Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


ROLUL ORGANIZARII ECONOMICE SI SOCIALE

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Reprezentarile sociale ale caminului la adolescenti
PROBLEMATICA VIOLENTEI DOMESTICE
RELIGIE (SOCIOLOGIA RELIGIEI)
VICTIMOLOGIA CA STIINTA
ABUZUL SI MALTRATAREA COPILULUI CA FORME AGRAVANTE ALEVIOLENTEI FAMILIALE
METODE IN SOCIOLOGIE
VIOLENTA IN SOCIETATEA ROMANEASCA DE TRANZITIE
CUPLU – CASATORIE – FAMILIE
FENOMEN SOCIAL
CULTURA MATERIALA A RROMILOR - MESTESUG SI REPREZENTARE



ROLUL ORGANIZARII ECONOMICE SI SOCIALE

In dinamica intrajutorarii familiale , ajutoarele in timp , bani sau in natura , se adreseaza mai ales celor care au nevoie de ele , realizandu-se , astfel , o redistributie intrafamiliala . Principiul nevoii se leaga de formele de reciprocitate directa sau indirecta care dezvaluie , in special , schimburile cu parintii varstnici . Inca din acest moment , mobilitatea sociala joaca un rol important .





Desi ambele sexe contribuie la solidaritatea familiala , barbatii si femeile fac acest lucru in mod diferit : barbatii dau mai multi bani , iar femeile acorda mai mult timp .

Complementaritatea ajutoarelor publice si private se verifica indiferent daca este vorba despre ajutoare financiare date tinerilor sau despre ingrijiri oferite celor varstnici . In orice caz , beneficiul unui ajutor public este – pentru cel care il primeste – de sporire a sanselor obtinerii unui ajutor complementar din partea membrilor familiei . Transferurile publice alimenteaza solidaritatea familiala si , cu certitudine , au jucat un rol important in persistenta solidaritatii de-a lungul schimbarilor care au bulversat structurile familiei . Fara indoiala , in acest mod , transferurile publice au contribuit la „pacificarea” raporturilor dintre generatii , instituind un nou „ contract al generatiilor” ( Attias – Donfut, op.cit. , 2000, 677)

Introducerea protectiei sociale a remodelat statutul diferitelor generatii , a modificat functionarea familiilor precum si organizarea lor economica . Ea a contribuit la inversarea istorica a sensului dominant al circulatiei bunurilor : daca      in trecut , beneficiarii avantajelor erau generatiile ascendente , astazi , de aceste avantaje profita generatiile descendente .

Jocul intre transferurile publice si cele private intre generatii implica o reducere moderata , dar reala , a inegalitatilor sociale , atat intre generatii , cat si in interiorul generatiilor de tineri si ,respectiv , de varstnici .

Singura , doar generatia intermediara – cea care contribuie cel mai mult in relatile cu ascendentii si cu descendentii – acuza o accentuare a inegalitatilor sale interne , generate de jocul transferurilor de bunuri catre celelalte generatii .

Aceste transferuri private , interactionand cu cele publice , intra in interferenta cu dinamica macrosociala de-a lungul a doua procese principale ( apud C. Attias – Donfut , op.cit. , 2000 , 678 ) :

In primul rand , prestatiile publice exercita efecte redistributive considerabile asupra majoritatii gospodariilor . In mod egal , aceste prestatii publice au efecte incitante asupra solidaritatii intrafamiliale , prin intermediul careia se realizeaza o redistribuire a bunurilor in cadrul familiei . In acest context , exista o redublare prin transferuri private a redistributiei publice a carei functie de reducere relativa a inegalitatilor se intareste din ce in ce mai mult .



Al doilea mecanism rezulta din dinamica generatilor ce interactioneaza atat unele asupra celorlalte , si cu conjunctura istorica ce l –ea generat . Cohortele succesive care compun societatea exprima succesiunea perioadelor de crestere cu cele de stagnare ( sau chiar regres ) , de prosperitate sau de degradare sociala . In consecinta , aceste cohorte , „acuza inegalitatile intertemporale ale istoriei , dar , de asemenea , sunt receptive unele fata de celelalte” ( Attias – Donfut , op.cit. , 2000 , 678 )

In concluzie , in jocul social care pune in scena trei sau chiar patru generatii succesive , generatia intermediara , - cea care a beneficiat de cea mai puternica acumulare- difuzeza intr-un mod specific rezervele sale catre generatiile ce o preced si , respectiv , o urmeaza . In acelasi timp , aceasta propagare atenueaza inegalitatile din interiorul a doua generatii dezavantajate , cea a tinerilor si cea a batranilor .

Presiunea generatiilor , unele asupra celorlalte , reprezinta forta motrice a continuitatii sociale si constituie , dupa cum a afirmat Auguste Comte , una din problemele cele mai importante ale societatii .

Acest capitol s-a dorit a fi un demers la interogatia cu care a si inceput : „A disparut astazi familia largita ?” . Raspunsul acum ne este intemeiat si legitimat prin datele numeroaselor anchete intreprinse de sociologii contemporani : nu , familia , largita ,nu a disparut . Mai mult ca niciodata , rolul distinct al generatilor se afirma . In inima societatii moderne , legaturile de rudenie continua sa garanteze fiecaruia locul sau in ordinea generatiilor si – prin reproducerea unei ordini sociale exterioare si care le transcede – sa ofere un ajutor social si o identitate sociala .







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 424
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site