Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Psihosexologia

Sociologie



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
INTERACTIUNE SOCIALA
STRATIFICARE SOCIALA
Populatie si esantion. Alegerea subiectilor
MUTATII PRODUSE IN FAMILIA CONTEMPORANA
PROBLEMATICA SONDAJELOR DE OPINIE
Gen, etnie si spatiu. Discursuri despre violenta sexuala asupra femeii in Bucuresti
INTELIGENTA
PROPAGANDA
SECURITATE SOCIALA
VIOLENTA IN SCOLI - MANAGEMENTUL SITUATIILOR DE CRIZA LA CLASA DE ELEVI

Psihosexologia

Probabil ca asteptarile tale ating punctul culminant: „Oare ce am putea studia noi la facultate despre sex?'. Imi aduc aminte de fiecare curs pe care l-am avut cu colegii tai din anii anteriori si de fiecare data cand vorbeam despre diverse teme de psihosexologie existau in sala chicoteli, comentarii, roseli in obraji, coate date „semnificativ' si, inclusiv, de ce nu?, comentarii cu privire la convingerile si compor­tamentele mele sexuale! Nu e nimic nefiresc in aceasta atitudine, tinand cont ca tabu-ul cu privire la discutiile publice serioase despre sex exista inca! Iar comentariile si umorul fac parte din arsenalul mecanismelor de aparare impotriva anxietatii crescute brusc de un asemenea subiect „fierbinte'!

Totusi, avem ce discuta serios despre sex la acest curs. Am preferat ca si pana acum sa fiu succinta si sa te indemn sa studiezi mai departe daca iti trezesc interesul. In urmatoarele randuri mi-am propus sa iti prezint principalele teorii cu privire la sexualitatea umana; astfel, ma astept ca dupa ce citesti si studiezi sa cunosti:

care sunt momentele cele mai importante in evolutia studiilor stiintifice despre sexualitate;

care sunt principalele teorii referitoare la sexualitatea umana si care sunt reprezentantii lor.

Scurt istoric al studiilor despre sexualitatea umana

Asa cum mentionam si la inceputul manualului, desi ca domeniu de studiu stiintific psihosexologia este relativ noua, cunostintele despre sexualitatea umana au existat de foarte multa vreme. Ele au existat in religie, morala, medicina, psihologie, psihanaliza etc. Actualmente, psi-hosexologia studiaza instinctul sexual si comportamentele legate de el (C. Enachescu, 2003, p. 18). Instinctul sexual este unul dintre instinctele fundamentale ale omului, el reprezentand un sistem de tendinte naturale care determina si dirijeaza un tip de comportamente, numite sexuale. Comportamentele sexuale sunt cele care au cele mai mari sanse de a produce orgasmul, adica descarcarea tensionala.

Sigmund Freud suprapunea instinctul sexual pulsiunii vietii, numindu-l Eros, si il opunea instinctului mortii, denumit Thanatos. Este adevarat ca datorita instinctului sexual se produce actul de procreere si, deci, perpetuarea speciei umane. Atunci cand instinctul sexual este diminuat, nici reproducerea nu este posibila, cel putin pe cale naturala.

Instinctul si comportamentele sexuale au fost multa vreme in atentia religiei. Si astazi, inca, religia gestioneaza viata sexuala a multor indivizi, prin impunerea unor reguli, norme de comportare in urma stimularii sexuale, desi multe dintre ele sunt in contradictie cu descoperirile stiintifice referitoare la sexualitatea umana.

Primele studii stiintifice au fost realizate in secolul XIX, de catre Sigmund Freud (1856-1939). Din conceptia sa, retinem acum conceptul de libidou, considerat energia sexuala, a vietii. Libidoul evolueaza si se manifesta diferit, in functie de varsta omului. Asta a dus la conturarea a 5 stadii de dezvoltare si maturizare a pulsiunii sexuale, ceea ce duce la modelarea personalitatii umane. Tot Freud a pus accentul pe normele sociale care ingradesc manifestarea libidoului. Acest fapt era de altfel firesc, tinand cont de epoca in care el traia, epoca victoriana, cand conceptiile si regulile care guvernau viata sexuala erau extrem de rigide. Unele dintre ele nu au disparut complet nici astazi. Marele merit al lui Freud in sexualitate este ca a schimbat complet mentalitatea cu privire la instinctul sexual si la comportamentul sexual.

Un merit cel putin la fel de mare, desi nu are aceeasi notorietate ca Freud, l-a avut medicul englez Henry Havelock Ellis (1859-1939). El a incercat sa compileze mai multe studii asupra sexualitatii. In 1896, publica volumul Studii in psihologia sexului. A fost cel mai obiectiv cercetator, mai ales pentru acea perioada. A considerat si femeile ca fiind fiinte sexuale, la fel ca si barbatii. De asemenea, a manifestat deschi­dere si intelegere fata de deviatiile sexuale, considerandu-le inofensive si a indemnat societatea sa le accepte.

Un alt cercetator important a fost Richard von Krafft Ebing (1840-1902). El s-a aplecat asupra patologiilor sexuale, dar nu a putut sa se mentina obiectiv sau sa manifeste o atitudine de intelegere si acceptare.

Magnus Hirschfeld (1868-1935) este un cercetator german cu merite deosebite in studiile sexuale. El a fondat primul institut destinat cercetarilor asupra sexualitatii. A realizat si prima mare cercetare printr-un chestionar cu 130 de itemi, aplicat pe un numar de 10.000 de oameni. Tot el a infiintat si primul centru de consiliere maritala si s-a implicat in lupta pentru reforme legale privind sexualitatea. A oferit sprijin si consiliere referitoare la contraceptie si dificultati sexuale. Cu siguranta, interesul sau a fost stimulat si de faptul ca el insusi era homosexual si travestit.

In secolul XX, cele mai importante studii sunt cele ale ame­ricanilor: Alfred Kinsey si colegii sai fac in anii '40 o cercetare masiva asupra comportamentului sexual uman, iar William Master si Virginia Johnson descriu manifestarile fiziologice implicate in com­portamentul sexual si exploreaza disfunctiile sexuale, pentru care elaboreaza tehnici terapeutice.

Cam in aceeasi perioada, exista si studii intreprinse de antropologi asupra manifestarilor sexuale in alte culturi. Cei mai importanti, din acest punct de vedere, sunt Margaret Mead si Bronislaw Malinowski.


Teorii cu privire la sexualitatea umana

Exista trei perspective teoretice care exploreaza si incearca sa explice sexualitatea umana: cele evolutioniste, cele psihologice si cele sociologice.

In cadrul perspectivei evolutioniste exista sociobiologia, al carei reprezentant de marca este E. Wilson. Sociobiologia are ca scop intelegerea comportamentelor sociale ale animalelor, deci si a compor­tamentului sexual uman (fiind tot un comportament social al unui animal!). Doua concepte sunt semnificative in acordul acestei teorii: cel de evolutie si cel de selectie naturala.

Conceptul de evolutie se refera la faptul ca toate fiintele vii detin o forma actuala, care se datoreaza modificarilor graduale petrecute de-a lungul timpului in materialul genetic al generatiilor anterioare. Adica, aceste vietati au evoluat astfel pana au ajuns in forma actuala.

Termenul de selectie naturala reprezinta procesul natural care determina supravietuirea doar a acelor organisme care s-au adaptat in timp la mediul inconjurator. Pentru intelegerea sexualitatii umane, acest lucru arata in felul urmator: s-au pastrat acele caracteristici sexuale care au permis reproducerea si evolutia speciei umane. De altfel, multe din emisiunile de pe canalul Discovery despre sexualitatea umana au ca explicatie aceasta perspectiva evolutionista. Te invit sa le urmaresti cu incredere, sunt foarte interesante si instructive.

In cadrul perspectivei psihologice, avem trei tipuri de teorii:

a. teoria psihanalitica

b. teoria cognitiva

c. teoriile invatarii

In centrul teoriei psihanalitice elaborata de Sigmund Freud sta conceptul de libidou. Asa cum aminteam si mai devreme, acesta evo­lueaza, conturand personalitatea umana. Stadiile de maturizare sexuala, de maturizare a libidoului, dupa Freud, sunt:

stadiul oral - perioada cuprinsa intre nasterea si intarcarea copilului (0-1/2 ani). In aceasta etapa, libidoul este concentrat in jurul cavitatii bucale. Copilul are nevoie sa suga, dar prin supt obtine si senzatia de placere; astfel, gura este o zona erogena -adica sensibila la stimularea sexuala, la obtinerea placerii - foarte timpurie si ea ramane asa intreaga viata;

stadiul anal - perioada cuprinsa intre 1,5 ani si 3 ani, cand libidoul este organizat in jurul zonei anale. Deci aceasta zona devine pre­dominant erogena acum. Copilul obtine placere prin procesul de defecare (expulzie vs. retentie). Acum se formeaza tendintele active si pasive, legate mult de tendintele sado-masochiste;

stadiul falic - cuprins intre 3 si 5 ani. In aceasta perioada pulsiunile orale si anale se unifica, iar libidoul se concentreaza in zona genitala. Copilul incepe sa isi exploreze intens organele genitale;

stadiul de latenta - perioada cuprinsa intre 5/6 ani si 11/12 ani, care face trecerea de la sexualitatea infantila la cea adolescentina. Se manifesta complexele (Oedip si Electra), ceea ce are puternice efecte asupra formarii identitatii psihosexuale a persoanei;

stadiul genital - cuprins intre 11/12 ani si 18/20 de ani, cand se definitiveaza organizarea functiilor sexuale. Astfel, persoana devine capabila de functionare sexuala normala.

A trece prin toate aceste faze este normal si de asteptat. Evident, ca in orice etapizare, reperele temporale sunt orientative. De asemenea, unele persoane se pot bloca din punct de vedere psihosexual in una dintre etapele initiale.

Asa cum probabil iti aduci aminte si de la psihologia generala sau cea a varstelor, Freud vorbeste si de doua principii opuse cu care opereaza psihicul uman: principul placerii si cel al realitatii. Aceste principii ghideaza comportamentul uman diferit. Principiul placerii presupune „cautarea de a evacua si de a reduce anumite tensiuni psihice, cautarea placerii descarcarii pulsionale asociate compulsiei la repetitie a unor experiente'. Principiul realitatii „ia in considerare limitarile, interdictiile, temporizarile necesare pentru ca descarcarea pulsionala sa nu aiba un aspect distructiv pentru subiect'. Aceste definiri ii apartin lui Daniel Marcelli si se regasesc in al sau Tratat de psihopatologia copilului, aparut in 2003 (p. 41). De altfel, Freud a stabilit functionarea psihicului uman pe niveluri. El a denumit aceste niveluri instante psihice si le-a etichetat astfel: id, ego si superego. Ti le reamintesc pe scurt. Id-ul reprezinta sediul instinctelor, al pulsiunilor care se cer satisacute; contine necesitatile profund umane, a caror satisfacere determina supravietuirea umana. Id-ul este organizat dupa principiul placerii si este sursa energiei psihice. £go-ul reprezinta instanta organizata dupa principiul realitatii; el face trecerea de la instinct la realitate, adica de la nevoie, la satisfacerea efectiva a ei. Superego-ul este reprezentat de ansamblul normelor, regulilor, valorilor, idealurilor pe care le invatam de la societatea in care traim, adica de la familia noastra, grupurile din care facem parte, cultura, religia si tipul de educatie primita. Tot acest ansamblu are rolul de a transmite ego-ului conditiile in care pot fi satisfacute pulsiunile id-ului. De aceea, intre id si superego se nasc conflicte care sunt mediate de ego. Unele conflicte sunt foarte puternice, deoarece sunt determinate de un superego prea punitiv sau restrictiv. Ele se pot mentine o viata intreaga, ducand la perturbari ale functionarii sexuale, asa cum se intampla pentru multe persoane cu educatie sexuala rigida sau eronata.

Teoria cognitiva se refera la totalitatea modalitatilor de gandire care influenteaza comportamentul sexual, modul in care gandirea influ­enteaza emotiile implicate in sexualitate. Evident, modul in care ne formam conceptia despre propria sexualitate, sexualitatea celorlalti, va influenta modul in care ne vom exprima sexualitatea. Plecand tocmai de la aceasta premisa, psihologul Sandra Bem a alcatuit un inventar al asa-numitei scheme sexuale - Inventarul Sexual Bem - in care apar anumite caracteristici considerate definitorii pentru sexul feminin si pentru cel masculin. Mai multe detalii despre acest inventar gasesti in „Psihologia vietii de cuplu', a Iolandei Mitrofan si C. Ciuperca (2002,

p. 131).

Teoriile invatarii au in vedere faptul ca oamenii invata sa isi manifeste instinctul sexual si, deci, comportamentele sexuale sunt pre­luate de la semeni. Trei tipuri de invatare sunt importante:

prin conditionare clasica - reprezentativ fiind cercetatorul rus Ivan Pavlov. Teoria pavloviana a conditionarii este utila in explicarea unor fenomene sexuale, cum ar fi fetisismul sau atractia sexuala ce apare in anumite locuri, de exemplu, doar pentru ca s-a asociat cu trairea unei excitatii in locul respectiv, la un alt moment;

prin conditionare operanta - reprezentativ fiind psihologul ame­rican B.F. Skinner. Aceasta conditionare se realizeaza prin reintarire, fie pozitiva (recompense), fie negativa (pedepse). Multe comportamente sexuale se modeleaza in functie de felul cum au fost reintarite. De exemplu, masturbarea produce placere, ceea ce intareste comportamentul, dar daca aceasta este pedepsita de catre o persoana semnificativa pentru copil, atunci ea va aparea in conditii modificate, in sensul ca se va produce probabil in baie sau dormitor cu usa incuiata sau doar atunci cand este singur acasa. Anxietatea produsa insa de interdictie sau culpabilizare va duce la intensificarea comportamentului masturbator datorita tensiunii care se cere a fi eliberata prin orgasm. Sau, o femeie ale carei prime experiente sexuale au generat durere, va tinde sa evite actul sexual sau sa experimenteze in continuare disconfort sau durere;

prin invatare sociala - reprezentativ fiind psihologul american Albert Bandura. Aici, un rol determinant il joaca invatarea prin imitatie si prin identificarea cu celalalt. Un concept al lui Bandura eficient si in intelegerea comportamentului sexual este acela de auto-eficienta, adica un simt al competentei in folosirea unei abi­litati. Aceasta auto-eficienta determina increderea pe care un individ o are in capacitatea sa de a atrage sexual, de a realiza un act sexual satisfacator si de a fi capabil de intimitate sexuala cu un partener.

Perspectiva sociologica se centreaza pe modul in care societatea stimuleaza sau inhiba anumite manifestari sexuale. Exista trei ele­mente de baza ale acestei perspective:


Orice societate va regla sexualitatea umana;

Institutiile sociale fundamentale (familia, scoala, biserica etc.) vor crea, influenta si determina anumite reguli care vor modela com­portamentul sexual uman;

Comportamentele sexuale vor fi considerate normale sau potrivite intr-o cultura, dar aberante sau nepotrivite intr-o alta cultura.

Rezumatul capitolului


Am debutat capitolul prin reamintirea obiectului de studiu al psihosexologiei: instinctul sexual si comportamentul sexual. Ti-am prezentat o trecere succinta in revista a principalilor cercetatori din do­meniul psihosexologiei, si anume, pe Sigmund Freud, Henry H. Ellis, Richard von Krafft-Ebing, Magnus Hirschfeld, Albert Kinsey, William Master si Virginia Johnson. Apoi, am prezentat teoriile care au avut impact asupra intelegerii instinctului sexual, prin prisma a trei perspective: evolutionista, psihologica si sociologica. Am insistat mai mult asupra celor psihologice, organizand teoriile, din nou, in trei grupuri: teoria psihanalitica, teoria cognitiva si teoriile invatarii.

Exercitii si teme pentru seminar

Un barbat vede o femeie atragatoare sexual. Care ar fi mesajele pe care le-ar transmite id-ul sau? Dar ego-ul sau? Dar superego-ul?

Da exemple de comportamente sexuale proprii care s-au pastrat datorita unor recompense si de comportamente sexuale care s-au stins sau pe care le-ai modelat datorita pedepselor.

Descrie in maxim 350 de cuvinte conceptia ta cu privire la sexualitatea ta. Dupa ce terminam cursul, revezi descrierea si analizeaza daca apar idei noi sau anumite emotii.

Da-ti cateva minute in care sa te asezi comod si sa iti reamintesti care au fost persoanele care au avut impact asupra dezvoltarii tale sexuale. Cine ti-a fost model? Pe cine ai imitat? Cu cine te-ai identificat?

Cum ai putea explica cu ajutorul teoriei evolutioniste glumele privind atractia sexuala a barbatilor pentru femeile cu sanii mari si a femeilor pentru barbatii musculosi?

Bibliografie suplimentara

ENACHESCU, C., Tratat de psihosexologie, Ed. Polirom, Iasi, 2003. HYDE, J.S., DELAMATER, J., Understanding Human Sexuality, McGrow-

Hill Companies, Inc., 1997. MARCELLI, D., Tratat de psihopatologie a copilului, Ed. Fundatia Generatia,

Bucuresti, 2003.

MITROFAN, IOLANDA, CIUPERCA, C., Psihologia relatiilor dintre sexe,

Bucuresti, Ed. Alternative, 1997. PANA, S., DARAU, D., PANA, S. jr., Sexualitatea umana, Ed. Univers

Enciclopedic, Bucuresti, 1998.



Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 930
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site