acel cartier.

Rolul politiei, al justitiei si aplicarea pedepselor sunt adeseori supraestimate in ceea ce priveste impiedicarea manifestarii unor comportamente sociale nedorite - iar posibilitatile de a lua masuri preventive in mediul social imediat sunt subestimate. In plus, posibilitatea de prevenire prin implicarea populatiei nu este indeajuns folosita in actiunile de prevenire.

Prevenirea infractionalitatii si a altor pericole se bazeaza in mod esential pe activarea din punct de vedere social a cetatenilor care locuiesc in cartier. Pentru rezolvarea problemei, este necesara angajarea coordonata a resurselor si mijloacelor disponibile pe planul mediului social imediat al diferitelor cartiere, orase, sectoare sau sate.

2.4 Transparenta

Misiunile si munca Politiei nu sunt cunoscute decat in mica masura - uneori chiar deloc – cetatenilor. De aceea, cetatenii cred ca Politia are competente chiar si acolo unde nu este cazul. Acest lucru poate duce la o suprasolicitare inutila a Politiei. In plus, Politia este inutil perceputa a avea o aura de munca secreta, ascunsa. In realitate, doar o mica parte a muncii de politie trebuie sa stea sub semnul confidentialitatii. Din ratiuni de eficienta, partea cea mai mare a activitatii trebuie sa fie accesibila colegilor; cele mai multe informatii pot fi accesibile inclusiv publicului larg. Cu cat mai mult afla cetatenii, cu atat mai mult se vor identifica cu misiunea Politiei si vor capata din ce in ce mai multa incredere in Politie ca institutie.

Politia trebuie sa informeze cat mai des si cat mai detaliat cu putinta si trebuie sa dea cetatenilor posibilitatea sa se informeze atunci cand acestia doresc sa o faca (de exemplu: zilele usilor deschise, manifestari publice, brosuri informative, internet etc.)

Masuri din domeniul Relatiilor Publice (PR), cum ar fi spoturi si aparitii in mass media, afise, fluturasi etc., dar si campanii tematice pot transmite mesaje importante si creea transparenta.

Comunicarea cu publicul trebuie sa fie caracterizata de deschidere si sinceritate. Evident ca erorile in munca de politie trebuie evitate, dar – atunci cand in mod regretabil ele se intampla – ele nu trebuie musamalizate. Putem creea incredere doar atunci cand ne straduim sa depunem o munca de calitate si concomitent ne asumam propriile deficiente.

Transparenta inseamna:

sa comunicam intentiile noastre;

sa informam permanent si activ cetatenii si sa le oferim posibilitate de a se informa;

sa informam la obiect, sincer si netrunchiat;

sa oferim cetatenilor o imagine aprofundata a muncii de politie.

2.5 Cai de actiune pentru realizarea obiectivelor Politiei de Proximitate

Obiectivele vizate de catre Politia de Proximitate se realizeaza prin trei cai de actiune care se completeaza reciproc.

Prima cale: Politia trebuie sa incerce sa anticipeze actiunea infractionala si evenimentele si sa le previna.

page_16Anticiparea infractionalitatii inseamna sa fim atenti la fenomenele destabilizatoare care pot aparea in sectorul de responsabilitate. Pentru a realiza acest lucru, noi dispunem, la Politie, de o serie de instrumente care ne permit sa ne aflam cu un pas inaintea acestor fenomene.

Primul instrument de care dispunem consta in acordarea unei atentii deosebite plangerilor depuse in sectorul nostru de activitate si legaturii permanente cu populatia. Aceasta metoda ne permite sa fim informati in mod constant asupra celor resimtite de catre cetatean in ceea ce priveste sentimentul sau legat de siguranta. Este vorba de luarea in considerare nu doar a elementelor obiective de care dispunem (plangeri depuse), ci si a considerentelor de natura subiectiva manifestate de catre locuitorii unui cartier.

Siguranta obiectiva

Sig. subiectiva

A doua cale: O prezenta vizibila a Politiei trebuie sa poata fi constatata intr-un sector anume. Politistii care primesc aceasta sarcina trebuie sa cunoasca perfect atat teritoriul, cat si locuitorii. Chiar principiul Politiei de Proximitate cere ca politia sa opteze pentru descentralizare si abilitare.

O politie care ia in considerare nevoile cetateanului nu poate actiona singura ; ea trebuie sa opteze pentru descentralizare tocmai in scopul de a fi capabila sa asigure o reactie rapida si flexibila. Politia trebuie sa fie apropiata de populatie si sa-i cunoasca toate componentele sociale (vezi punctul 6.8 din prezentul manual). Este incontestabil faptul ca daca politia doreste sa cunoasca starea de spirit a cetateanului referitoare la sentimentul sau de siguranta, trebuie ca aceasta sa ofere o prezenta permanenta intr-un sector anume si ca politistii sa fie cunoscuti de catre populatie. Politistii care au drept sarcina aceasta munca de comunicare vor trebui deci sa aiba aptitudini de comunicare, precum si competente sociale specifice.

A treia cale: Cunoasterea asteptarilor populatiei referitoare la siguranta va permite politiei sa dea raspunsuri, oricare ar fi natura acestora : preventiva, de descurajare sau represiva. Este evident ca daca politia anticipeaza actiunea infractionala, ea va putea pune accentul pe actiuni cu caracter preventiv. Din acest motiv, este important ca politia sa respecte regulile ce definesc politia de Proximitate si ca aceasta sa actioneze in permanenta. Este evident ca daca politia de Proximitate este aplicata partial sau in mod efemer, nu vom putea obtine niciun rezultat edificator.

page_17Pentru atingerea acestor scopuri, politia trebuie sa fie activa si sa raspunda cerintelor stabilite prin aplicarea diferitelor moduri de actiune.

2.6 Cele cinci moduri de actiune ale Politiei de Proximitate

page_17b

O actiune politieneasca pe un teritoriu stabilit.

Primul mod de actiune al politiei de Proximitate este prezenta fizica. Faptul ca politia actioneaza pe un teritoriu stabilit si delimitat ii va permite acesteia sa se apropie de populatie si sa-i cunoasca toate sensibilitatile. Aceasta metoda de actiune constituie chiar baza pentru favorizarea legaturilor cu cetateanul. Acestuia i se poate face cunoscut rolul politiei in societate, precum si misiunile pe care aceasta trebuie sa le indeplineasca.

Legatura permanenta cu populatia

page_17aAl doilea mod de actiune consta in faptul ca politia cauta in permanenta legaturile cu populatia. Aceasta permanenta este asigurata de catre politistul de Proximitate, care trebuie sa mentina aceasta apropiere. Iata de ce prezenta politistului de Proximitate trebuie sa fie vizibila pe teren. Chiar daca aceste legaturi privilegiate sunt mentinute de catre politistul de Proximitate, toti politistii trebuie sa actioneze si ei in spiritul politiei de Proximitate.

In plus, prin politia de Proximitate intelegem nu numai apropierea de actorii externi, ci si de colaboratorii interni. Este vorba de un concept global, care cuprinde comunicarea si informarea.

De la stg la dr:

Populatia

Scoli, universitati

Asociatii de cartier

Servicii administrative ale statului

Primarii

Comercianti

Asociatii de proprietari

Biserici

Asociatii sportive

Prefecturi

Politia comunitara

Pe fond bleu:

Politia judiciara

Sectie de politie

Politia de Proximitate

Sef de sectie

Politisti, politisti de Proximitate

Serviciul de presa

Politia rutiera

Politistul de Proximitate trebuie sa cunoasca cetatenii si colegii

page_18bCel de-al treilea mod de actiune se refera la familiarizarea politistului de Proximitate cu cetatenii si colegii.

Este important ca politistul sa cunoasca perfect organizarea si functionarea propriei sale sectii, precum si particularitatile raspunderilor colegilor sai. Politistul de Proximitate trebuie sa se consulte cu colegii sai si sa se poata baza pe asistenta lor in rezolvarea unor probleme. In plus, el trebuie sa cunoasca sectorul de responsabilitate si cetatenii care locuiesc in acest sector.

Prezenta si legatura cu populatia

Informare

Prevenire

Descurajare

Reprimare

Sondaje

Cautarea de solutii (parteneri interni si externi)

Primirea publicului

Responsabilizarea politistilor la toate nivelurile

Cel de-al patrulea mod de actiune cere responsabilizarea tuturor politistilor la toate nivelurile lor. Este vorba de stabilirea prerogativelor acestora, precum si a libertatii lor de actiune.

Aceasta responsabilizare presupune o pregatire continua in randul politistilor.

In plus, activitatile fiecaruia trebuie definite intr-o fisa a postului si cunoscute de catre toti ceilalti politisti.

Ilustratia trebuie inlocuita cu varianta de fisa de post practicata de politia romana.

page_19

Munca de calitate, asociata cu eficienta si rapiditatea

Prin aplicarea acestor moduri de actiune, politia va presta o munca de calitate, raspunzand cerintelor de azi cu rapiditate. Este important ca imaginea politiei sa fie recunoscuta la justa sa valoare si ca mandatul incredintat politiei sa fie inteles si cunoscut de catre populatie. Fiecare politist trebuie sa fie in stare sa perceapa importanta conceptului si sa contribuie la dezvoltarea acestuia.

Cine face politia de Proximitate ?

Aici foto cu un grup de politisti de la : rutiera, ordine publica, ofiter in civil de la investigatii criminale, criminalist cu aparat foto si trusa amprente etc. Fotografia trebuie sa reflecte munca in echipa a tuturor politistilor.

Noi toti !

2.7 Criterii de apreciere calitative

Criterii de apreciere calitative pentru prevenirea infractionalitatii

Pentru a face munca de Politie de Proximitate conform scopurilor stabilite, nu putem urmari doar scopuri cantitative. Sunt criterii de calitate care dau in mod constant linia directoare pentru planificarea muncii, a activitatii de pe teren.

Scaderea violentei si a infractionalitatii:

  • Scaderea infractiunilor sesizate (conform statisticilor).
  • Scaderea plangerilor si faptelor legate de violenta juvenila.
  • Scaderea violentei in scoli si pe itinerariul spre scoala.
  • Obtinerea de rezultate pozitive cu ocazia audierii victimelor.
  • Reducerea sentimentului de nesiguranta (subiectiva) si a zonelor generatoare de nesiguranta.
  • Reducerea numarului de locuri publice considerate periculoase.
  • Strazi si piete publice animate si ziua si noaptea.
  • Iluminarea locurilor intunecoase.
  • Prezenta vizibila a politiei.

arrowz

Imagine pozitiva in cartier :

  • Populatia se simte responsabila de ceea ce se petrece in jurul sau.
  • Atmosfera din sector/zona este primitoare.
  • O oferta de prevenire, ex. : „Cum trebuie sa ma comport in situatii dificile?”

2.8 Efecte obiective constatate in urma aplicarii unor astfel de masuri

Participarea populatiei la activitatile preventive

  • Organizarea de intalniri si manifestari in municipii si orase pentru depasirea granitei dintre generatii si culturi.
  • Populatia prezinta sugestii pentru prevenirea violentei si a infractionalitatii in sector.
  • Populatia da dovada de curaj civic in caz de conflicte violente. Prin curaj civic intelegem inclusiv ca informeaza politia asupra faptelor.
  • Dezvoltarea si sprijinirea unui angajament moral cu tinta precisa.

Cooperarea cu un obiectiv precis (generarea de efecte constructive)

  • Schimbare in tratarea problemelor si gandire creativa pentru a obtine mai multa flexibilitate (nu dupa modelul: „intotdeauna am facut asa”).
  • Constituirea unui comitet de coordonare competent.
  • Institutionalizarea formelor de colaborare (parteneriate).
  • Crearea de legaturi care implica resurse din cartier.
  • Existenta unor asociatii de cartier pentru discutii si colaborare.
  • Schimburi de resurse pentru masuri preventive fructuoase.
  • Pregatire comuna pe teme de Politie de Proximitate pentru politisti si lucratori sociali.
  • Feedback regulat asupra intregii munci realizate pe baza criteriilor de calitate stabilite.

Prin forta lucrurilor, prevenirea devine mai importanta in misiunile de politie, pentru ca este perceputa ca o indatorire civica. Iata de ce ea dispune de posturi fixe si de bugete de cheltuieli care nu vor suferi mari modificari in timp. Dat fiind ca prevenirea politieneasca nu este evaluata din exterior, impactul sau se va vedea cu greu. Prevenirea politieneasca este, ca atare, justa si efectiva, dar ea ar trebui aprofundata si imbunatatita prin parteneriatul cu populatia si alte organisme care actioneaza in domeniul prevenirii.

Orice ocazie ratata de a lupta impotriva cauzelor infractionalitatii de astazi conduce la cresterea infractionalitatii de maine si intareste astfel nevoia de resurse suplimentare pentru urmarirea penala.

3. Politistul de Proximitate

Definirea scopurilor acestei teme

Cunoasterea calitatilor necesare politistului care are sarcina de a promova Politia de Proximitate

3.1 Calitatile necesare politistului pentru munca de Proximitate

Politia de Proximitate urmareste un dublu obiectiv : pe de o parte - anticipeaza dificultatile si deci actioneaza in mod preventiv – ceea ce nu ii stirbeste cu nimic prerogativele represive -, iar pe de alta parte, raspunde asteptarilor populatiei. Acest lucru implica faptul ca orice politist si mai ales politistul de Proximitate trebuie sa-si cunoasca perfect teritoriul si sa fie cunoscut de catre populatie. Intr-adevar, actiunea politiei de Proximitate se desfasoara pe un teritoriu delimitat si se bazeaza pe o legatura permanenta cu populatia.

In interventiile sale, politistul de proximitate foloseste atat prevenirea, cat si descurajarea si reprimarea, acestia fiind cei trei termeni ai aceleiasi axe de actiune a politiei si justitiei. Garant al legii si al sigurantei in cartierul sau, politistul de proximitate trebuie, prin comportamentul sau, sa fie un exemplu de bun cetatean si sa dea dovada de spirit civic. El pune etica politieneasca in slujba cetatenilor, iar actiunea sa beneficiaza de respectul populatiei.

Profesionalism

Spirit civic

Respect

Buna primire

Text Box: In interventiile sale, politistul de proximitate foloseste atat prevenirea, cat si descurajarea si reprimarea, acestia fiind cei trei termeni ai aceleiasi axe de actiune a politiei si justitiei. Garant al legii si al sigurantei in cartierul sau, politistul de proximitate trebuie, prin comportamentul sau, sa fie un exemplu de bun cetatean si sa dea dovada de spirit civic. El pune etica politieneasca in slujba cetatenilor, iar actiunea sa beneficiaza de respectul populatiei.
Profesionalism
Spirit civic
Respect
Buna primire

Politistul de Proximitate este polivalent, se adapteaza la orice situatie si „linisteste” tensiunile in viata de zi cu zi. El este cel care asigura mentinerea linistii, e apropiat de preocuparile populatiei, stie sa primeasca cetatenii, sa asculte, sa calmeze, sa se informeze, sa intervina, sa rezolve, sa ofere sfaturi si sa informeze.

3.2 Trasaturile de personalitate ale politistului



  • Personalitate radianta.
  • Atitudine in slujba populatiei.
  • Curiozitate, spirit deschis.
  • Discernamant, spirit de analiza.
  • Buna prezentare, tinuta impecabila.

Politistul de Proximitate trebuie in special sa mearga sa ia legatura cu cetatenii, oricare ar fi statutul lor social, originea si cultura acestora sau modul lor de viata. El trebuie de asemenea sa lucreze in parteneriat cu alti actori, in special din domeniul social si educativ.

Acest politist trebuie sa se simta in largul sau in aceste contacte, sa dea dovada de un spirit deschis si de discernamant. In cazul in care el nu ar avea aceste calitati, ar risca sa fie respins de catre toti cei cu care ar dori sa se intalneasca si nu ar putea sa-si duca la indeplinire misiunea.

10.jpg de pe cd politie.

Politistului de Proximitate i se vor adresa intrebari din cele mai diverse, care nu tin intotdeauna de sfera sa de competenta; atitudinea sa va fi una in slujba populatiei. El va face efortul de a cauta o solutie, recurgand de exemplu la prestatii si la competentele partenerilor.

Tinuta, curatenia, politetea, precum si un limbaj adecvat sunt elemente indispensabile oricarei forme de comunicare. Primul insemn de respect pentru celalalt este propria noastra imagine pe care i-o oferim.

Aceste trasaturi de personalitate ale politistului de Proximitate trebuie de asemenea sa se regaseasca la toti politistii.

3.3 Calitati personale si sociale

  • Capacitate de a lua ca punct de referinta pe un altul decat pe sine sau decat cel care este luat de obicei.
  • Sa dea dovada de empatie.
  • Putere de convingere.
  • Capacitate de a constitui un exemplu.
  • Franchete, aptitudini de comunicare, limbaj ales.
  • Aptitudini de cooperare, de cautare si gasire a consensului.
  • Capacitate de abordare a conflictelor in mod constructiv.
  • Capacitate de schimbare, sa stie sa faca lucrurile sa avanseze.
  • Sa recunoasca si sa foloseasca potentialul partenerilor.
  • Spirit de echipa, partener.
  • Sef de proiect sau animator in proiect / El este conducatorul si are initiativa.

Exemplu : colaborare intre servicii in interiorul politiei.

Rezultatul interventiei : Acest caz a demonstrat cat e de important sa cultivi relatii de incredere cu toate generatiile ce compun societatea. Dupa cateva luni, s-a creat o relatie bazata pe incredere, care a permis copiilor sa-si impartaseasca gandurile cu politistul de proximitate. Acesta, dupa ce a facut o ancheta in vecinatate, a dat mai departe informatia colegilor sai de la politia judiciara. Rezultatul acestei munci in comun, in cadrul careia fiecare serviciu a jucat un rol determinant si complementar, a permis      prinderea acelui pedofil.

 
Intr-o conversatie amicala cu un grup de copii cu varsta de circa zece ani, unul dintre ei l-a informat pe politistul de Proximitate ca un om ciudat construise o cabana intr-o padure din apropiere si ca le propunea bani daca acceptau sa le faca fotografii cu caracter pornografic. Dupa o ancheta pe care a intreprins-o, politistul de Proximitate si-a transmis constatarile compartimentului specializat in probleme de prostitutie si proxenetism. Investigatiile facute pe acest caz au dus la prinderea unui adevarat „pradator”. La domiciliul acestuia, anchetatorii au descoperit un mare numar de fotografii de tip polaroid, reviste si casete pornografice reprezentand copii goi. In cabana sa, situata in padure, politistii au descoperit reviste si benzi desenate pornografice, un aparat de vibromasaj, un bici sub forma de falus, precum si alte produse pentru „amor”. In cursul anchetei, pedofilul a recunoscut ca abuzase mai multi copii.

Exemplu : parteneriat cu servicii din afara politiei

Rezultatul interventiei :

Printr-o interventie  rapida a politiei, nu au mai existat zvonuri despre vreo taxa de protectie. Ca urmare a infractiunilor comise si a comportamentului unora, directiunea scolilor primare a luat hotararea de a-i muta pe cinci elevi in cinci scoli diferite. In acele scoli s-a atras atentia cadrelor didactice asupra comportamentul noilor lor elevi. Despre majoritatea nu s-a mai auzit nimic. Aceasta munca in retea a condus la normalizarea situatiei. Presa n-a scris niciun articol.

Text Box: Rezultatul interventiei :
Printr-o interventie  rapida a politiei, nu au mai existat zvonuri despre vreo taxa de protectie. Ca urmare a infractiunilor comise si a comportamentului unora, directiunea scolilor primare a luat hotararea de a-i muta pe cinci elevi in cinci scoli diferite. In acele scoli s-a atras atentia cadrelor didactice asupra  comportamentul noilor lor elevi. Despre majoritatea nu s-a mai auzit nimic. Aceasta munca in retea a condus la normalizarea situatiei. Presa n-a scris niciun articol.
O informatie apare in cursul unei intruniri de coordonare pe teme de prevenire in cartierul Plainpalais (Geneva), la care politistii de Proximitate iau parte. Aceasta informatie se refera la perceperea unei taxe de protectie intr-o scoala. Se pare ca deja s-a semnalat un astfel de caz. Zvonistica este atat de mare incat copiilor le e frica sa vina la scoala. Unii chiar nu mai frecventeaza scoala deloc, iar cadrelor didactice le e teama sa se intalneasca cu acesti raufacatori. Pentru politie, trebuie actionat repede dat fiind ca presa urma sa afle si sa mediatizeze situatia. Un jurnalist chiar a telefonat la sectia din cartier pentru a se informa asupra starii de infractionalitate din scoala respectiva. Presa, odata informata, a fost de acord sa astepte si sa lase politia sa lucreze.

Imediat, politistii de Proximitate au luat legatura cu toti partenerii sau cu ceilalti actori ce interveneau in acest caz, anume cadrele didactice, elevii, parintii acestora, agentii de siguranta municipali, cei din mediul parascolar, precum si cu patrulele scolare. Din aceasta prima ancheta a reiesit foarte repede ca niciuna din persoanele chestionate nu intalnise vreodata nici victime, nici autori presupusi. Dimpotriva, ele auzisera toate despre o serie de scolari care veneau la ore si se plimbau prin curte”imbracati ca adultii”. In aceeasi seara, s-a hotarat ca toti partenerii sa fie invitati la un brainstorming pentru a doua zi, cu scopul de a le readuce copiilor pofta de scoala. Aceasta intalnire nu a adus mai multe informatii despre victime; in schimb, au fost mentionate cateva nume de autori. Era vorba despre o gasca ce se aduna atat in scoala cat si in afara acesteia, formata in special din tineri provenind dintr-o alta tara europeana. Acesti tineri i-ar fi amenintat pe alti tineri fara sa se constate sau sa se inregistreze violente. Aceasta gasca s-ar fi dedat la furturi in toaleta scolii. In decursul intrunirii mai sus mentionate, s-au luat mai multe masuri concrete : fiecare parinte sa-si insoteasca propriii copii la scoala, precum si pe cei care nu puteau fi insotiti de parintii lor. In plus, usile toaletelor urmau sa fie incuiate cu cheia si doar cadrele didactice aveau chei. Dupa doua zile, un politist de Proximitate, in civil pentru aceasta ocazie, a identificat o gasca de tineri „deghizati” ca adulti. Era vorba de gasca mentionata la intalnirea cu partenerii. Interogati in prezenta parintilor, acesti tineri au marturisit jefuirile din toaletele scolii, dar n-au recunoscut formal ca amenintasera elevii scolii si cu atat mai putin ca ar fi folosit violenta fizica. Ei sustineau ca se deghizau in adulti (palarie, palton mare) pentru a fi ca intr-un serial politist vazut la TV.

3.4 Viziune strategica

  • Este capabil sa intuiasca tendintele, sa sesizeze legaturile, sa conduca grupuri de analiza si sa gestioneze proiecte de amploare.
  • Are o sensibilitate anume pentru dezvoltarile ulterioare.
  • Este deschis la problemele societatii.

Intr-o forma clasica de interventie politieneasca, se actioneaza pas cu pas. Se practica interventia in stil „pompieristic” : se stinge un incendiu si apoi se trece la urmatorul.

Rezolvarea problemei in Politia de Proximitate presupune sa fim in stare sa constatam un fenomen, adica un ansamblu de evenimente izolate si legate intre ele prin caracteristici comune sau evenimente cu caracter repetitiv. Pentru identificarea unui astfel de fenomen, trebuie sa stim sa avem o privire de ansamblu, sa culegem datele si informatiile si sa le dam un sens.

Prima constatare a fost ca toti partenerii au simtit ca ii privea evenimentul. Au fost cu totii de acord sa preia din nou „controlul” asupra teritoriului si sa conlucreze in vederea rezolvarii problemei comune. Tocmai aceasta unire a eforturilor (lant) prin care fiecare si-a adus cunostintele si resursele a permis gasirea unei solutii globale pe termen lung, o solutie inteleasa si acceptata de catre toti.

 


Exemplu : Rezolvarea pe termen lung (durabila) a unei probleme recurente :

Intr-un cartier popular domnea un sentiment de nesiguranta intr-un pasaj subteran ce lega mai multe cladiri si dadea acces spre doua strazi importante. Acest sentiment de nesiguranta era cauzat de lipsa luminii, de peretii plini de graffiti, de o murdarie indescriptibila pe jos, precum si de o mare concentrare de tineri – adolescenti – care locuiau in cladirile din vecinatate.

Deindata ce au fost informati asupra acestei situatii, politistii de Proximitate au facut o constatare a situatiei, apoi au cautat parteneri si

au analizat solutiile posibile. S-a stabilit o intrunire cu toti partenerii, in cursul careia administratorul si-a luat angajamentul sa curete pasajul in mod regulat, proprietarul cladirilor sa instaleze mai multe becuri si de o putere mai mare, politistii din cartier si gardienii sa treaca mai des pe acolo, lucratorii sociali sa mearga sa se intalneasca cu tinerii respectivi si partenerii privati sa organizeze un program distractiv o data pe saptamana. Mai apoi, s-au vopsit peretii in alb, iar cei ce foloseau pasajul – copiii din invatamantul primar si gimnazial, membrii unui club pentru varsta a treia, persoane dintr-un camin de tineri delincventi si multi locuitori din cladirile din jur - au pictat fresce pe pereti. S-a organizat o saptamana de festivitati care s-a incheiat prin vizita preimarului Genevei. Locuitorii au iesit pe strazi pentru a se bucura de o supa a prieteniei.

De aici incolo, obiectivul va fi de a gasi daca nu o solutie permanenta, macar una durabila. Acest lucru implica sa nu ne limitam la primele observatii intr-o situatie specifica, ci sa incercam sa intelegem cauzele care stau la baza situatiei.

Aceste cauze vor fi cu siguranta diverse (sociale, culturale, economice etc.), dincolo de simptomele unui comportament inacceptabil, care deranjeaza sau ale unui comportament violent …

3.5 Cunoasterea si stapanirea metodei si a instrumentelor specifice

Ø      Analizarea si rezolvarea de probleme

Ø      Conducerea / gestionarea de proiecte

Ø      Conducerea comunicarii

Ø      Cunoasterea metodelor de munca folosite de catre parteneri (ex. medierea sociala)

Competentele personale si sociale, precum si viziunea strategica, puse in evidenta in paginile precedente, trebuie sa fie continuate si sa se sprijine pe planul cunoasterii si stapanirii metodelor si instrumentelor specifice, pentru a permite introducerea eficienta a Politiei de Proximitate.

Politistul de Proximitate trebuie, astfel, sa inteleaga datele disponibile la politie in scopul de a pune in evidenta fenomene sau situatii problematice (completarea bazei de date in care se mentioneaza toate elementele interventiilor – completarea registrului in care se mentioneaza (de mana) toate elementele interventiilor – etc.). El trebuie sa fie in stare sa dea un sens acestor date. El trebuie de asemenea sa fie in masura sa le puna in relatie cu date de la alte servicii sau institutii.

Dupa aceea, el va fi in masura sa se angajeze intr-un proces de rezolvare de probleme. Pentru a conduce acest proces, adeseori in parteneriat, politistul de Proximitate trebuie sa aiba la dispozitie instrumente pentru derularea de proiecte.

4. Activitati specifice ale politistului de Proximitate

Definirea scopurilor acestei teme

Cunoasterea activitatilor specifice ale politistului de Proximitate.

Intelegerea utilitatii informatiilor transmise prin intermediul tablei cu evenimente.

Cunoasterea rolului politistului de Proximitate ca transmitator de informatii catre seful sau.

Cunoasterea existentei raportului lunar al politistului de Proximitate si care reflecta starea de siguranta din sectorul sau de activitate.

Cunoasterea importantei transpunerii starii de siguranta dintr-un sector intr-un mod usor de vizualizat, cu mentionarea infractiunilor comise pe harta criminogena.

Cunoasterea existentei unei cartoteci a comerciantilor, care cuprinde informatii pretioase pentru munca de politie.

Cunoasterea sferei de responsabilizare a politistului de Proximitate.

Vom afla ca politistul de Proximitate isi cunoaste sectorul in profunzime si ca este capabil sa comunice informatii importante pentru rezolvarea problemelor constatate.

Cunoasterea seriei de activitati indeplinite de catre politistul de Proximitate.

4.1. Politistul de Proximitate stabileste si mentine legaturile dintre politie si populatia din sectorul sau de activitate. El este politistul de legatura cu populatia dintr-un sector.

- El realizeaza legatura cu populatia in sectorul sau de activitate (institutii

publice si sociale - locuinte - camine - clinici - magazine - intreprinderi si localuri

publice).

- Informeaza si consiliaza populatia.

- Intareste legatura si prevenirea sub toate aspectele.

Ilôtier2 Ilôtier3

Fotografii cu situatii specifice din Romania

Politistul de Proximitate culege informatiile necesare muncii de politie si le pune la dispozitia colegilor sai.

4.2 Tabla de evenimente

In fiecare zi, politistul de Proximitate ii informeaza pe colegii sai cu privire la evenimentele importante. El isi mentioneaza observatiile pe „tabla cu evenimente”, care este pusa in evidenta in sectia de politie. In acest mod, patrulele – fie ele pe jos

sau motorizate – sunt anuntate in fiecare zi cu privire la situatie si ele pot sa-si intensifice prezenta in locurile sensibile. Informatia trebuie sa fie difuzata in timp real.

Le%20tableau

Exemplul din sectiile de politie din Romania

Pe aceasta tabla se vor mentiona urmatoarele evenimente :

Agresiuni, furturi, spargeri

In stanga tablei, se mentioneaza agresiunile, furturile si spargerile.

Politistul de Proximitate, la completarea tablei, va preciza:

Ø      Locul/locurile.

Ø      Data/datele.

Ø      Ora/orele.

Ø      Modul de operare/modurile de operare.

Ø      Semnalmentele autorului/autorilor.

Ø      Mijlocul/mijloacele de locomotie.

Ø      Date despre victime.

Persoanele cautate

Se va mentiona identitatea persoanelor care fac obiectul cercetarii.

Elementele urmatoare vor fi inscrise pe tabla :

Ø      Identitatea persoanei cautate.

Ø      Motivul.

Ø      Semnalmente.

Ø      Obiceiurile persoanei (locuri publice pe care le frecventeaza etc…).

Ø      Relatii despre ea.

Ø      Mijloace de deplasare.

Ø      Comportament (daca este o persoana cunoscuta ca fiind periculoasa).

Ø      Starea sa de sanatate fizica sau mintala.

Probleme legate de circulatia rutiera

La aceasta rubrica, se vor mentiona zonele sensibile din punct de vedere al circulatiei rutiere.

Vor aparea urmatoarele informatii :

Ø        Tipul de infractiune/contraventie constatat (viteza, stationare, nerespectarea semnalelor luminoase, pasaje pietonale etc.).

Ø        Locul, orele, zilele saptamanii.

Ø        Zonele cu accidente.

Informatii diverse

Acest loc este rezervat comunicarilor si informatiilor diverse.

Iata ce elemente pot sa figureze aici :

Ø      Difuzarea de informatii interne sau externe sectiei.

Ø      Cereri de informatii cu privire la un caz / o ancheta (din sector sau din afara sectorului).

Ø      Comunicare interna.

Ø      Etc.

4.3 Politistul de Proximitate isi informeaza seful si conducerea cu privire la evolutia starii de siguranta de pe sectorul sau de activitate

Informeaza in permanenta conducerea cu privire la evolutia infractionalitatii si problemele sensibile de pe sectorul de activitate.

4.4 Politistul de Proximitate elaboreaza un raport referitor la starea de siguranta, linistea si ordinea publica de pe sectorul sau de activitate

Raportul este elaborat lunar. In raport se prezinta situatia generala si situatia infractionala consemnate de politistul de Proximitate. Aceste rapoarte trebuie sa fie redactate intr-un mod similar si sa includa anumite rubrici. Dupa redactarea raportului, politistul de Proximitate il transmite sefului sectiei in vederea luarii deciziilor necesare, prin intermediul sefului de birou. In cazul unor situatii de urgenta, politistul de Proximitate isi informeaza imediat seful, care la randul sau il informeaza pe seful de sectie.

Seful politiei municipale sau orasenesti trebuie sa organizeze o intrunire trimestriala cu personalul din subordine, la care trebuie sa participe:

Seful Ordinii publice

Sefii sectiilor

Sefii de Ordine publica ai sectiilor

Politistii de Proximitate

Toti partenerii interni (de exemplu: compartimentele pentru spargeri si alte compartimente specializate).

Rubricile raportului sunt prezentate mai jos:

Bilantul perioadei parcurse

Bilantul consta in descrierea diferitelor actiuni si activitati realizate pe sectorul de activitate al politistului de Proximitate.

In acest sens trebuie prezentate in cateva cuvinte rezultatele operatiunilor instituite. Aceste operatiuni au fost realizate la ordinul sefului de sectie, in functie de importanta mijloacelor implicate.

In aceasta rubrica trebuie sa fie consemnate urmatoarele actiuni:

Ø      Actiuni intreprinse in materie de circulatie rutiera

Ø      Actiuni intreprinse pentru prevenirea infractionalitatii

Ø      Actiuni intreprinse pentru identificarea sau retinerea infractorului sau infractorilor

Ø      Actiuni intreprinse in materie de siguranta publica

Ø      Actiuni intreprinse in materie de liniste publica

Tendinta actuala:

In aceasta rubrica se vor descrie evenimentele constatate in luna care a trecut, si anume:

Ø      Cresterea sau diminuarea numarului de spargeri (din apartamente, vile, societati comerciale, restaurante etc.)

Ø      Cresterea sau diminuarea numarului de furturi de autovehicule

Ø      Cresterea sau diminuarea numarului de furturi (din autovehicule, furturi de piese de autovehicule etc.)

Ø      Cresterea sau diminuarea numarului de agresiuni

Ø      Cresterea sau diminuarea numarului de plangeri referitoare la linistea publica

Ø      Cresterea sau diminuarea numarului infractiunilor constatate anterior.

Constatarea de infractiuni

Aceasta rubrica prezinta tendintele fenomenelor infractionale identificate pe sectorul de activitate al politistului de Proximitate in luna care a trecut.

Trebuie mentionate urmatoarele:

Ø      Natura si numarul plangerilor depuse (de exemplu: furturi, agresiuni, daune aduse proprietatii etc.)

Ø      Infractorii retinuti si natura infractiunilor comise.

Urgente/prioritati, actiuni care trebuie puse in aplicare

Starea infractionala constatata in luna care a trecut va determina actiunile care trebuie instituite si prioritatile care trebuie avute in vedere pentru prevenirea comiterii de infractiuni. In aceasta rubrica, politistul de Proximitate, impreuna cu seful de sectie, va mentiona propunerile referitoare la mijloacele si dispozitiile necesare. In cazul unor situatii de urgenta, faptele sunt aduse imediat la cunostinta sefului de sectie, care procedeaza la instituirea masurilor care se impun.

Aceste propuneri sunt formulate in urma unei analize a evenimentelor.

Aceasta analiza are scopul de a-i constientiza pe politistii dintr-o sectie cu privire la evenimentele care ar putea genera o stare de nesiguranta in cartier si de a le solicita sprijinul in vederea intaririi prezentei in zonele sensibile.

Atunci cand se constata o crestere a fenomenelor care provoaca o stare de nesiguranta in randul populatiei, se procedeaza la efectuarea unei analize. Rezultatul analizei va permite angajarea mijloacelor necesare si reducerea fenomenului destabilizator.

Este evident ca se realizeaza o ancheta pentru fiecare plangere depusa. Totusi, cand evenimentele afecteaza o mare parte a locuitorilor dintr-un cartier, mijloacele instituite trebuie sa fie adaptate situatiei.

Exemplu de analiza:

« Presedintele unei asociatii de proprietari se plange politiei ca de mai multe luni se comit spargeri in dependintele imobilelor ocupate de membrii asociatiei. De asemenea, el se plange ca s-au produs mai multe incendii provocate in garajele aferente locuintelor. In plus, vorbeste despre furturile comise din autovehiculele aflate in stationare ».

Dupa ce ia la cunostinta aceste plangeri, politistul de Proximitate trebuie sa verifice daca afirmatiile presedintelui de asociatie sunt fondate.

Intr-o prima faza, el va reuni toate plangerile depuse de locuitorii imobilelor, dupa care le va tria pe „tipuri de infractiuni”, astfel:

PLANGERI

Explosion 1: PLANGERI

page_29

Plangerea domnului X pentru furt prin efractie din automobil

Data:

Locul:

Vehicul:

Tip, model:

Inmatriculare:

Plangerea domnului X pentru furt prin efractie din dependinte

Data:

Locul:

Nr. boxei:

Plangerea domnului X pentru daune aduse proprietatii

Data:

Locul:

Daune:

In urma primelor cercetari, politistul de Proximitate va constata ca au fost depuse intr-adevar mai multe plangeri in ultimele cateva luni.

Pentru a-si completa observatiile dintr-o alta perspectiva, politistul de Proximitate va elabora un grafic in care vor aparea furturile, daunele aduse proprietatii si incendiile.

s

Graficul demonstreaza ca aceste infractiuni au fost comise cu o anumita linearitate in timp. Aceste fapte par sa dovedeasca faptul ca ingrijorarile formulate de presedintele asociatiei sunt justificate. Totusi, graficul nu arata vreun mijloc de actiune care sa permita combaterea acestor infractiuni. Din acest motiv trebuie definite cu precizie tipologia infractiunilor comise, modurile de operare, datele si orele producerii lor.

Exemplu:

Graficul de mai jos prezinta incendiile provocate constatate in aprilie.

de tradus

Pe baza acestui grafic, ne dam seama ca incendiile au fost comise la sfarsitul saptamanii (o data vineri si de trei ori sambata). Orele arata ca incendiile au fost provocate in momentul in care garajele erau neocupate. In cazul de fata, datele nu aduc elemente care sa ne permita sa definim o perioada mai precisa in timpul lunii.

Astfel, diferitele categorii de infractiuni fac obiectul unei analize si al unei reprezentari grafice.

In urma acestor actiuni, pe baza constatarilor si observatiilor, politistul de Proximitate se va deplasa la fata locului.

Prin observarea atenta a locului, politistul de Proximitate poate sa identifice anumite fapte care ar fi putut impiedica producerea incendiilor. De exemplu, el poate observa ca usile de acces in dependintele imobilelor si in garaje nu sunt inchise, ca anumite boxe nu au nici un sistem de inchidere, ca in dependinte sunt depozitate bidoane de benzina.

In urma investigatiilor, politistul de Proximitate observa ca usile dependintelor sunt deschise si altele sunt prevazute cu sisteme de inchidere necorespunzatoare. Pe scurt, majoritatea obiectelor depozitate acolo pot fi sustrase fara nici o dificultate. Ajuns in parcarea exterioara, politistul constata ca anumite obiecte de valoare sunt lasate in habitaclul masinilor si ca usile masinilor nu sunt incuiate.

In momentul revenirii la sectie, politistul de Proximitate isi prezinta observatiile sefului.

O astfel de situatie demonstreaza importanta efectuarii unei analize a evenimentelor inaintea instituirii unor actiuni specifice. Intr-adevar, in acest context, prima masura care trebuie luata este contactarea presedintelui asociatiei. Scopul acestei intalniri va fi de a-i aduce la cunostinta observatiile noastre pentru ca el sa le poata transmite mai departe. Presedintele asociatiei poate la randul sau sa ii incunostinteze pe proprietarii din imobile si asociatiile de locatari pentru ca acestia sa instituie anumite masuri in vederea prevenirii furturilor, daunelor aduse proprietatii si incendiilor provocate.

Cu acordul sefului, politistul de Proximitate va participa la aceasta reuniune. El va apela la parteneri, in cazul de fata la un ofiter responsabil cu prevenirea si un reprezentant al pompierilor.

Ordinea publica

Aceasta rubrica prezinta evenimentele legate de ordinea publica. Cand se constata tulburari ale ordinii publice in locurile publice si cand acestea fac obiectul unor interventii politienesti, politistul de Proximitate realizeaza o analiza a evenimentelor. In functie de gravitatea infractiunilor constatate, el mentioneaza faptele in raport.

Aceste interventii sunt detaliate dupa cum urmeaza:

Ø      interventii in caz de tulburare a linistii publice

Ø      interventii in caz de agresiuni

Ø      interventii in caz de comportamente necorespunzatoare ale celor care circula pe domeniul public

Ø      interventii in caz de acte antisociale

Diverse

In aceasta rubrica, politistul de Proximitate mentioneaza faptele care nu fac obiectul unei rubrici specifice din raport. Mai mult, prezinta in detaliu principalele activitati ale sale in acest sens:

Ø      deplasarile la scoli

Ø      deplasarile la asociatii

Ø      deplasarile la primarii

Ø      contactele cu presa, prin intermediul serviciului de presa al politiei

Ø      Etc…

Propuneri de rezolvare a problemelor identificate

Atunci cand politistul de Proximitate, in urma analizei evenimentelor, constata o crestere a infractionalitatii pe sectorul sau de activitate, incearca sa afle care sunt cauzele.

Pe baza observatiilor sale, el propune solutii de eradicare a acestor fenomene.

Toate propunerile sunt dezbatute in prealabil cu seful subunitatii de politie.

4.5 Politistul de Proximitate actualizeaza harta criminogena

Fiecare subunitate de politie trebuie sa fie dotata cu o harta a zonei de responsabilitate, care trebuie sa fie amplasata in imediata apropiere a „tablei de evenimente”.

Harta trebuie sa prezinte, in timp real, locurile in care au fost comise infractiunile.

Politistul de Proximitate are sarcina de a tine harta la zi.

Din acest motiv, pe harta trebuie sa figureze locurile si amplasamentele afectate de aceste infractiuni.

Diferitele infractiuni sunt reprezentate prin culori diferite.

s

Furturi de autovehicule

Furturi din autovehicule (se introduce inca un stegulet)

Spargeri de apartamente/vile

Spargeri de societati comerciale

Agresiuni

Conflicte intrafamiliale

Tulburari ale ordinii publice, scandaluri


Harta criminogena si formatul marcajelor de la politia romana

4.6 Politistul de Proximitate creeaza si tine la zi o cartoteca a societatilor comerciale

Cartoteca comerciantilor:

Le%20fichier%20des%20commerces

Cartoteca este importanta pentru ca ofera informatii colegilor nevoiti sa intervina dintr-un motiv sau altul la un magazin din aria de responsabilitate. Informatiile importante se refera la: datele personale si de contact ale patronului si administratorului, obiectul de activitate, substante si materiale depozitate, schita cladirii care sa prevada intrarile si iesirile. Aceste informatii sunt importante deoarece ii ajuta pe colegii care intervin sa previna riscurile pentru integritatea lor si a altor persoane.

Exemple:

Politia si pompierii sunt chemati la un incendiu izbucnit la o farmacie. Cunoscand tipurile de materiale depozitate in farmacie, ei pot stabili perimetrul de siguranta, mijloacele de protectie si materialul de stingere.

Politia este chemata sa intervina, deoarece un posibil spargator a fost vazut patrunzand intr-un magazin. Cunoscand planurile cladirii, intrarile si iesirile, interventia la fata locului poate fi mai bine planificata si gestionata, iar autorul surprins asupra faptului.

Pe paginile urmatoare gasiti un model de cartoteca, asa cum este ea organizata la politia din Geneva. Pe fata se afla datele de identificare, pe verso planul cladirii.

4.7 Alte activitati

Politistul de Proximitate il insoteste pe sef la intalnirile de la primarie sau la cele cu colectivitatile publice.

Le%20tableau%20préventionPolitistul de Proximitate actualizeaza avizierul si un catalog de prevenire si siguranta.

Model din Romania

4.8 Comunicarea informatiilor

Politistul de Proximitate analizeaza in mod sistematic tipul si natura plangerilor depuse in sectorul sau. Astfel, acest tip de „barometru” al infractionalitatii ii permite sefului sa programeze patrule pentru cartierele mai sensibile. Doleantele exprimate de asociatii, particulari, grupuri de locatari sunt de asemenea luate in considerare de politistul de Proximitate.

L'information%20aux%20groupes

Colaj: tabla, harta criminogena, bilant lunar etc

4.9 Tablou sinoptic

Action de grandes envergures conduites sur les

instruction du Chef de la Police

Actiuni de mare anvergura derulate la dispozitia

Sefului Politiei

Forum

Rapport mensuel ou trimestriel tenu par le Chef de la

Police

Les

i

lotiers font

tat de la situation criminelle et la

ma

i

trise de celle

ci sur leur secteur

Forum

Elaborarea unui raport lunar sau trimestrial de catre

Seful subunitatii

Politistii de proximitate prezinta situatia din sector/zona

si modul in care este controlata aceasta

Rapport mensuel, libell

par l

’i

lotier et qui fait

tat de

l

volution criminog

è

ne sur son secteur

Elaborarea de catre politistul de proximitate a unui raport

lunar privind evolutia infractionalitatii din sector/zona

Discussion entre l

’i

lotier et son Chef

Planification d

actions au sein de la section

Discutie intre politistul de proximitate si seful subunitatii

Planificarea actiunilor in cadrul subunitatii

Informations et directives transmises aux policiers

intervenant dans le terrain / Chef de section

Transmiterea de informatii si trasarea de sarcini catre

politistii care intervin pe teren / seful subunitatii

Rencontre avec tous les partenaires socioculturels,

selon la philosophie du concept li

à

la police de

proximit

Intalnire cu toti partenerii socio-culturali in baza

conceptului politiei de proximitate     

I

lotier

Politistul de proximitate

I

lotier

Politistul de proximitate

a1

a3

a4

a5

a6

a7

Synth

è

se et analyse des informations

Sinteza si analiza informatiilor

a2

Dezvoltarea tabloului sinoptic in ordine cronologica

a.1) Potrivit filozofiei conceptului de politie de Proximitate, politistul de Proximitate are datoria de a se intalni si de a relationa cu toti partenerii socio-culturali. Politistul de Proximitate este un om al comunicarii.

a.2) Politistul de Proximitate trebuie sa culeaga informatii, sa le analizeze.

a.3) Trebuie sa-si informeze colegii asupra situatiei criminogene din sectorul sau de activitate. Este vorba de o munca de echipa in care toti actorii au un rol important de jucat. Preocuparile partenerilor externi trebuie si ele evidentiate.

a.4) Isi informeaza seful in permanenta asupra datelor pe care le-a strans. In functie de evolutia infractionalitatii din sectorul sau, stabileste, in acord cu superiorul sau, actiunile ce trebuie intreprinse in vederea eliminarii fenomenelor destabilizatoare.

a.5) O data pe luna, politistul de Proximitate elaboreaza un raport de sinteza care arata evolutia starii de infractionalitate din sectorul sau. Cu aceasta ocazie, propune solutii pentru problemele ridicate (a se vedea capitolul legat de elaborarea raportului de sinteza).

a.6) In fiecare luna are loc o analiza cu toti politistii de Proximitate, sub comanda unui sef cu putere de decizie. In cadrul acestei analize, politistii relateaza situatia de pe sector.

a.7) Pe parcursul acestei analize, sunt decise si planificate actiunile viitoare importante.

Obiectivele acestor analize constau in …

… reducerea infractionalitatii si a zonelor de risc in diferitele sectoare ale unui ORAS sau ale unui MUNICIPIU.

… luarea in considerare a cerintelor exprimate de populatie, planificandu-se actiuni adecvate.

Atitudinea sefilor fata de acest concept al politiei de Proximitate:

Politistul de Proximitate trebuie sa castige increderea sefilor. Trebuie sa dispuna de o anumita autonomie si sa dea dovada de initiativa.

Zi de zi, acest politist isi informeaza colegii asupra evenimentelor importante. Isi noteaza observatiile pe „tabla de evenimente”, intr-un tabel care este vizibil in sectia sa de politie. Astfel, patrulele pedestre si motorizate sunt in fiecare zi la curent cu situatia si sunt capabile sa-si intensifice prezenta in locurile sensibile.

5. Principalele instrumente de lucru in Politia de Proximitate

– prezentare in detaliu

Definirea scopurilor acestei teme

Cunoasterea utilitatii campaniilor de prevenire si a formelor pe care acestea le imbraca.

Cunoasterea principiilor AT.

Cunoasterea etapelor de parcurs pentru rezolvarea unei probleme cu ajutorul metodei SECURTY MARKETING.

Cunoasterea etapelor de parcurs pentru rezolvarea unei probleme cu ajutorul metodei SARA.

Sa diferentiem obiectivul ce trebuie atins alegand o metoda sau alta in vederea rezolvarii unei probleme.

5.1 Prevenirea, un instrument indispensabil

Politia a incercat intotdeauna sa lupte impotriva infractionalitatii prin prevenire. Prin prevenire trebuie sa se inteleaga ca e necesar sa se anticipeze fenomenele infractionale prin informarea populatiei asupra comportamentului ce trebuie adoptat pentru a nu cadea victima sau pentru a nu deveni autor.

Diapositive1Exemplu : In Europa,      infractionalitatea rutiera face obiectul a numeroase campanii, fie referitoare la viteza, fie la conducerea in stare de ebrietate sau la comportamentul ce trebuie adoptat in privinta pietonilor. Aceste campanii de prevenire au drept scop constientizarea participantilor la trafic asupra riscurilor la care se expun si a celor la care ii expun pe ceilalti automobilisti daca nu respecta legile de circulatie. Aceste campanii sunt insotite de masuri de control care, chiar atunci cand devin represive, trebuie considerate tot ca un mijloc de prevenire.



Campaniile de prevenire se fac in diverse moduri.

5.1.1 Prevenirea la nivel national

Diapositive2 Diapositive1 copieAceasta forma de prevenire se adreseaza intregii populatii a unei tari. Este vorba de a o informa, in mod global, asupra unor fapte care ii privesc pe toti cetatenii. Aceste campanii sunt axate pe droguri, pe comportamentul la volan, pe spargeri, pe siguranta in apropierea unitatilor scolare etc. Pe scurt, aceste campanii au drept public tinta toate componentele societatii.

5.1.2 Prevenirea la nivel scolar

Prévention2

Aceasta metoda de prevenire consta in derularea de programe de instruire la nivelul tuturor unitatilor de invatamant Aceste programe constau in sensibilizarea scolarilor, in functie de nivelul lor de varsta, asupra comportamentului ce trebuie adoptat atunci cand se confrunta cu circulatia rutiera, cu problema drogurilor, cu delincventa juvenila si cu orice forma de violenta.

5.1.3 Prevenirea prin programe cu tinta precisa

Ilustrare cu fotografii din Romania

2-3 exemple de programe cu tinta precisa – doar titluri

In contextul filozofiei politiei de Proximitate, politistii vor pune accentul pe acest aspect al prevenirii.

Prévention3Aceasta forma de prevenire se adreseaza unui public tinta de la nivel local.

Pe de o parte, aceste campanii cu tinta precisa sunt adaptate la anumite fenomene destabilizatoare ce se manifesta intr-un sector si care sunt de natura subiectiva.

Obiectivul acestor campanii este punerea la dispozitia locuitorilor a unor instrumente si sfaturi care le sunt utile pentru a se feri cat mai bine de infractiunile de care se tem.

Pe de alta parte Prévention4, aceste campanii cu tinta precisa se adreseaza locuitorilor dintr-un cartier, atunci cand forma de delincventa semnalata se manifesta latenta. In acest caz, persoanele in cauza sunt identificate si avertizate asupra riscurilor la care se expun in cazul in care comit acele infractiuni.

5.2 Rezolvarea durabila a unei probleme prin metoda SECURITY MARKETING

Definirea scopurilor acestei teme

Cum sa conducem un proiect.

Cum sa atingem scopurile determinate.

Cum sa rezolvam probleme in parteneriat cu comunitatea.

Sa stim sa efectuam o situatie operativa.

Analizarea nevoilor si asteptarilor populatiei.

Gasirea principalelor probleme de rezolvat.

Cautarea partenerilor capabili sa ne ajute la rezolvarea unei probleme.

Controlarea rezultatelor obtinute si, la nevoie, luarea de masuri corective.

Aceasta metoda de lucru nu se bazeaza numai pe faptele constatate de catre politie, ci ia de asemenea in considerare sentimentele subiective legate de siguranta ale populatiei. Acest concept de management al proiectelor a fost elaborat de catre o companie privata

page_60

5.2.1 Etapele ce trebuie parcurse pentru realizarea unui proiect de „Security Marketing”

explicatie a-f

Modificare sageata schema

a. Politia incearca sa cunoasca sentimentele de teama ale populatiei

Pentru a cunoaste aceste sentimente, exista mai multe mijloace de a obtine un raspuns la intrebarea noastra.

page_57Primul mijloc de a obtine raspunsuri este prin legatura privilegiata a politistului de Proximitate cu populatia, legatura pe care acesta o dezvolta zi de zi.

Atunci cand simte ca cetateanul emite anumite temeri legate de sentimentul sau de siguranta, politistul de Proximitate trebuie sa actioneze fara intarziere. El va trebui sa comunice imediat acest fapt sefului sau, care va putea analiza faptele raportate si – impreuna cu politistul de Proximitate – vor cauta cauzele care afecteaza acest sentiment legat de siguranta.

Cel de-al doilea mijloc consta in trimiterea unui sondaj sau a unui chestionar locuitorilor unui cartier. Cand politia va citi raspunsurile primite, ea va fi capabila sa cunoasca sentimentul subiectiv legat de siguranta al populatiei dintr-un cartier.

b. Identificarea problemei

La primirea chestionarelor sau a sondajelor, politia va identifica, mai intai, problema care afecteaza sentimentul de siguranta al populatiei. Nu este vorba despre identificarea unei probleme pe care o are o singura persoana, ci despre o problema care deranjeaza un mare numar de locuitori ai unui cartier.

dynamiteExemplu : De catva timp, populatia unui cartier se plange ca este deranjata in mod constant, in serile de vineri si sambata, de catre niste indivizi care fac zgomot. In plus, locuitorii se plang ca a doua zi dupa aceste seri, raman la fata locului multe gunoaie si sticle sparte (caz legat de linistea si salubritatea publica).

c. Studierea problemei de catre un grup de politisti

Problema fiind identificata, un grup de politisti va face o analiza a acesteia. In cursul acestei analize, politistii vor cauta sa afle daca la sectia pe raza careia se desfasoara faptele s-au depus plangeri cu privire la faptele reclamate. Prin aceasta metoda de actiune, politia va putea avea o viziune obiectiva asupra problemei constatate.

Apoi, acest grup va cerceta cauzele care afecteaza starea de siguranta din acel cartier.

analysisDin acesta analiza vor reiesi urmatoarele puncte :

In acel cartier se constata prezenta unui local public. Este vorba despre o discoteca; in zilele de vineri si sambata, aceasta este deschisa pana la ora 1 dimineata.

Pe de alta parte, transportul in comun (autobuzele) circula pana la ora 2 dimineata.

Concluzia acestei analize arata ca respectivii clienti dispun de o ora in timpul careia se pot plimba prin cartier si pe langa case, inainte de a se urca in ultimul autobuz.

Este evident ca dupa aceasta constatare, politia trebuie, mai intai, sa-si intensifice controalele in jurul acestei discoteci si sa-i urmareasca pe clientii care tulbura linistea publica in acel cartier.

Sunt masuri logice; pe termen scurt, linistea va domni din nou in acel cartier, insa problema se va muta in alta parte, intr-un alt cartier, pentru ca acei cheflii vor parasi locurile controlate ca sa-si petreaca restul serii intr-un alt loc. Prin deplasare, problema nu se rezolva.

d.Cautarea de parteneri pentru gasirea unei solutii eficiente a problemei

Constatarea politiei va fi ca ea nu poate rezolva singura aceasta problema. Si ca ea are nevoie de o serie de parteneri pentru a gasi o solutie eficienta, nu pentru a muta problema in alta parte, ci pentru a o rezolva in mod durabil.

partners

Identificarea partenerilor utili pentru rezolvarea acestei probleme

In afara de politie, partenerii detectati si necesari sunt :

Cei ce raspund de discoteca.

Cei ce raspund de transportul in comun.

e. Gasirea, in parteneriat, a unei solutii pentru problema

ideaPentru a rezolva aceasta problema, solutia cea mai adaptata este coordonarea programului discotecii cu cel al companiei de transport in comun. Aceasta coordonare ii va impiedica pe diversi indivizi sa ramana in apropierea locuintelor altora si sa tulbure astfel ordinea publica. Este evident ca mai trebuie luate si alte masuri, de natura preventiva, anume trebuie sa le reamintim petrecaretilor ce frecventeaza discoteca faptul ca nu sunt singuri in acel cartier si ca trebuie sa respecte, deindata ce ies din localul public, odihna locuitorilor si salubritatea publica.

In ceea ce priveste politia, ea va acorda o atentie deosebita cartierului respectiv, prin intensificarea patrulelor in vederea securizarii locuitorilor si a descurajarii celor ce tulbura linistea.

statistics f. Evaluarea rezultatelor

Trebuie programata o perioada de control, astfel incat sa putem masura rezultatul actiunilor intreprinse.

Populatia din cartier va fi consultata din nou in vederea aflarii sentimentului sau cu privire la siguranta. Daca acest sentiment nu s-a schimbat, vor trebui cautate din nou cauzele ce afecteaza starea de siguranta din cartier si aplicate, daca este cazul, masuri corective.

5.2.2 Cele 5 elemente cheie in Security Marketing

Conceptul de „Security Marketing” este o metoda ce vizeaza imbunatatirea sigurantei intr-o comunitate (sentimente legate de nesiguranta subiectiva si obiectiva). Aceasta metoda consta in 5 elemente de baza :

Indrumarea clientului : Politia se considera ca un furnizor de servicii adaptate nevoilor clientului.

Descentralizarea : Pentru a fi capabila sa asigure o reactie rapida si flexibila, politia trebuie sa fie descentralizata si sa delege anumite competente partenerilor.

Siguranta extinsa : O definitie moderna a conceptului de siguranta extinsa include mai multe aspecte : nu numai siguranta obiectiva, ci si siguranta subiectiva. Nu doar prin masuri represive si preventive traditionale, ci si prin masuri active pentru combaterea problemelor. Acest mod de actiune evita mutarea fenomenului destabilizator in alt loc.

Integrarea : Politia nu poate oferi o siguranta absoluta actionand de una singura. Ea are nevoie de parteneri pentru identificare problemelor, dar si pentru rezolvarea acestora.

Abilitarea : O politie care ia in considerare nevoile cetateanului trebuie sa fie apropiata de populatie. Acest mod de actiune presupune ca respectivele competente cerute sa fie delegate politistilor (de proximitate), care au o legatura directa si permanenta cu populatia.

Security marketing

Folded Corner: Security marketing


5.2.3 Derularea unui proiect

Se va revedea structura

Cand se constata o problema, si dupa ce se ia hotararea de a organiza un proiect de Security marketing, este nevoie sa se procedeze in etape. Atunci cand trebuie actionat in mod structurat si organizat, factorul timp e important si va trebui sa se intocmeasca o planificare a actiunilor. Aceasta planificare a actiunilor se face prin stabilirea unui plan. Iata de ce vom avea nevoie si de ordinea cronologica a actiunilor. Fiecare etapa va face obiectul unei planificari in timp.

factorul timp

Analiza situatiei (siguranta)

Alegerea partenerilor

Elaborarea proiectului

Punerea in aplicare a proiectului

Evaluare

Etapele

1 luna

4 luni

1 luna

4 luni

4 luni

2 luni

Primele masuri

a. Primelele masuri :

Prin primele masuri intelegem :

Procedura:

Ø      Organizarea echipei de proiect. Prin echipa de proiect intelegem toti politistii pe care ii priveste problema identificata.

Ø      Problema identificata trebuie expusa politistilor, iar metoda (Security marketing) trebuie expusa tuturor politistilor implicati.

Ø      Toti membrii echipei de proiect vor trebui sa cunoasca aceasta metoda in mod amanuntit.

Rezultatul:

Ø      Proiectul poate sa inceapa.

Durata :

Ø      Trebuie definita (in saptamani sau in luni).

b. Analiza situatiei :

Procedura:

Ø      Analiza starii de siguranta subiectiva. Aceasta analiza urmeaza dupa culegerea de informatii in randul populatiei de catre politistul de Proximitate sau dupa cunoasterea rezultatului sondajelor efectuate.

Ø      Analiza starii de siguranta obiectiva. Fapte constatate de politie prin statistici, plangeri depuse, accidente de circulatie etc.

Ø      Compararea faptelor de natura subiectiva si obiectiva ne va permite sa identificam problema care trebuie rezolvata.

Rezultatul:

Ø      Problema este identificata.

Durata :

Ø      Trebuie definita (in saptamani sau in luni).

Criterii obiective pentru a face o analiza, o situatie operativa:

Pentru a fi in masura sa realizam situatia operativa, trebuie sa intocmim o lista a factorilor care pot avea o influenta asupra starii de siguranta dintr-un cartier.

Exemplu de lista :

Criterii

Zona x-v (oras, cartier)

Criterii

Zona x-v (oras, cartier)

Structura demografica

Structura economica

Grupe de varsta

Activitati economice

Cetatenia

Industrie si socitati comerciale

Grupuri etnice

Parcuri de distractie

Structuri sociale & politice

Cluburi sportive

Categorii sociale

Cluburi de muzica

Grupuri minoritare

Baruri, restaurante

Criterii

Zona x-v (oras, cartier)

Criterii

Zona x-v (oras, cartier)

Institutii scolare

Structura economica

Grupuri de interese comune

Infrastructura rutiera

ONG-uri

Transportul in comun

Grupurile politice

Administratia publica

Asociatiile culturale

Infractionalitatea si delincventa

Asociatiile de proprietari

Problemele importante

Celelalte asociatii

Problemele delicate

Altele

Aceasta lista poate fi completata de catre alti factori si ea trebuie adaptata la cartierul pentru care se realizeaza situatia operativa.

c. Alegerea partenerilor :

Procedura :

Ø      Problema fiind identificata, politia va trece la cautarea de parteneri care sa o poata ajuta sa o rezolve.

Ø      Colaborarea politie/parteneri poate sa inceapa.

Ø      Prezenta unui politist este necesara in cadrul acestui grup.

Rezultatul:

Ø      Echipa este constituita.

Durata :

Ø      Trebuie definita (in saptamani sau in luni).

Alegerea partenerilor, abordarea sistemica

Realitatea nu se bazeaza pe o simpla cauza, ci este un sistem complex. O cauza poate avea mai multe efecte, care pot influenta cauza insasi, intr-un sistem. Exista in mod constant o interdependenta si o interactiune.

Ø      Conceptul de „gandire sistemica“: A considera ca orice element/persoana care are o influenta asupra unei situatii/unui sistem poate sa ii modifice cursul.

Ø      Capacitatea de a identifica factori cheie intr-o situatie/un sistem.

Ø      Capacitatea de a controla acesti factori cheie si de a modifica o situatie/un sistem intr-o anumita directie.

Ø      Elemente care permit intelegerea unei probleme.

Pentru identificarea partenerilor sistemici (implicati direct sau indirect in rezolvarea problemelor) trebuie urmati cinci pasi:

Ø      Asezarea problemei identificate in centrul procesului (cercul negru).

Ø      Indicarea factorilor care au o influenta asupra problemei (cercul albastru). Sagetile negre indica factorul de influenta asupra problemei. Influentele intre factori sunt de asemenea indicate prin sageti negre.

Ø      Indicarea persoanelor care, prin competentele pe care le au, pot avea o influenta directa asupra factorilor (cercurile rosii). Sagetile negre indica influenta asupra unui factor si interactiunea intre persoane.

Ø      Indicarea actorilor care pot avea o influenta directa asupra factorilor (cercurile verzi). Sagetile negre care apar punctate arata influenta asupra unui factor si interdependenta intre persoane.

Ø      Impartirea pe categorii a persoanelor.

Cum identificam actorii care trebuie inclusi in echipa proiectului:

Actorii pot fi impartiti pe categorii a persoanelor:

Ø      Partenerii cheie (galben):

Acesti actori sunt foarte importanti pentru a duce la bun sfarsit un proiect “SECURITY MARKETING”. Acest lucru se datoreaza influentei lor directe si indirecte asupra conceptului. Asemenea persoane ar trebui incluse, prin orice mijloc, in echipa proiectului.

Ø      Partenerii activi (maro):

Persoane care ar trebui sa faca parte din echipa proiectului, datorita influentei lor directe sau indirecte.

Ø      Partenerii pasivi (portocaliu):

Persoane care ar trebui convinse de conceptul “SECURITY MARKETING”, datorita influentei lor indirecte. Astfel de actori nu participa la echipa proiectului dar sunt informati asupra rezultatelor si a avansarii lucrarilor, pentru a exercita o influenta regulata si pozitiva.

Iluminarea exterioara a garii

Iluminarea garii

Prezenta politiei

Siguranta Prevenire

Aspectul si starea

constructiilor

Responsabilul garii

Directorul general al cailor ferate

Ales local

(responsabil

politic)

Ales local

(responsabil politic)

Sef politie

Primar

Resposabili siguranta

/prevenire

Problema legata de siguranta

(exemplu: intr-o gara)

Criteriile de alegere a membrilor responsabili de realizarea proiectului (grupul de lucru):

Ø      Numar: 10 - 15 persoane.

Ø      Un bun echilibru in ceea ce priveste varsta si sexul.

Ø      Majoritatea persoanelor implicate in problema respectiva trebuie sa fie prezente.

d. Elaborarea proiectului :

Procedura  :

Ø      Definirea problemei, in parteneriat.

Ø      Definirea scopului care trebuie atins.

Ø      Elaborarea une strategii adecvate.

Ø      Elaborarea unei planificari care sa arate punerea in practica a hotararilor luate in cadrul proiectului.

Rezultatul:

Ø      Masurile sunt stabilite si pot fi activate.

Durata :

Ø      Trebuie definita (in saptamani sau in luni).

e. Punerea in practica a proiectului :

Procedura  :

Ø      Proiectul este finalizat si masurile luate devin active pe teren.

Ø      Politia coopereaza cu partenerii sai.

Rezultatul:

Ø      Proiectul devine activ pe teren.

Durata :

Ø      Trebuie definita (in saptamani sau in luni).

Implementarea unui proiect de SECURITY MARKETING trebuie planificata facand obiectul unui plan de lucru defalcat pe unitati de timp. Unitatile de timp depin de volumul de munca din fiecare etapa.

Avand in vedere ca politia incearca sa aiba o unitate de actiune in executarea diferitelor misiuni, este necesar ca in momentul punerii in aplicare a unui proiect de Security Marketing sa se elaboreze o planificare/un grafic de timp.

Ø      Ordinea activitatilor programate si executate de parteneri.

Ø      Alocarea timpului necesar partenerilor pentru ca acestia sa se poata pregati pentru a fi activi in cadrul proiectului.

Ø      Stabilirea datelor pentru interventiile active ale partenerilor.

Ø      Efectuarea unui control al mijloacelor angajate pe teren.

Prima masura

Analiza

Alegerea partenerilor

Elaborarea proiectului

Punerea in aplicare

Control

1 luna

4 luni

1 luna

4 luni

4 luni

2 luni

Fiecare partener isi elaboreaza propriul plan de activitati. Acest plan ilustreaza angajamentul partenerului in functie de prerogativele sale.

Masura : A      Proiect 1

Denumirea proiectului :

Definirea problemei : Despre ce este vorba ?

Scopuri pentru rezolvarea problemei :

Sarcinile principale :

Raspunderi :

Rol :      Asociatie : Nume :

Cine ia deciziile 

Seful :

Cine face parte din echipa

Data punerii in practica :

Data critica :

Limitele :

Ce ?      Cand ?

Continutul acestor planuri va fi apoi inscris in mod sintetic intr-un tabel unic, care va reflecta toate masurile luate si raspunderile fiecaruia pentru rezolvarea problemei.

MASURILE

CINE RASPUNDE

TERMEN LIMITA

PARTENERII

IMPLICATI

STATUT

ROL

Politie

Partener A

Partener B

Partener C

Partener D

Partener E

Partener F

Partener G

f. Evaluare

Procedura  :

Ø      Faza de control a rezultatelor obtinute.

Ø      Faza de analiza a cooperarii politiei cu partenerii.

Ø      Luarea de masuri corective daca sunt necesare.

Rezultatul:

Ø      Incheierea proiectului.

Durata :

Ø      Trebuie definita (in saptamani sau in luni).

Cand masurile luate vor fi fost activate pe teren, se va face o evaluare a acestora la data stabilita pentru control.

Masuri

Prioritate

Cine ?

Termen

Costuri / resurse

Stadiu

A

I

Directorul de scoala

Mici (x zile cu y $)

OK

B

II

Educatorul V

Mari

Cum s-a programat

C

I

Politisti A-B

Foarte mari

Cum s-a programat

D

III

Studenti X-Y

Medii

Nu s-a realizat in intregime

E



La controlarea masurilor intreprinse pe teren, vom putea constata ca obiectivul dorit n-a fost atins in totalitate. In aceasta situatie, vor trebui aplicate masuri corective si se va programa o noua data pentru control.

Nr

Masuri corective

Prioritati

Termen limita

Numele celui ce raspunde: Cine ?

Notite personale :

5.2.4 Abordarea discutiei de convingere cu partenerii potentiali in cadrul unui proiect de Security Marketing

Discutia de convingere a partenerilor trebuie sa tina cont de o serie de aspecte:

5.2.4.1 Pregatirea discutiei

Text Box:

Cunoasterea scopurilor discutiei - „Daca sunt definite scopurile, puteti influenta pozitiv cursul discutiei“

Ø      Care sunt rezultatele pe care vreau sa le ating pe parcursul acestei discutii?

Ø      De cat timp voi dispune pentru a atinge rezultatele (factorul timp)?

Ø      Cum voi verifica rezultatele obtinute?

Ø      Scopul fixat este accesibil? Ce relatie voi constata intre scopul fixat si rezultatele obtinute?

Ø      Exista solutii alternative?

Cunoasterea interlocutorului

Cine este partenerul caruia ma adresez? Ce institutie, grup de persoane sau de interese reprezinta?

Ø      Partenerul are putere de decizie? Daca nu, cine altcineva are?

Ø      Trebuie sa informez si alte persoane?

Ø      Care este cel mai bun moment sa ma intalnesc cu partenerul?

Ø      Care este cel mai bun loc unde sa ma intalnesc cu partenerul?

Ø      De ce infrastructura trebuie sa dispun?

Ø      Ce obiectii ar putea ridica partenerul?

Ø      Ce obiectii ar putea avea?

Ø      Ce atitudine va trebui sa adopt?

Ø      Ce atitudine risca sa aiba interlocutorul meu?

Captarea atentiei - Acordati atentie interlocutorului, creati o atmosfera destinsa, puneti cat mai multe intrebari!

Ø      Atentia fata de partener: Ce apreciaza acesta/aceasta? Ce nu-i place? Ce este important pentru el/ea?

Ø      Nu puneti decat intrebari relevante care sunt legate de prioritatile identificate de partener!

5.2.4.2 Desfasurarea discutiei

a) Tipuri de intrebari:

Intrebarile deschise: Puneti accentul pe intrebarile deschise si utilizati aceasta metoda ori de cate ori este posibil. Astfel veti putea afla ce este important sau interesant pentru interlocutorul dvs.!

Ø      In ceea ce priveste…, ce parere aveti?

Ø      Ce va intereseaza legat de acest subiect…?

Ø      Legat de acest subiect, care este opinia dvs. personala…?

Ø      Ce este important pentru dvs. din acest punct de vedere…?

Ø      Cum ati rezolva dvs. problema sau problemele identificate in acest domeniu… 

Intrebarile inchise: Utilizati aceasta metoda pentru a incheia o discutie sau daca doriti sa obtineti un punct de vedere specific!

Ø      Pot sa va trimit niste documentatie in acest sens?

Ø      Pot sa notez observatiile dvs.?

Ø      Acceptati sa faceti parte din echipa responsabila de proiect?

Ø      Pot conta pe ajutorul dvs. in aceasta problema?

Dati posibilitatea interlocutorului dvs. sa faca o alegere, prezentati-i o alternativa!

Ø      Doriti sa intrati in echipa de proiect imediat sau mai tarziu?

Ø      Preferati sa fiti contactat prin posta sau prin telefon?

Ø      Preferati sa continuati in directia A sau B?

Intrebarile principale: Aceste intrebari nu sunt recomandate, pentru ca nu permit interlocutorului sa aleaga liber un raspuns. In plus, provoaca foarte des situatii care duc la contraziceri!

Ø      Sunteti de acord cu mine…!

Ø      Sunt convins ca ganditi acelasi lucru ca si mine despre acest subiect…!

Ø      Stiti prea bine ca am dreptate…!

b) Argumentarea

Argumentarea permite afirmarea necesitatilor dvs. Trebuie captat interesul interlocutorului prin crearea unei baze de lucru solide. Aceasta va favoriza o colaborare reusita.

Ø      Imaginati-va in situatia inversa, sau puneti-va in locul partenerului.

Ø      Incercati sa va convingeti interlocutorul de utilitatea si necesitatea propunerilor dvs. Scoateti in evidenta avantajele acestora.

Controlati-va afirmatiile. Interlocutorul dvs. va intelege argumentele?

Discutia pe care o aveti reprezinta o prioritate pentru acesta?

Utilizati un discurs clar si verificati efectul afirmatiilor dvs. asupra partenerului, inainte de a merge mai departe cu discutia.

c) Rezumatul argumentarii

Pentru a efectua o sinteza a argumentelor mentionate, trebuie sa le luati in serios pe cele sustinute de partener.

Ø      Ascultati-l cu atentie, nu-l intrerupeti inainte sa-si exprime toate observatiile: tratati argumentele sale cu seriozitate.

Ø      Asigurati-va ca ati inteles bine toate argumentele sale. La sfarsit, rezumati argumentele mentionate de acesta (Asadar, daca v-am inteles bine…)

Ø      Nu reactionati imediat la eventualele sale obiectii. Aratati-i ca ii luati argumentele in serios („Va inteleg indoielile”). Apoi va puteti exprima.

Ø      Evitati sa intrati in conflict cu interlocutorul, nu ii raspundeti cu „… da, dar …”, chiar daca dezbaterea a facut deja obiectul unei discutii. Explicati-i din nou, daca este necesar, folosind alte cuvinte.

5.2.4.3 Evaluarea (analiza rapida)

Evaluarea discutiei:

Ø      Cine este partenerul?

Ø      Cat timp am discutat?

Ø      Mi-am atins scopurile fixate?

Evaluarea partenerului:

Mi-a inteles afirmatiile

Poate acest partener face parte din echipa proiectului, responsabila de conceptul „SECURITY MARKETING“ ?

Ø      Care au fost intrebarile, raspunsurile critice?

Ø      Am gasit un teren de intelegere?

Ø      Am fost in stare sa stabilim un plan de actiune?

Ø      Care sunt urmatoarele etape de parcurs?

Raspunsuri:

Dupa ce au fost identificati partenerii, poate incepe colaborarea intre aceste persoane si politie.

Ø      Politia prezinta proiectul si rezultatele analizei efectuate de aceasta.

Ø      Politia explica partenerilor planificarea actiunilor.

5.3 Un instrument, o rezolvare a unei probleme prin metoda SARA

Definirea scopurilor acestei teme

Cum sa conducem un proiect.

Intelegerea diferitelor etape care trebuie parcurse, pentru a fi in stare sa rezolvam o problema in mod durabil.

Cautarea partenerilor care ne vor ajuta sa rezolvam o problema.

Cum sa ne convingem partenerii sa coopereze.

Cunoasterea diferitelor mecanisme ce permit o comunicare obiectiva cu partenerii.

Sa fim in stare sa concepem un plan de munca SARA si sa-i intelegem sensul.

Metoda SARA este oarecum diferita de conceptul de SECURITY MARKETING deoarece este pusa in aplicare atunci cand politia constata ea insasi o serie de fapte care tulbura siguranta publica. Aceasta metoda se bazeaza pe situatia statistica obiectiva (plangerile depuse).

Aceasta metoda are patru etape de parcurs care permit rezolvarea durabila a uneia sau mai multor probleme. Aceste etape sunt urmatoarele:

Scanning = Situatia

Analysis = Analiza (intelegerea problemei)

Response = Raspuns

Assessment = Apreciere (evolutia sau controlul rezultatelor mijloacelor implicate)

5.3.1 Definirea situatiei

S i t u a t i a

Prin situatie se intelege identificarea problemelor ce afecteaza sentimentul de siguranta al cetateanului.

Cum sa identificam o problema?

Identificarea unei probleme implica un control mai bun al plangerilor depuse sau al informatiilor culese de politistul de Proximitate.

Nu este vorba de identificarea unui aspect unic, ci a unor acte repetate care afecteaza starea de siguranta dintr-un cartier.

Identificarea unei probleme presupune de asemenea actualizarea permanenta a hartii criminogene si a tablei de evenimente.

5.3.2 Analiza situatiei

A n a l i z a

Dupa ce se identifica o anumita problema de rezolvat, analiza implica o faza de observare care se numeste „intelegerea problemei”. Aceasta faza consta in decuparea problemei, adica este vorba de actiune etapizata, dupa cum urmeaza:

Ø      Identificarea problemei:

Despre ce este vorba?

Trebuie sa actionam?

Care este temeiul legal care ne permite sa actionam?

Cand si cum trebuie sa actionam?

Ø      Explicarea problemei:

Explicarea problemei presupune o disecare a acesteia.

Exista doua moduri de a decupa o problema. Intr-adevar, in cadrul activitatilor de comanda, problema poate fi disecata in spatiu sau sub forma de diagrama.

Problema de rezolvat se plaseaza in centrul unei reprezentari grafice.

Cea de-a doua etapa consta in cautarea tuturor cauzelor care au o incidenta asupra problemei. Faza urmatoare va consta in cautarea persoanelor      care au o influenta directa asupra acestor factori.

Ordinea cronologica a actiunilor / Planificarea

In cadrul activitatilor conducerii politie, planificarea:

Ø      Determina ordinea activitatilor de conducere tinand cont de necesitatile colaboratorilor.

Ø      Permite din timp subordonatilor sa-si pregateasca actiunile si sa execute misiunile.

Planificarea se stabileste in mod cronologic.

Intrucat politia cauta o unitate de actiune in executarea diferitelor misiuni, in cadrul aplicarii unui concept SARA planificarea permite:

Ø      Stabilirea ordinii activitatilor programate si executate de parteneri.

Ø      Acordarea de timp partenerilor pentru a se pregati si a fi activi in proiect.

Ø      Stabilirea datelor interventiilor active ale partenerilor.

Ø      Controlul mijloacelor angajate pe teren.

Detectarea unei probleme

de catre politie / elemente obiective

(plangeri)

Analiza problemei de catre politie

Cautarea de parteneri

Colaborarea cu partenerii

Punerea in aplicare pe teren

a masurilor luate cu partenerii

Faza de control / Apreciere

Mai 2006

Iunie 2006

Iulie 2006

August 2006

Octombrie 2006

Martie 2007

S

A

R

A

5.3.3 Raspunsul la problema identificata

R a s p u n s

Dat fiind ca partenerii au fost identificati si sunt activi, faza de „raspuns” a conceptului SARA consta in punerea in aplicare pe teren a tuturor masurilor luate, de catre politie si de catre parteneri. Fiecare trebuie sa raspunda de actiunile sale in functie de planificarea stabilita si de hotararile luate.

Planificarea va arata orizontul de spatiu si timp necesar pentru a constata care este eficienta actiunilor intreprinse, atat de catre politie cat si de parteneri, cu scopul unic de a rezolva, in mod durabil, fenomenele ce afecteaza sentimentul de siguranta al populatiei.

In scopul coordonarii actiunilor intreprinse, trebuie sa se stabileasca un plan de actiuni comune.

5.3.4 Controlul rezultatelor - aprecierea

A p r e c i e r e

Ultima etapa a conceptului SARA consta intr-un control al actiunilor intreprinse, de catre toti partenerii care au fost activi in proiect.

Acest control va permite masurarea efectelor diferitelor demersuri care s-au intreprins. Exista posibilitatea ca asteptarile sa nu corespunda cu obiectivele stabilite. In acest caz, vor trebui aplicate masuri corective si va trebui fixat un nou termen, pentru a proceda la un nou control ulterior.

5.3.5 Analiza situatiei in cadrul metodei SARA – exemplu practic

Sa presupunem ca intr-un sector cetatenii s-au plans de prea mult zgomot.

Prima operatie consta in plasarea problemei „zgomot”  in centrul graficului. Mai apoi, vom cauta toate cauzele care pot avea o legatura cu problema identificata. In acest exemplu, am gasit mai multi factori, cum ar fi :

Ø      Prezenta localurilor publice.

Ø      Prezenta spatiilor comerciale.

Ø      Prezenta locuintelor.

Ø      Circulatia masinilor si a pietonilor.

Ø      Sistemul de iluminat al drumului public.

Ø      Siguranta publica.

”Diagrama” de explicare a problemei (exemplu: zgomotul) – se traduce bruit cu zgomot

Locuinte

Localuri publice

Siguranta

publica

Circulatie

Masini

Pietoni

Spatii comerciale


Iluminat

Dat fiind ca zgomotul se produce intr-o zona locuita aglomerata, faza urmatoare va consta in cautarea persoanelor      care au o influenta directa asupra acestor factori.

Localurile publice :

Ø      Patronii.

Ø      Consumatorii.

Ø      Companiile private de siguranta.

Ø      Serviciul de autorizare.

Ø      Patrulele de politie (controale).

Spatiile comerciale :

Ø      Patronii magazinelor.

Ø      Asociatiile de comercianti.

Locuintele :

Ø      Proprietarii / locatarii.

Ø      Reclamantii.

Ø      Asociatiile de cartier (presedintii).

Circulatia :

Ø      Automobilistii = legea asupra circulatiei rutiere (competenta politiei).

Ø      Pietonii = legea asupra circulatiei pietonilor, linistea publica (competenta politiei).

Iluminatul strazilor si amenajarea parcurilor publice:

Ø      Serviciul public / electricitate.

Ø      Primarie - buget.

Siguranta publica :

Ø      Patrule de politie (Sef de subunitate).

Ø      Patrule de jandarmerie (Sef).

Ø      Politie comunitara (Primarie).

„gardiens publics” se va traduce cu „politie comunitara”

Analiza acestei reprezentari grafice ne va permite sa intocmim o clasificare a competentelor fiecaruia, sa obtinem o descriere a sarcinilor si sa stabilim directii de actiune.

se va traduce astfel: Exploitant = patroni politie aut. publice

Administrator as. profesionale politist de prox.

Aprecierea problemei arata ca politia nu poate aduce singura un raspuns unei situatii legate de siguranta si ca trebuie sa lucreze cu parteneri care, prin competentele lor, vor putea contribui la gasirea unei solutii durabile.

Alegerea partenerilor depinde de situatie.

Pe langa o cunoastere desavarsita a organizarii subunitatii de politie, politistul de Proximitate trebuie sa cunoasca de asemenea - cu destul de multa precizie - metodele utilizate de parteneri (care sunt de exemplu conditiile care permit recurgerea la medierea sociala?) cat si modul de functionare al partenerilor - in general.

Politia de Proximitate cauta solutii de termen lung. Contribuie in parteneriat la imbunatatirea calitatii vietii din oras. Un exemplu elocvent este participarea politiei ca membru in Asociatia Teritoriala de Ordine Publica - ATOP.

Exemple de parteneriat in alte tari

Un protocol de colaborare local este un instrument partenerial care isi propune sa rezolve problemele legate de siguranta pe un anumit teritoriu printr-un demers coerent de co-realizare a sigurantei. In cadrul implementarii conceptului de politie de Proximitate, asistam in Franta, Belgia, Marea Britanie, pentru a nu da decat cateva exemple, la contractarea partenerilor. Institutiile implicate in siguranta locala sunt reunite in jurul unui protocol de colaborare local care stabileste un diagnostic, fixeaza obiectivele si prioritatile, specifica atat contributia cat si resursele puse la dispozitie de catre parteneri si afirma conditiile de evaluare ale acestui mecanism.

In cazul Elvetiei, ideea a fost de a se inspira din acest model si de a-l aplica la o scara mai redusa, si anume cea a cartierelor. Acest protocol este deseori conceput cu o durata limitata, in functie de obiective si de rezultatele vizate si obtinute.

Protocoalele de colaborare locale se bazeaza pe un diagnostic local de siguranta (DLS), din care vor fi extrase obiectivele si planurile de actiune. In functie de diagnostic si de obiective, se vor constitui parteneriatele. Printre partenerii de la nivel local, regasim politia nationala, jandarmeria, institutiile de invatamant, serviciile de transport in comun, proprietarii de locuinte sociale (cu chirie mica), reprezentantii categoriilor socio-profesionale (comercianti, soferi de taxi si alte profesii cu grad de risc) etc. Fisa operationala privind politia de Proximitate prezinta rolul politistului de Proximitate intr-un protocol de colaborare local.

5.3.6 Plan de lucru – Aplicarea metodei SARA

A. Definirea problemei – SITUATIE

Prima descriere a problemei

Despre ce este vorba ?

Marimea problemei

Amploare : Este vorba despre o problema ce se manifesta pe plan local sau este de mai mare amploare ?

Gravitate : Care este gravitatea problemei ?

Complexitate

Dificultate de rezolvat

Definirea complexitatii problemei.

Care sunt dificultatile ce trebuie rezolvate data fiind complexitatea problemei?

Obiectiv

Care este obiectivul pe care dorim sa il atingem in ceea ce priveste problema identificata ?

Motive pentru care situatia necesita o interventie imediata

Problema pe care am identificat-o necesita o reactie imediata, si in caz afirmativ, din ce motiv ?

Interventia provizorie

Se noteaza in primul rand activitatile de care se ocupa politistii, si se precizeaza daca acestea au caracter represiv sau preventiv.

Se incheie prin definirea activitatilor de informare prevazute, daca este cazul.

Activitati

Masuri

represive

Masuri

preventive sau de descurajare

Activitati de informare externa

B. Analiza problemei - ANALIZA

Cui i se aduce atingere, cine este vizat de aceasta problema (se defineste in functie de metoda de explicare a problemei) ?

Persoane sau grupuri de persoane

Cum sunt ele afectate ?

1. Politistii

Ce s-a facut deja pentru rezolvarea problemei detectate ?

Cine s-a ocupat ?

De cand si cum ?

De catre Politie

Raspuns :

De catre o alta institutie

Raspuns :

Altele

Raspuns :

Ce informatii sunt necesare pentru rezolvarea acestei probleme ?

Unde le putem gasi ?

Sursa (surse)

Sursa (surse)

Sursa (surse)

Care vor fi elementele care ne vor permite sa constatam daca problema a fost rezolvata in intregime sau in parte ? (Factori de succes)

Statistici

Sondaje

Altele

Altele

Altele

Altele

Altele

Altele

Altele

10. Altele

C. Planul de interventie - RASPUNS

Care sunt caile pentru rezolvarea acestei probleme ?

Se reia ordinea partenerilor respectivi si se intocmeste o lista cu ce ar putea face fiecare pentru a controla sau a elimina problema.

Parteneri

Cum pot contribui la gasirea solutiei ?

1. Politia

2. Partenerul A

3. Partenerul B

4. Partenerul C

5. Partenerul D

Se noteaza mai intai activitatile de care se ocupa politistii, precizand caracterul lor represiv sau preventiv.

Se noteaza mai apoi activitatile de care se ocupa partenerii (indivizi sau organisme).

Se incheie mentionand activitatile de informare prevazute, daca este cazul.

Activitati

Participanti

Termene

Politia

Partenerii

Activitati de informare externa

D. Evaluare – Control – APRECIERE

Evaluarea implementarii

Metoda

Indicatori

Cine raspunde

Termene:

inceput

Termene:

incheiere

Evaluarea efectelor

Metoda

Indicatori

Cine raspunde

Termene:

inceput

Termene:

incheiere



Security Marketing este un produs al TC-Teamconsult, Geneva, 1990. Explicatiile de la punctul 5.2 sunt inspirate din acest concept.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3967
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site